duminică, 2 octombrie 2016

Marţea, trei zile negre

doliu
Marţi, 27.09.2016. De Duminică plouă cu doliu.
Duminică, 25.09.2016 s-a stins din viaţă aproape fără ca media să pomenească, deputatul Niculae Mircovici, colonel  în rezervă, deputat de Timiş din partea minorităţii bulgare.A fost secretar al Camerei Deputatţilor, unul din parlamentarii activi. Fiind fost ofiţer activ, nu din cei făcuţi ofiţeri de Oprea, la apelul  izmnelor, a activat intens pentru drepturile militarilor acţivi şi în rezervă drept  pentru care îmi asum datoria de a-i aduce un omagiu şi din partea acestora şi de a transmite pe această cale  familei Sincere Coondoleanţe!
Luni, 26.09.2011 românii au mai pierdut o voce, un suflet, un zâmbet. A plecat dintre noi  Ioan Gyuri Pascu, cel pe care lumea l-a cunoscut odată cu apariţia la tv cu grupul Divertis deşi activase ca muzician, cântăreţ de folk, Pop, încă cu 10 ani înainte.  A jucat şi în filme, şi în piese de teatru, fiind un actor complet. Ne vor lipsi incisivitatea, satira, originalitatea şi marele său talent de a spune lucrurilor pe nume simplu dar deosebit de profund. S-a  plictisit prea devreme de o lume care făcea tot posibilul parcă, să îi dea subiecte de inspiraţie. Se pare că a făcut un nou infarct. Sau poate o lovitură la picior i-a adus   prea devreme sfârşitul. Fie-i amintirea cinstită!
Marţi, 27.09.2016, am rămas fără ultimul monstru Sacru din seria BD. Sebastian Papaiani, inocentul cinematografiei româneşti a ultimilor 60 de ani a plecat să îşi întâlnească colegii de echipă. Rămân în urma lui,  memorabilele roluri din „Un surâs în plină vară”, Toamna şi Iarna Bobocilor, alături de Todiraş Moraru şi Varvara Dragu-Matei, sau rolul plutonierului Căpşună, partenerul lui Costel. Despre Papaiani am mai scris un articol, „Lacrimile lui Papaiani” în care mă declaram impresionat de marele său caracter şi puterea de a rămâne acelaşi om peste ani, acelaşi suflet nepervertit de lumea în care a trăit. În ultimii ani, dovedind că nimic nu îl poate schimba, nici chiar schimbarea vremurilor şi moravurilor, lua tot mai des poziţie împotriva mizeriei, corupţiei şi degradării care a cuprins societatea. A plecat poate obosit de ceea ce era în jurul lui, probabil nedorind să se adapteze la ceea  vedea în jur. A preferat să plece, aşa cum a fost, un suflet curat şi onest. Chapeau maestre !

Nu ştiu ce se întâmplă, ce a fost zilele astea, poate replicile  cutremurului de acum câteva zile încă se manifestă, dar nu le simt decât sufletele alese. Dumnezeu să îi odihnească, avem datoria să nu îi uităm, dar mai ales să încercăm să fim cum au fost ei.
Marţea, trei zile negre

Un comentariu:

  1. Te rog încearcă să schimbi stilul de scris ”alb pe negru” cu altceva. Este extrem de obositor. Poate te întrebi de ce nu te citește multă lume. De asta!

    RăspundețiȘtergere

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.