joi, 29 decembrie 2016

Tăiem sau lungim boala ?

dragea-si-iohannis-pe-pod Am început să îmi dau peste gură. Ori am veleităţi de ghicitor, ori sunt cobe. Tot ce am spus despre Iohannis şi modul în care va reacţiona, încă dinainte de alegeri, s-a adeverit pas cu pas. Am spus încă dinainte de alegeri că nu va ţine cont de votul românilor şi va face tot ce ţine de el, Constituţional sau nu, pentru a împiedica formarea unui guvern PSD. Nici acum, după ce toată lumea, inclusiv marea majoritate a PNL –ului, a acceptat rezultatul votului, dar mai ales existenţa de facto şi de jure în Parlament a unei majorităţi PSD, el, Iohannis, Mutul, nu vrea să accepte şi vrea să impună el o majoritate formată din el, Iohannis, Carmen, Klauss, Werner şi cele 6 case cu care să conducă ţara. După ieşirea de azi, cu toată seriozitatea şi convingerea afirm că subiectul Iohannis nu mai poate face obiectul Curţii Constituţionale,CCR nu are atribuţiuni în domeniul care trebuie să rezolve problema, pentru că omul trebuie dus în faţa unei comisii medicale. Bligh a fost copil de ţâţă pe lângă Klauss şi trebuie să admit că el cel puţin avea o scuză, o navă nu se conduce cu mâini de plastilină, mai ales în condiţiile epocii când au avut loc evenimentele. Acţiunile şi ieşirile căpitanului de pe Bounty au o explicaţie o justificare, dar orgoliul şi iresponsabilitatea lui Iohannis care aruncă ţara în furtună doar pentru că nu vrea el să numească un guvern PSD nu are nici o scuză. Când a cerut timp de gândire, deşi ştiam că de fapt vrea doar să amâne verdictul şi caută să facă presiuni de toate felurile asupra tuturor, parcă-parcă a avut o umbră de motivaţie, în ideea că voia să vadă pe cine va nominaliza, dar el de fapt a încercat doar să caute nod în papură şi să împingă evenimentul cât mai mult posibil, până după Anul Nou. Am bănuit asta şi am şi spus-o, chiar dacă poate unii au spus că sunt extrem de pesimist şi de rău la adresa lui. Dar acum, după ce a respins propunerea fără a da nici cea mai mică explicaţie, nu cred că mai e cineva care să nu vadă ceea ce până şi orbii văd. Pe acest individ nu îl interesează NIMIC decât propria persoană. Ar fi fost de ajuns, dacă chiar voia să mai aibă un gram de credibilitate, să anunţe că a respins-o din motive care nu pot fi spuse public, dar le va spune în faţa Parlamentului sau comisiei Juridice sau de Apărare a Parlamentului sau chiar în faţa CSAT. Dar el nici măcar atâta lucru nu a spus, pentru simplul motiv că NU ARE NICI UN MOTIV REAL PENTRU A RESPINGE PROPUNEREA PSD, nici unul în afară de faptul că vine din partea PSD. Faptul că nu a venit nici măcar cu motivaţia unor probleme de securitate dovedeşte atât faptul că nu a găsit nimic, cât şi faptul că nici chiar serviciile nu vor să îl mai susţină. Iohannis a cerut altă propunere, mergând pe ideea că astfel îi dă mat lui Dragnea care dacă va face altă propunere va fi nevoit să se recunoască învins, pentru că spusese că nu va face o altă propunere, iar dacă nu va face, atunci e şi mai pierdut, pentru că îi dă mână liberă să nominalizeze pe cine vrea el, fiind acoperit. Oricum, după o altă propunere, el iarăşi nu îl va agrea şi nu i se poate reproşa nimic ilegal, pentru că nu e vorba de o respingere a unei nominalizări ajunse în faţa Parlamentului, deci Iohannis o poate împinge aşa până se plictiseşte Dragnea, dacă acesta îi face jocul. Pe ce a mizat Iohannis când a respins propunerea PSD? Pe laşitatea lui Dragnea.Aşa cum a mai spus, la ora asta singurul care poate răspunde la nesimţirea şi tupeul lui Iohannis cu aceeaşi carte dar şi singurul care nu se teme de Iohannis de justiţia şi serviciile lui, este Băsescu. Dragnea însă, oricât de orgolios şi tare în clanţă ar fi, nu se poate lupta cu Iohannis pentru că nu e nici curat şi nici suficient de decis. El latră, dar nu muşcă. Pe de altă parte îi e teamă că dacă ar insista în propunerea sa, unii, nu contează cine, din afară sau dinăuntru, l-ar pune în aceeaşi balanţă cu Iohannis şi i s-ar reproşa şi lui că este condus de orgoliu. Nu că nu ar fi aşa, dar el nu este chiar atât de orgolios şi nici nu are atuurile lui Iohannis. Iohannis are deja o poziţie, Dragnea abia încearcă să o cucerească. Deci Dragnea probabil va face o altă propunere, aşa cum a cerut Iohannis, pentru a nu se spune că joacă şah pe spinarea românilor cu Iohannis. Dar, se pune o întrebare : ce este mai riscant, să piardă acum, lungind numirea premierului cu o lună, sau să dea ocazia lui Iohannis să facă o altă majoritate a lui sau eventual să ducă timp de trei ani o luptă continuă cu el? Ce va face Iohannis timp de trei ani de zile? Va respinge toate legile, sau le va trimite cu sau fără motiv la CCR numai şi numai pentru a întârzia , bloca şi dinamita proiectele şi programul PSD. Iohannis fie mizează pe laşitatea lui Dragnea fie e atât de orb sau paranoic încât crede că în eventualitatea unui referendum pentru suspendare, va câştiga. Dacă crede cu adevărat aşa ceva, atunci este cu adevărat grav bolnav şi trebuie ajuns la suspendare. Eu cred că din acest moment cea mai corectă soluţie ar fi ca PSD să ceară motivarea respingerii şi dacă nu primeşte răspuns, sau acesta nu este convingător, să vină cu aceeaşi propunere. Iohannis va trebui să o înainteze sau nu Parlamentului. Dacă nu o face e riscul lui. Dacă Dragnea vine cu o altă propunere riscă să nu fie aprobată nici aceea şi atunci pierd de două ori, sunt în aceeaşi situaţie. În pat cu penalul Dacă Iohannis nu va ţine cont de ea se pot declanşa procedurile de suspendare nu doar pentru acest motiv ci şi pentru amestecul lui Iohannis în campania electorală, pentru declaraţiile sale vizavi de susţinerea şi întărirea PNL, aşa cum spuneam acum câteva zile, pentru chiar lipsa de informare a Parlamentului cu rezultatele şi angajamentele făcute de el la ultima participare la Consiliul Europei. De asemenea i se mai poate reproşa şi legătura cu Holzindustrie, sau chiar cu firma RHEINMETTAL, firmă penală din Germania cu care România va înzestra armata cu transportoare. Cum vine asta, penalii români nu sunt agreaţi, dar sunt agreaţi penalii germani doar pentru că sunt germani ? Şi aici domnul Iohannis, ca preşedinte al CSAT avea obligaţia să verifice firma RHEINMETTAL viitorul partener al Armatei române cel puţin la fel de mult cum a verificat-o pe doamna Shhaideh. Poate verificând cineva ar descoperi că între Iohannis şi firma germană este şi o altă legătură nu numai cea de origine. Cine se încumetă? Dragnea nu.Să nu uităm faptul că Iohannis, cel care nu acceptă un penal pe post de premier, îl acceptă totuşi în patul conjugal. Rervenind la Dragnea, acesta nu va avea nici măcar curajul să îşi susţină în continuare propunerea, pentru că, cu adevărat, nu are o altă propunere care să nu poată fi găsită cu bube în cap. Dragnea va încerca să se scuze vorbind despre necesitatea încheierii crizei, dar cu Iohannis, criza abia acum începe. Lui Iohannis dacă i-ai cedat odată, eşti al lui, precedentul e creat. Dragnea, nu din orgoliu, ci din respect faţă de alegători, cei care au votat şi din grijă faţă de ţară pe următorii 3 ani, trebuie să declanşeze procedurile de suspendare altfel, va păţi ce a păţit Tăriceanu. Tăriceanu a tăcut după întâlnirea cu Iohannis şi nu a spus cetăţenilor ce ea ce a spus abia acum, că IOHANNIS NU VREA SĂ DESEMNEZE UN PREMIER DE LA PSD ŞI CĂ A DECLANŞAT RĂZBOIUL TOTAL, când unii pot specula şi spune că e o minciună şi o încercare de a arunca cu noroi şi a-l decredibiliza pe preşedinte. Tăriceanu a crezut atunci că nu e bine să o facă, în primul rând crezând că e un bluff al lui Iohannis şi în al doilea rând pentru că „nu a vrut să declanşeze o criză politică”. Iată că tăcând atunci i-a dat ocazia lui Iohannis să facă el primul pas spre această criză care este mult mai mare. Iar acum Tăriceanu poate fi învinuit că minte sau i se poate reproşa că a ascuns o informaţie de o asemenea gravitate despre Iohannis, pe care trebuia să o dezvăluie IMEDIAT naţiunii, pentru că este vorba de preşedintele românilor. Aceeaşi greşeală este gata să o facă acum şi Dragnea şi Tăriceanu, dacă cedează. Vor băga ţara într-o criză permanentă pe timp de trei ani. Totul trebuie clarificat acum. Dragnea şi Tăriceanu sunt în poziţia medicului care ştie că singura soluţie pentru a opri boala este amputarea membrului sănătos, dar lasă cancerul să-şi facă de cap pentru că vezi Doamne, s-ar putea supăra pacientul că nu mai poate juca fotbal. Ce cuprinde Decizia 80/2014 a CCR? ”Prin modalitatea de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru propusă( în proiectul de modificare a Constituţiei, n.a) se ajunge la o nesocotire a votului liber exprimat de către alegători în cadrul alegerilor parlamentare, deoarece creează premisele desemnării candidatului din rândurile partidului politic sau alianţei politice cu cel mai mare număr de mandate sau voturi în detrimentul unei alianţe politice postelectorale care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului. De aceea, rezultatul electoral, ce reprezintă voinţa corpului electoral exprimată prin vot, impune ca Preşedintele României să desemneze candidatul pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului”, argumentează CCR. ”Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului” Este adevărat, mai există două decizii ale CCR, din 2007 şi 2008, în care se precizează că preşedintele are posibilitatea să refuze, motivat, o singură dată, propuneri privind guvernul. În acest caz însă, preşedintele nu şi-a motivat refuzul. În plus, cele două decizii se refereau la nominalizarea unor miniştri în baza propunerii primului ministru, nu la nominalizarea primului ministru în urma votului popular, deci este posibil ca deciziile din 2007 si 2008 pe cazurile Adrian Cioroianu şi Norica Nicolai să nu se aplice în cazul de faţă. De aceea spuneam ca Dragnea şi Tăriceanu trebuie să ceară preşedintelui motivarea refuzului, pentru a avea şi ei dreptul constituţional de a face altă propunere. Fără motivare, refuzul e neconstituţional iar ei pot veni cu aceeaşi propunere. http://www.in-cuiul-catarii.info/2016/12/11/concluzii-post-votare-11708 http://www.in-cuiul-catarii.info/2016/12/14/doi-berbeci-11725 http://www.in-cuiul-catarii.info/2016/12/19/si-totusi-je-tem-11746 https://www.thepressproject.gr/article/70283/Rheinmetall-bribery-of-Greek-officials-German-prosecutor-orders-37-million-fine https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_80_2014_opinii2.pdf http://www.news.ro/politic-intern/analiza-precedentele-de-la-ccr-cu-privire-la-dreptul-de-veto-al-presedintelui-in-cazul-guvernului-doua-il-limiteaza-una-ii-permite-sa-fie-filtru-in-procesul-decizional-1922404927422016121616441265 Tăiem sau lungim boala ?

miercuri, 28 decembrie 2016

Despre credinţă

Când auzim cuvântul credinţă, în general automat gândul ne duce la religie, de aceea mulţi nici nu vor să abordeze subiectul pentru că sunt atei sau „liber cugetători”, deci ei nu cred în Dumnezeu, zei, divinităţi sau altceva. Unii intre aceştia spun că nu cred în nimic, alţii că cred doar în „posibilităţile” lor, sau în ceea ce văd şi pot atinge. Greşit. Până şi ateismul este o credinţă, pentru că indiferent cum îi spui obiectului credinţei tale, este tot credinţă. Unii cred în divinitate, indiferent de numele ei, alţii în propriile forţe, alţii în fiinţe extraterestre, unii în ştiinţă, alţii în rădăcini, în tradiţii, în loialitate, prietenie, bunăstare, putere, avere, haos, disciplină, lege, guverne, partide, familie, justiţie, liber arbitru, răzbunare, ură, dreptate divină, Judecata de Apoi, ziua de mâine, fatalitate, Karma, ştiinţă, orice, dar e ceva în care cred oricât de necredincioşi s-ar declara. Ne place sau nu, vrem sau nu vrem toţi credem în ceva, pentru că fără acest sentiment al ancorării în ceva palpabil sau pur ideatic, mintea omului o ia razna rătăceşte în deşert fără reper, fără scop, fără finalitate, practic existenţa este un non sens. Fiinţele dotate cu creier trebuie să creadă în ceva pentru a exista, altfel fie involuează, fie negăsindu-şi reperul, punctul de sprijin, obiectul sau finalitatea existenţei, clachează şi ies din sistem, pe cale naturală sau psihic. La fel de adevărat este faptul că pentru unii, credinţa oarbă fără un autocontrol sau o verificare,fără o analiză periodică a faptelor, dogmelor, consecinţelor şi valabilităţii „obiectului” de interes ajunge să controleze total mintea „credinciosului” şi să îl împingă la gesturi negândite, ilogice, antiumane, antisociale, coordonate sau comandate ori comise din fanatism. La fel se întâmplă şi atunci când unui individ sau grup de indivizi, brusc, sau în timp îi dispare obiectul credinţei, când obiectul, subiectul sau motivul credinţei dezamăgeşte sau se pierde sau este ameninţat de altcineva. Atunci individul sau grupul de credincioşi se simte nevoit să ia măsuri pentru protejarea credinţei sale sau se revoltă împotriva celor care i-au luat „jucăria”. Având în vedere aceste aspecte, credinţa, dar mai ales credinţa oarbă netrecută prin filtrul gândirii poate deveni periculoasă. Crede şi nu cerceta, spune religia creştină. Supune-te nouă,spun legile conducerilor de stat care sunt practic doar o altă religie cu alţi „dumnezei” care însă îşi schimbă dogmele şi „cărţile” de câte ori se simt ameninţaţi folosindu-se practic de „credincioşi” acţionând aparent în numele lor. Respectarea unei legi, a unei dogme, fără înţelegerea acesteia şi fără acceptarea ei conştientă, fără înţelegerea valorii ei, va duce mai devreme sau mai târziu la apariţia unor semne de întrebare, iar dacă aceasta este nedreaptă sau loveşte în interesele credinciosului, duce la nerespectarea şi încălcarea ei. De regulă, aş putea spune fără excepţie, conducerile „grupurilor” de credincioşi se folosesc de aceştia, îi manipulează, îi manevrează pentru a atinge scopuri şi obiective care nu sunt de loc conforme cu „principiile „ pe care le propagă. Cum spunea Eminescu , „ religia, o frază de dânşii inventată, ca, cu a ei putere să vă aplece-n jug” . Aşa s-au declanşat toate războaiele lumii, fie ele politice, economice sau religioase. Aşa au loc şi micile războaie înăuntrul statelor, între simpatizanţii sau aparţinătorii diferitelor partide politice, războaie care uneori se împletesc cu cele religioase, sau din care religia profită din plin. Când se îndreaptă oamenii spre religie? Atunci când aici pe pământ nu mai văd nici o salvare, când principiile, speranţele, visele li se năruie, când legile nu mai sunt respectate de cei care le instituie sau când aceste legi nu îi mai apără pe ei ci doar pe cei care le fac, când între lege şi legiuitor se creează legătura dintre mână şi bici iar cetăţeanul devine spinarea care simte biciul dar nu vede mâna sau o vede dar nu are cum să o oprească. Ce face „religia” în astfel de cazuri? În mod normal, conform Bibliei, ar trebui să intervină şi să pună capăt războiului. Ce face în mod rea?Ridică catedrale şi moschei, îşi freacă mâinile, pentru că nemulţumirile sociale şi lipsa oricăror soluţii în viaţa reală duc omul către soluţii iluzorii sau poate reale, într-o altă lume, pe care ei o promit dar în nici un caz nu o pot oferi pentru că şi ei sunt tot oameni şi în ciuda „profesiei” nu pot da ceea ce nici ei nu au, adică credinţă. Credinţa este ceva ce trebuie să vină din convingere, nu din doctrină, aşa cum propăvăduirea ei ar trebui făcută de oameni care au harul credinţei, nu de profesionişti ai minciunii, vânzători de iluzii. Credinţa a început cu învăţăturile unui „profet” cu origine divină, prin oameni care au primit prin liberă conştiinţă ideile acestuia, apoi au plecat în lume, fără alt scop decât acela de a arăta lumii ce ştiu. Astăzi această misiune a fost transformată în profesie, nu mai vorbim de har, vorbim de şcoli de propagandişti, fie ei de partid sau religioşi care de fapt nu urmăresc luminarea omului ci atragerea şi supunerea sa, folosirea, manipularea şi despuierea sa, astfel ca prin donaţii, cotizaţii sau sponsorizări să contribuie la bunăstarea „conducătorilor”, manipulatorilor de profesie care se pretind salvatori. Orice hoţ poate deveni preot dacă declară că slujeşte pe Dumnezeu şi urmează şcoala de popi, nimeni nu poate nega asta fără să nege cea mai sfântă învăţătură creştină, aceea că te poţi salva prin căinţă. Dar atâta vreme cât nu există un aparat care să măsoare credinţa reală sau minciuna, nu vom şti niciodată dacă cel care ne vorbeşte despre Judecata de Apoi este popă sau hoţ aşa cum nu ştim nici dacă cel care –îmbrăcat în aceleaşi haine negre dar cu altă croială- împarte dreptatea în sălile de judecată este judecător sau infractor. Lipsa unor adevăraţi lideri, minciuna, manipularea continuă, dezamăgirile în lanţ ale „credincioşilor” politici, religioşi sau civici, duc, ca imediată reacţie, la lipsa de interes a credinciosului faţă de acţiunile conducătorilor spirituali, politici sau de stat, la indiferenţă faţă de obligaţiile sau datoriile morale, spirituale sau civice, la neparticipare la acţiunile organizate, inclusiv la acţiuni- cum ar fi votul, actul suprem de manifestare a voinţei sale – de care depinde chiar modul lui de viaţă, o negare a însuşi rolului său de modelator al propriei sorţi. În termen scurt această negare, această lipsă de participare duce la întărirea poziţiei manipulatorului care astfel îşi poate face de cap fără probleme pentru că slujitorul său este anesteziat, readus la stadiul de morulă, creierul nu mai este altceva decât un accesoriu inutil care prin inutilizare îşi pierde puterea şi rolul. Pe termen lung asta va duce la pierderea conştiinţei de sine, de grup, a valorilor morale dar şi civice, chiar a apartenenţei la un grup sau colectiv indiferent că vorbim de familie, urbe, naţiune, sau umanitate. Vor apare rebelii, neadaptaţii, revoltaţii, la nivel individual, apoi pe măsură ce măsurile împotriva lor se vor înăspri, instinctul de conservare îi va face să se organizeze în grupuri care vor deveni din ce în ce mai mari pentru că treptat şi cei care încă mai susţin sistemul vor realiza că nu cei care se revoltă sunt cauza relelor ci cei care au dus la apariţia acestei clase. De aici până la anarhie şi autodistrugere nu e decât un pas. Pasul care duce către acest final este momentul în care omul nu mai crede nici în capacitatea sa de a schimba ceva dar mai ales nu mai crede în bine, sau nu mai vede nevoia de a face bine, pentru el toţi sunt răi, nimic nu e bun. De la acest stadiu, totul merge ireversibil către final. Apoi omenirea o va lua de la început. Credinţa te ridică, credinţa te doboară, dar numai atunci când o aştepţi ca pe un dar sau bun primit din afară. Credinţa adevărată, indiferent în ce, trebuie să pornească din tine, să existe din şi prin tine. Credinţa de împrumut, chiar şi „împărtăşită” de manipulatori de profesie este o monedă falsă care nu valorează nici cât materialul din care e făcută. Despre credinţă

Oamenii ăştia sunt întregi la cap ?

Cuşca MMA Ceea ce se întâmplă zilele astea în România poate surprinde pe unii dar pe alţii nu însă fără îndoială reprezintă nivelul maxim a tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 27 de ani, nesimţirea supremă în ceea ce priveşte respectul faţă de populaţie din partea clasei conducătoare. Pe timpul ciudatei coabitări dintre Ponta şi Băsescu am crezut că asist la tot ce poate fi mai rău în ceea ce priveşte lupta dintre două orgolii aflate pe scaunele puterii şi cameleonismul politic.Trebuie să recunosc că am fost naiv, bătăliile pentru o vizită la Bruxelles sau trecerea băţului prin gard, arătarea câte unui dosar de abuz fabricat la mişto, erau nimicuri pe lângă ce s-a întâmplat după, se întâmplă, dar mai ales se va întâmpla cu înlocuitori foştilor combatanţi. Băsescu şi Ponta s-au ciocnit, dar nu s-au tăiat, şi-au făcut cucuie unul altuia dar au avut o minimă decenţă păstrând împunsăturile „tachinările” aş putea spune până la un nivel care să nu afecteze prea mult viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Tăierile de salarii şi pensii taxele, impozitele şi alte măsuri anti-cetăţeneşti luate de unul sau altul au fost rezultatul politicii de partid şi ar fi avut loc indiferent cine se afla pe cealaltă baricadă, dar ceea ce se întâmplă azi şi se va întâmpla în continuare nu se întâmplă ca urmare a unei politici de partid ci ca urmare a luptei dintre doi orgolioşi care fac ceea ce fac numai pentru a-i arăta celuilalt şi lumii, că el este mai al dracu, că nu se lasă călcat în picioare, că el de fapt este cel care are puterea în mână, unul puterea dată de poziţie, servicii şi justiţie celălalt puterea dată de un vot, un partid şi o majoritate parlamentară care va încerca să încalece cealaltă putere prin forţa legislativă. Dacă nu le dă cineva în cap cei doi vor angaja în această luptă fratricidă toate mijloacele şi forţele disponibile, loiale sau fidele pentru a obţine puterea supremă pentru a-l îngenunchia sau chiar ucide politic pe celălalt, dar cu ce eforturi? Se vor bate între ele forţe şi mijloace care ar trebui să lupte pentru apărarea intereselor cetăţenilor, ţării, nu partidelor şi parveniţilor de partid. Cineva propunea acum 2 luni înfiinţarea unei gărzi naţionale subordonate Parlamentului. Sunt convins că ideea nu a venit din neant, mintea creaţă care a avansat-o nu a fost un rătăcit dar nici un vizionar, măsura se înscrie în partida de şah la care asistăm acum partidă care se poate sfârşi cu un pat pentru combatanţi, dar dezastruos pentru cei care sunt nevoiţi să asiste neputincioşi. Culmea este că sunt destui care deja susţin o parte sau alta dar şi din cei care au început să facă pariuri sau organizează pariuri ca să câştige şi ei ceva de pe urma acestui circ tembel. Cei doi protagonişti se luptă ca în cuşca luptătorilor MMA unde orice lovitură e permisă, nu îţi trebuie tehnică, carte multă nu se cere, prost să fii, să ai putere. E suficient, dacă eşti voluminos, să te sui pe adversar şi să îl imobilizezi cu şuncile, ajungi campion. Teligenţii joacă la sacrificiu Spunea cineva că pentru a fi acreditată ca inteligentă, o vieţuitoare trebuie să posede simţul umorului, capacitate de adaptare şi toleranţă. Dacă urmărim reacţia preşedintelui Iohannis după alegerile de anul acesta, dar mai ales din Decembrie constatăm că este deficitar exact la aceste capitole. Acesta nu a putut accepta sau tolera înfrângerea, nici nu şi-a ajustat comportamentul, intenţiile şi politica în funcţie de situaţia nou creată, iar în ceea ce priveşte simţul umorului, să fim serioşi, numai un glumeţ poate spune că aşa ceva există la Cotroceni. De partea cealaltă avem un şmecheraş de Teleorman un personaj la fel de orgolios care nu vrea să renunţe nici el la visul de a deveni premier, dar mai ales de a-i da cu tifla preşedintelui, el nu ocoleşte obstacolele, el le dărâmă, dar nu cu pumnul său ci cu al celor de lângă el, el sacrifică cariera şi sănătatea celor apropiaţi pentru a-şi atinge el scopul. Doamna Shhaideh, nominalizarea sa pentru funcţia de premier este pentru el doar o unealtă cu ajutorul căreia crede că va da prima lovitură lui Iohannis, îl va obliga să cedeze şi să accepte propunerea sa dar asta nu pentru că o consideră capabilă să conducă un guvern timp de patru ani ci pentru că este fidelă şi va accepta să se retragă atunci când vor fi create condiţii pentru a se sui el pe cal. Până atunci doamna Shhaideh ţine calul. Cruzimea domnului Dragnea este cu atât mai mare cu cât, conform declaraţiilor mamei doamnei Shhaideh, aceasta este suferindă de diabet iar stressul creat de această luptă oarbă dar şi de ceea ce va urma dacă va fi nominalizată şi confirmată ca premier îi pot agrava boala chiar dacă va face simplă figuraţie, direcţiile de acţiune fiind stabilite şi decise de altcineva. Cu toată seriozitatea spun că sănătatea şi viaţa doamnei Shhaideh sunt puse în pericol şi dacă aş fi fost în locul domnului Dragnea nu aş fi băgat-o în acest joc care îi poate fi fatal. Dar eu nu sunt Dragnea. Dar nici Iohannis nu e Dragnea, el sacrifică nu doar sănătatea unei colege de partid, el sacrifică sărbătorile românilor, salariile lor pe luna ianuarie, imaginea României, tot ce nu poartă numele Iohannis. Şahul absurd Ambii şahişti sunt la fel de inconştienţi şi de cinici deşi amândoi vorbesc despre binele naţiei sau alegătorilor. Gestul domnului Iohannis, decizia sa de a împinge meciul în prelungiri când era admis de toată suflarea că nu mai are ce face, decât să accepte nominalizarea doamnei Shhaideh pare inexplicabil, absurd sau cel puţin inutil. Cum doamna fusese ministru şi avea practic avizul organelor de securitate părea că nu vor fi probleme de acceptare. Aşa ar fi normal. Situaţia în care ne aflăm, impunea desemnarea cât mai rapidă a premierului şi formarea guvernului, dar nu fără parcurgerea paşilor necesari, pentru că totuşi un guvern e un guvern, nu o echipă de fotbal. Nu ştiu ce explicaţie va da domnul Iohannis, dacă prelungirea nominalizării are raţiuni de siguranţă naţională, de compatibilitate sau moralitate sa legalitate sau este pur şi simplu vorba de un moft, uite numai aşa de al dracu, ca să încurce planurile PSD şi să nu aibă un guvern până la sfârşitul anului. De fapt eu spusesem că Iohannis va împinge nominalizarea cât va putea de mult. Oricare va fi explicaţia dată, este clar că e vorba de un simplu orgoliu, de o răutate şi sadism împinse până la patologic şi un total dispreţ faţă de români. Iohannis şi Serviciile nu pot invoca raţiuni de securitate a informaţiilor, pentru că: 1. Cine a fost acum un an valabil, nu s-a apucat de prostii după. Dacă va fi găsită acum cu probleme, înseamnă că prima oară nu s-au făcut verificările cum trebuia şi în acest caz serviciile se auto-incriminează şi ar trebui recunoscut că de fapt lucrează la ordin, sau după ureche; 2. Dragnea o fi orgolios, dar nu e prost, nu ar fi ales pe cineva care să aibă astfel de probleme, oamenii lui din servicii i-au dat „certificatul de securitate” ca sa nu îl pună în situaţii jenante; 3. Chestia cu implicarea politică a lui Akram şi eventuale implicaţii politice care nu ar fi văzute bine de aliaţii strategici sau eventuala apartenenţă a acestuia la serviciul secret sirian ar avea oarecare susţinere dacă ar fi reale( cele legate de serviciul secret sirian) dar şi aici s-ar pune întrebarea:” De ce a fost NUMIT Cioloş, care avea dublă cetăţenie, o soţie franţuzoaică şi un socru fost şef prin serviciile secrete franceze şi nu e acceptată doamna Shhaideh despre care nu se ştie, ci doar se speculează? Dacă vine cu o astfel de gogoriţă, Iohannis îşi mai bate un cui la tronul politic, cu atât mai mult cu cât practic Siria nu este duşmanul României avem relaţii diplomatice stabile nu de azi de ieri, România este recunoscută ca un bun şi vechi partener al arabilor, stricarea acestor relaţii este mult mai dăunătoare decât faptul că domnul Shhaideh l-ar simpatiza pe Bashar -al – Assad . Apoi să nu uităm că relativ recent Curtea Europeană l-a achitat pe Miloşevici, cel despre care americanii au susţinut că este duşmanul omenirii, deci, nu tot ce urăsc americanii este criminal. Este timpul să mai facem şi politica noastră, nu numai a altora.În plus, dacă doamna Shhaideh este respinsă pentru orientarea politică a soţului său, atunci avem de-a face cu un grav caz de discriminare pe criterii politice raportat la premierul Cioloş iar familia Shhaideh poate da în judecată administraţia prezidenţială. Discriminarea pe criterii politice sau religioase este suficientă şi pentru suspendare. Probabil Iohannis va lucra la intimidare atât la doamna Shhaideh cât şi la Dragnea, spunând ceva de genul : „ E adevărat nu avem nimic cert, dar ar fi mai bine să retrageţi propunerea ca să evitaţi eventuale scormoniri şi cine ştie ce mai putem găsi. Uite vă promit că voi accepta următoarea variantă, dacă va fi legală” De ce ar face asta Iohannis? Din Orgoliu, pentru a arăta că face ce vrea el nu ce vrea Dragnea, că Dragnea cu toate ameninţările lui nu poate trece de el, că de fapt el a câştigat şi că rămâne dealerul care face cărţile. Pe de altă partea, Iohannis mai poate aduce în discuţie şi dosarul 3742/2/2014 tel Drum , aflat pe rolul ICCJ cu termen pe data de 20.01.2017 în care Dragnea şi Shaideh sunt doar martori dar ce nu fac procurorii dacă interesele naţiei o cer? Oricând se poate schimba încadrarea, iar dosarul tratează nimic altceva decât art.407 NCP, adică divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Piei drace! Iată deci câteva aspecte care pot influenţa sau nu, decizia lui Iohannis sau a lui Dragnea. Întrebare : SE PUTEAU SAU SE MAI POT EVITA TOATE ACESTE ÎNCURCĂTURI ? RĂSPUNS: DA. În ce condiţii ? 1. Dacă cei doi protagoniţşti nu s-ar fi urât atât de mult; 2. Dacă Dragnea ar fi anunţat propunerea de premier încă din campanie, dând ocazia nu doar lui Iohannis ci şi presei să caute peste tot şi – dacă erau probleme reale – să le scoată la suprafaţă. Faptul că nu a făcut acest lucru arată că şi el este la fel de orgolios şi de inconştient ca şi Iohannis dar şi că iată, efectiv nu are nici în partid, nici pe lângă partid un om care să poată fi nominalizat, agăţat pe gard şi lăsat acolo să fie puricat de oricine, fără teamă. El a adus pe tapet un nume necunoscut de public, dar asta nu înseamnă că ar fi fost şi complet imaculat. Rămâne de văzut ce se va întîmpla cu nominalizarea. Dragnea a vrut să îi forteze mâna lui Iohannis, ca să arate că el e şmecherul; 3. Dacă Iohannis ar avea acea parte de inteligenţă care să îl determine să se adapteze şi să acţioneze în consecinţă, în condiţiile în care nu are motive reale să refuze nominalizarea şi nu face totul doar din ambiţie. La şahul dat de Dragnea el răspunde prin alt şah, dar absurd, din poziţia de şah fără a se scoate practic din şahul dat de Dragnea. Practic Iohannis a sărit o mutare şi acum amândoi sunt în şah, o situaţie imposibilă şi absurdă care se poate realiza numai între doi oameni imposibili şi absurzi ; Fiecare se ameninţă unul pe altul, unul cu dosarele altul cu suspendarea în timp ce România nu are guvern, nu are premier, nu are buget, nu are cap, nu are coadă, practic nu are conducere, are doar doi berbeci care se dau cap în cap. Oare sunt ei întregi la cap după atâtea lovituri? Mă îndoiesc! Râzi Ţurţurică, râzi! Pentru ca circul să fie complet, pe tabla de şah se mai bagă şi un nebun, fost rege, care după ce a afirmat că este singurul, unicul şi idealul premier scoate la înaintare un Ţurţuric-Tomac pe care îl propune premier. De ce Ţurţurică? Pentru că momentul anunţului făcut de Băsescu după discuţiile cu Iohannis, mi-a adus aminte o scenetă de prin anii 70 în care un tătic voia să îşi promoveze progenitura, cam tolomac de felul lui, mut cam ca Iohannis, iar taică-său încerca să demonstreze cuiva ce băiat de viaţă are şi din când în când îi spunea fiului „râzi Ţurţurică, râzi”, iar acesta behăia la comandă până când la sfârşit, obosit şi el de efortul inutil a răspuns că nu îi vine. Cam aşa a fost momentul anunţului lui Băsescu. După ce a anunţat pe cine a propus ca premier, Băsescu l-a împins pe Ţurţurică al lui în faţa microfonului spunându-i „ te rog Eugen, câteva cuvinte”, dar nu prea multe că te faci de râs, ar fi trebuit să continue, apoi după ce acesta a îngăimat câteva cuvinte, la prima întrebare a presei l-a dat la o parte şi a vorbit tot el. Această scenetă ar trebui inclusă în programul de revelion ca să se mai şi amuze românii, care mai au simţul umorului. De ce nu s-a mai propus Băsescu premier? Păi tot din orgoliu, ca să nu îi spună cineva cândva că a candidat şi a pierdut. Chestie de imagine şi CV Oamenii ăştia sunt întregi la cap ?

sâmbătă, 24 decembrie 2016

Asaltul minorităţilor

Cu riscul de a fi interpretat greşit, nu pot să nu constat, repet să constat, nimic altceva, că lista minoritarilor care acced pe funcţii înalte la conducerea ţării a mai adăugat un nume. După cum se ştie, domnul Dragnea a făcut o propunere pentru postul de prim ministru care nu poate fi refuzată de Iohannis, din mai multe motive: 1. Nu mai poate spune că propunerea nu are majoritatea parlamentară, de vreme ce chiar preşedinţii celor două camere(reprezentanţi ai partidelor care au propus azi premierul), au trecut fluierând de votul camerelor iar UDMR a declarat că susţine un guvern condus de PSD. 2. Propunerea este o femeie faţă de care Iohannis până la ora asta nu are ce să comenteze, refuzul nejustificat putând fi interpretat şi ca misoginism; 3. Doamna reprezintă, ca şi el, o dublă minoritate, atât etnică cât şi religioasă, deci ar trebui să fie mulţumit, minorităţile conduc România, acesta e unul din visurile lui; 4. Cu sau fără propunerea pe care o va face mâine PMP, pe care el însă teoretic şi legal o poate îmbrăţişa dar cu mari riscuri, PSD are majoritate şi asta, aşa cum spuneam, s-a văzut la votul preşedinţilor camerelor. Domnul Iohannis dacă vrea să îşi sape şi mai mult propria groapă ar putea, aşa cum a intenţionat până azi, să meargă pe mâna lui Băsescu, căci în ceea ce priveşte varianta Cioloş, s-a văzut azi ce sprijin a avut din partea „ societăţii civile”. Dar, după ce şi Hunor s-a dat cu Dragnea, doar un nebun ar putea să mai propună alt premier. Acum, să fiu sincer nu bag mâna în foc că nu e capabil de aşa ceva. Oricum, cert este că nu se va lăsa şi va lucra de acum încolo şi mai vârtos, şi mai dur la pedepsirea „ penalilor” care l-au pus momentan cu botul pe labe. Singura întrebare care se pune este dacă „sistemul” va mai executa orbeşte ordinele lui, pentru că se clatină cam de mult şi spre deosebire de el, cei care îl slujesc sunt mult mai flexibili, că altfel nu se menţineau acolo unde sunt. Ar putea domnul Iohannis să o conteste pe doamna Shhaideh? Asta o pot spune numai cei care au toate datele şi el le poate avea. Deocamdată se discută despre legătura de cununie dintre cuplul Dragnea – Nicuşor Constantinescu şi doamna Shhaideh dar asta este ceva de ordin moral nu legal, aşa că nu are sorţi de izbândă. Ar mai fi faptul că este căsătorită cu un sirian, ceea ce ar putea ridica probleme de securitate în orice ţară civilizată. Nu poţi trece cu vederea o asemenea ipoteză sau variantă chiar dacă ar fi să te gândeşti numai la problema securităţii familiei premierului. Să nu uităm ce a declanşat şi unde a dus legătura fostei prinţese Diana cu un şeic arab pentru că jumătate din lume nu crede în varianta accidentului incluzând aici şi anumite servicii secrete. La noi nu se va ajunge până acolo, nu avem o Casă Regală la mijloc, noi nu avem de fapt nici o casă regală nicăieri, avem doar câteva „familii regale”unele autodeclarate, dar oricum există elemente de risc în plus. Al treilea fapt care ar putea cel puţin ridica întrebări este dacă doamna Shhaideh are cumva dublă cetăţenie. Cineva din presă l-a întrebat pe Dragnea despre acest lucru şi a fost prima oară când l-am văzut iritat, chiar foarte iritat făcându-se că nu a înţeles întrebarea. Din fericire pentru el, chiar dacă ar fi aşa, legea nu interzice, pentru că de fapt Art 2 din legea 90 cere ca membrii guvernului să aibă cetăţenie română, nu „doar” cetăţenie română. Din modul în care a răspuns Dragnea reiese că doamna are dublă cetăţenie, dar oricum nu e singura. Ca să parafrazez pe cineva, „este o cutumă” ca funcţiile cheie din România să fie ocupate de persoane cu dublă cetăţenie. Oricum, sunt state occidentale cu democraţii adevărate, care interzic accederea pe posturi de conducere de stat celor cu dublă cetăţenie şi nimeni nu a făcut scandal. Ca să rămân strict în tema titlului, după o pauză scurtă, UDMR revine la butoane, oficial sau neoficial, pe funcţii mai mici sau mai mari, dar va reveni şi pot paria că îşi va băga oamenii pe la cultură, învăţământ,sănătate, mediu, dar nu neapărat miniştri, e suficient pentru ei şi ceva secretari de stat. Apropo să nu uităm de nepotul domnului Marko Attila, fostul deputat rătăcit prin Ungaria. Parcă văd că va fi reabilitat, aşa ca bonus. Deci vrem nu vrem vom fi din nou căpuşaţi de minoritari.Ceea ce nu trebuie să uite românii este că la ultima sărbătorire a Zilei Naţionale a României, domnul Hunor a declarat că Marea Unire este o înfrângere pentru minoritatea maghiară. Acest om, cu aceste gânduri este chemat la guvernare. Punct şi virgulă. Punctul îl punem mâine… Apoi având în vedere ultimele evenimente din Germania şi cruda constatare că cel care a comis masacrul de acum câteva zile ar fi un azilant primit cu braţele deschise de doamna Merkel, e de aşteptat ca nemţii să se cam opună programului de reciclare. Ce ţară credeţi că va prelua „opera de binefacere”? Păi atât preşedintele nostru, care trebuie să îşi ajute „mama” cât şi premierul care trebuie să îşi ajute fraţii de credinţă, vor aproba bucuroşi planul de „întărire” a naţiei cu oameni întreprinzători. Şi totuşi, înclin să cred că doamna Shhaideh nu va face mulţi purici la Victoria. Spuneam încă de acum 10 zile că având în vedere art 2 din Legea 90/2001, Dragnea nu poate să se propună premier, dar poate numi un iepuraş care să ducă funcţia până ce legea este amendată şi nu va mai fi banat. Spuneam atunci că va fi foarte greu să găsească o persoană care să fie şi capabilă ca să nu fie forfecată de presă, şi curată ca să nu fie tăiată de Iohannis, şi fidelă, ca să nu îl lase cu ochii în soare cum au făcut el şi Zgonea cu Ponta. Se pare că a găsit persoana, este o femeie, deci nu va ridica pretenţii mai mari, el i-a fost martor la cununie, ceea ce la arabi e echivalent cu naş sau best man deci este fidelă, şi nu are bube cunoscute care să oprească numirea. În plus, problemele de sănătate , deja date în vileag de mama acesteia pot fi o justificare perfectă pentru retragerea acesteia atunci când vor fi create condiţiile pentru Dragnea, care , culmea a şi spus , mult prea transparent că urmăreşte să schimbe legea. Aici nu a mai dat dovadă de înţelepciune, pentru că dacă el poate face şi schimba legi, Iohannis şi Codruţa pot face dosare şi schimba încadrări. Eu mă tem că nu va apuca să schimbe legea şi se va trezi cu un alt dosar şi o condamnare foarte rapidă, chiar şi pentru un nimic, dar care îl va trimite după gratii.Este clar că doamna Shhaideh a fost scoasă la sacrificiu. Oricum Dragnea, chiar dacă nu va reuşi să ajungă premier speră să conducă guvernele prin comisia deja anunţată. Aici însă tare îmi e teamă că va comite o mare greşeală. El îşi poate supraveghea discret miniştrii pentru a vedea dacă îşi îndeplinesc sarcinile de partid dar nu se poate amesteca în activitatea acestora atâta vreme cât aceştia au fost aprobaţi de Parlament şi investiţi de preşedinte. Din momentul investirii, membrii guvernului dau socoteală Parlamentului. Ceea ce a anunţat Dragnea că vrea să facă, chiar dacă neoficial se făcea şi înainte, în sensul păstrării direcţiei programului de guvernare, nu se poate şi face prin forţă, sau cu o comisie declarată, oricum s-ar numi ea şi cine ar constitui-o, fără a încălca legea. Ar fi de recomandat ca domnul Dragnea să îşi revizuiască exprimarea şi atitudinea. Ce va urma? Mai e un hop, ziua de mâine, mulţi spun că Iohannis e înfrânt, că nu mai are ce face, dar el se învârte acum ca o muscă fără cap. De la el nu te mai poţi aştepta acum la ceva anume, orice reacţie este posibilă oricât de absurdă ar fi, dar cine crede că a pierdut războiul, nu îl cunoaşte.Mihaela nu a murit…. Dragnea însă va merge ca pe jar. A supralicitat cu măsurile pe care le-a promis cu termene şi date precise, acum dacă nu se va ţine de ele –şi este aproape imposibil să le respecte- va pierde pas cu pas începând din luna Ianuarie. Acesta este riscul celui aflat la guvernare, poate pierde mai repede decât a câştigat. Oricum va urma o perioadă foarte dificilă pe care o vor deconta românii de jos. Şi ca să concluzionez, doamna Shhaideh a fost propusă de Dragnea ca premier, la fel cum doamnele Alina şi Raluca au fost puse de Iohannis la conducerea PNL. Asaltul minorităţilor

joi, 22 decembrie 2016

Şi totuşi je tem

tariceanu-si-basescu Am intrat pe ultimele sute de metri până la propunerea, nominalizarea şi votarea premierului şi titlurile marilor televiziuni angajate în lupta pentru un proteja(n)t la Victoria se mută dintr-o extremă în alta. Imediat după votare, antenele si televiziunea lui Ghiţă jubilau. De două zile însă, de când au aflat că Tări s-a dat prin dos la Iohannis, intraseră în vrie iar ceea ce eu spuneam dinainte de alegeri începuse să fie luat din ce în ce mai în serios ca variantă. Lucrurile nu sunt bătute în cuie nici acum, când oficial Dragnea şi Tări au zâmbit în faţa camerelor fluturând o foaie de hârtie. Îl mai ţineţi minte pe Băse cum flutura pactul de coabitare după ce Ponta jurase că nu a fost la Cotroceni? Să fiu sincer, nu ştiu de ce, zâmbetul lui Tăriceanu mi s-a părut şi îmi pare din ce în ce mai asemănător cu cel al lui Iohannis, adică din ce în ce mai forţat şi mai constipat. Ştie el de ce. Răspunsul lui, atitudinea şi enervarea sa când a fost întrebat de ce s-a dus la Iohannis şi ce a vorbit cu el, mi-au arătat un Tăriceanu prins cu pantalonii în vine, nu jenat ci pur şi simplu enervat că s-a aflat şi că este întrebat. Răspunsul lui cum că nu vrea să comenteze arată că ori el, ori Iohannis, ori amândoi au făcut sau propus sau acceptat ceva ce nu le face cinste, căci altfel, ar fi fost normal să spună, că doar nu au discutat secrete de stat, ci doar aranjamente politice. Atenţie la Tăriceanu, de el şi de oamenii lui depinde cine va fi viitorul premier, pentru că Dragnea doar pe ei se poate sprijini în formarea majorităţii, dar nu este exclus ca în timp ce toată lumea stă cu ochii pe el, pe aceeaşi uşă din dos să se lucreze cu alţi parlamentari, chiar din PSD, pentru că un vot al unui pesedist face cât două ale unui alt membru al parlamentului. Se va lucra la cei mai uşor de speriat, şantajat sau cumpărat, din diferite partide, care chiar dacă vor spune una, vor vota alta, în aşa fel încât să se facă în total numărul de voturi necesare premierului pe care îl vrea Iohannis. Acum, de când PSD şi ALDE au semnat aşa zisa coaliţie, televiziunile favorabile acestei guvernări parcă şi-au mai revenit, dar eu zic că pericolul nu a trecut. Iohannis nu cedează nici după ce va fi ales premierul dacă nu e al lui, aşa că bătălia va continua până va avea guvernul lui. Aparenta inactivitate a DNA în ultimul timp nu este decât liniştea dinaintea furtunii, ce va urma e de groază. Indiferent ce se va discuta la aşa zisele consultări, un lucru este clar: IOHANNIS NU VA NOMINALIZA Parlamentului candidatul propus de PSD, ceea ce este de altfel legal dar imoral politic, ci un alt candidat, propus de el partidelor care vor urma la consultări după întâlnirea cu PSD. Este clar pentru oricine că singurul candidat care va fi propus de Iohannis, va fi Băsescu pentru că : 1. Băsescu a fost de curând albit preventiv, dându-se NUP în două dosare penale, adică exact ce îi trebuia ca să nu îi sară lumea în gât lui Iohannis că propune un penal. Cine vrea să spună că asta nu are nici o legătură cu propunerea de premie, să meargă în Sahara şi să o spună acolo. Aşa a fost instituit şi albitul preventiv, nu numai arestul preventiv; 2. Este cu adevărat singurul din grupul de partide care gravitează în jurul lui Iohannis, care poate să se ia în coarne şi cu dracu. Iohannis, chiar dacă se teme de el, este stăpânit sau orbit de ură împotriva PSD şi este în stare să accepte orice alt candidat în afară de unul din PSD, oricare va fi el. El crede că îl va stăpâni pe Băsescu, dar nu ştie încă ce îl aşteaptă. Dacă nu ar fi atât de nocivă pentru ţară această variantă, aproape că aş vrea să văd meciul Iohannis-Băsescu, dar pentru ţară va fi dezastru; 3. UDMR nu va avea candidat, maghiarii vor vota cu cine le dă mai mult; 4. PNL nu are nici un cuvânt, pentru ei stabileşte Iohannis; 5. PMP nu va susţine nici un alt guvern sau majoritate parlamentară care nu îl acceptă pe Băsescu preşedinte, iar dreapta fără Băsescu este inexistentă. Băsescu va face politica interesului lui şi atâta tot; 6. Minorităţile vor fi convinse de Iohannis să meargă pe mâna lui, promiţând că până la urmă minorităţile şi nu majoritatea vor face legea în România; Deci vor fi două propuneri, una a PSD, alta a lui Iohannis. Preşedintele va nominaliza pe cel care crede el că va obţine votul Parlamentului şi indiferent ce a semnat Tăriceanu, sunt mari şanse ca Băsescu să fie votat dacă el va fi trimis ca nominalizare de către Iohannis, pentru că : 1. Tăriceanu a convins că nu face ce spune şi nu spune ce face. Chiar dacă pe faţă Tăriceanu şi ALDE sunt alături de PSD, la vot nu se ştie cum va fi, decât cu Dragnea la DNA mai bine în cu Băsescu în Parlament. În plus, Tări vrea să rămână în continuare al doilea om în stat şi cu dosarul curat. 2. Nu cunosc nici un parlamentar care să voteze conform conştiinţei, pentru că e clar că nu ajungi în Parlament dacă ai aşa ceva. Odată intrat în parlament ai doar interese; 3. Nu este parlamentar care să nu poată fi „convins” în grup sau individual că este mai bine pentru el să voteze cum vrea Iohannis dacă vrea să aibă un mandat liniştit fără teamă că îl caută mascaţii , deci există şanse mari pentru obţinerea voturilor necesare candidatului propus de Iohannis; 4. În mod expres, consultările se duc pe parcursul a două zile, pentru a se avea timp să se găsească bube propunerii lui Dragnea şi pentru a se obţine majoritatea necesară în Parlament. Nu ar fi exclus ca Iohannis să anunţe propunerea sa vineri, sau sâmbătă, pentru că nici o lege nu îi cere să o facă imediat, nu există un termen, el se consultă şi apoi, când este el convins care e propunerea cea mai bună, o va anunţa sau trimite parlamentului deci nu m-ar mira ca propunerea să fie votată săptămâna viitoare, pentru a se crea timp suficient lucrărilor de culise. Eu cred că IOHANNIS NU VA ACCEPTA SAU DESEMNA DREPT PREMIER, OMUL PROPUS DE PSD, INDIFERENT CINE VA FI, INDIFERENT DE RISCURI, iar omul desemnat de el va avea majoritate. Şi je tem că va urma cea mai neagră perioadă pentru români de când respir eu aerul acestui pământ, cu Iohannis la Cotroceni şi Băsescu la Victoria. Poate să zică lumea ce o vrea, Dragnea este scos din cărţile desemnării viitorului premier. Şi totuşi je tem

Cine are curaj ?

iohannis-si-tari Cine are curaj sau mai bine spus cine este suficient de curat încât să îl înfrunte pe Iohannis şi să ceară suspendarea acestuia? Din câte văd eu, nici unul deşi motive există iar în ultimul timp acestea se înmulţesc periculos de liber. Asasinarea unui partid Dacă până acuma doar se discuta, se ştia, dar nu venea nimeni cu probe concrete sau măcar declaraţii bazate pe fapte concrete, după îngroparea până la gât a PNL-ului, tot mai mulţi oameni din interiorul fostului partid istoric sau din bătătură, dau din casă. Primarul Timişoarei, (oraş considerat unul din fiefurile liberalilor, atât de sigur până acuma de forţa lor încât până şi Alina Gorghiu s-a dus să candideze la Timişoara), s-a decis să demisioneze din conducerea partidului, nu înainte de a face dezvăluiri peste care presa a trecut prea repede : “S-a dat o directivă. ‹‹Atenţie! Ca să intre USR-ul în Parlament, va trebui să ne critice. Noi trebuie să nu ripostăm, să ajutăm USR-ul să intre în Parlament›› Vine prim-ministrul, de care nu ştiu de ce ne-am agăţat. Nu îl învinuiesc pe el pentru rezultatele noastre. Aproape l-am forţat să fie candidatul nostru, eu asta am dedus, că nu a fost încântat să fie agăţat de PNL, şi în final dă mesaj votaţi fie cu PNL, fie cu USR. Pentru electorat e derutant. Oamenii nu mai ştiu. Oare Cioloş nu îi agrează pe liberali de ne spune să votăm şi cu USR-ul? Chiar suntem nişte tâmpiţi şi nişte incapabili (n.r. liderii PNL din teritoriu)? În Alba, unde sunt 65 de primari PNL din 70 şi unde s-au câştigat alegerile locale. E de vină PNL Alba pentru ceea ce s-a întâmplat? Acum au fost obligaţi să facă o campanie în termeni total greşiţi. Ce să mai vorbim de Oradea? Nu ştiu de unde au venit aceste idei. Nu cădem în scenarite, dar te întrebi. Din prostie s-a venit cu aceste idei sau cineva a vrut să defavorizeze PNL-ul? Ne punem întrebări” Nu ştiu dacă e măcar o persoană care să nu bănuiască, dacă nu să fie convins, cine a dat aceste directive. Numai cine nu vrea nu vede.Oricum asta e dovada clară că practic PNL-ul a fost sabotat de la vârf, din interior. Şi cu toate astea, ceilalţi tac. Tac pentru că le e frică să vorbească. De ce le e frică? Pentru că sunt corupţi şi şantajaţi, iar faptul că nu sunt încă ridicaţi de DNA este doar pentru că tac şi fac jocul preşedintelui. USR cu chiloţii în vine Pe de altă parte, din partida USR ies flăcări, nu scântei, căci soţul doamnei Clotilde Armand, cea care apare cu chiloţii USR în mână la televizor, zâmbind cu gura până la Bruxelles, pentru că ea înţelege prin asta transparenţă, ne arată dedesupturile mânăriilor şi minciunilor aceluiaşi USR promovat, ridicat, umflat de Iohannis în defavoarea PNL. „Dragi colegi, Alegerile au trecut. Am obtinut in Bucuresti mai putin ca la alegerile locale. Tot efortul nostru de un an a rezultat in jumatate din scorul partidului de apartament PPDD in 2012! S-au comis abuzuri si greseli din partea „echipei de comunicare/campanie” coordonate de Matei Paun. Venit la USB initial ca voluntar, Paun urmeaza sa fie platit cu o suma consistenta. Stie cineva datele financiare ale serviciilor lui Paun? Comisia de Arbitraj i-a cerut in mod repetat lui Matei Paun si echipei sale sa-si depuna fisa de simpatizant USR. Verbal, Paun a fost de acord pentru el personal, insa a refuzat sa dezvaluie pana si numele membrilor „echipei”. In fapt, Paun nu si-a depus fisa de simpatizant. Un alt membru al echipei lui Paun este Mihai Politeanu, descris de Alina Mungiu-Pippidi drept fostul ei sofer personal, ulterior trecut in slujba Monicai Macovei, in prezent seful ONG-ului „Initiativa Romania”. Politeanu a plecat din grupul de voluntari USR in momentul cand i-a fost ceruta fisa de simpatizant. Ulterior, a fost recuperat in secret de Paun. Matei Paun este un personaj controversat. Nu stim unde si pentru cine a lucrat, ce avere si surse de venit are, nici macar ce cetatenie are. Paun este sustinut in USR de Roxana Wring, apropiata de ONG-urile din reteaua Soros, cea care l-a adus initial in organizatie si pe Politeanu. In campania electorala, Paun a declansat o campanie de denigrare si sabotaj la adresa Clotildei Armand, principalul vector de imagine al USR in teritoriu. A contactat telefonic filialele pentru a le „interzice” sa o invite pe Clotilde. Interdictia aceasta absurda nu a fost respectata pentru ca filialele isi doreau ajutorul Clotildei. Banii USR au fost cheltuiti prosteste pe sondaje de opinie false la supra-pret si pe „servicii de consultanta” contractate fara licitatie sau transparenta, inclusiv pentru salariul consistent al lui Paun, om fara nicio pregatire in conducerea unei campanii politice, mai ales a unui partid cinstit. Paun a purtat in privat discutii cu PNL in numele USR, afectand grav imaginea de independenta a USR fata de partidele corupte din fosta USL. In urma acestor discutii, Paun a incercat sa o determine pe Clotilde sa „atace” la TV niste membri PNL al caror nume ea nici macar nu-l cunostea, in scopul de a ajuta anumite factiuni din PNL sa-si regleze conturile. In urma refuzului primit, Paun a filtrat invitatiile Clotildei la TV in perioada campaniei electorale, neinformand-o cand era invitata (in campanie CNA impune televiziunilor sa se coordoneze cu partidele). Paun a pus presiuni imense pentru a obtine controlul asupra paginii de facebook Clotilde Armand, din fericire suficient de suspecte pentru a fi refuzat. Paun a asociat imaginea USR cu activistii lgbt si cu Soros, incercand chiar sa-l disculpe pe Soros in loc sa ne disociem viguros de el, tentativa patetica care a dus PSD la 50% din parlament si USR sub 10%. Cer explicatii biroului national al USR pentru tolerarea acestei situatii in care o persoana straina de partidul nostru a atacat si izolat persoana #2 din partid, a orchestrat campanii impotriva intereselor USR, a cheltuit discretionar si netransparent banii USR, in ultima instanta afectand grav sansele de succes ale USR.” Aceasta este postarea lui Segiu Moroianu, soţul doamnei Clotilde Armand şi legată de cea a lui Robu, ne spune fără nici o urmă de îndoitură cine a orchestrat campania dreptei din acest an. Trecând peste rezultate, nu poţi să nu te întrebi cum este posibil să mai stea în funcţie la Cotroceni un preşedinte care face campanie electorală unor partide şi este pur şi simplu sforarul campaniei. Tăriceanu, nici cu pumnul, nici la Cotroceni Dar să zicem că acestea ar fi probe indirecte. Astăzi a ieşit la iveală că, deşi campania lui a fost un fiasco, Iohannis tot nu se lasă şi fără teamă îşi continuă insistent, aş putea spune bolnăvicios, drumul spre instituirea unui guvern şi a unei majorităţi parlamentare care să i se supună. Când a decis “consultarea” neoficială cu partidele care nici măcar nu fuseseră declarate parlamentare, domnul Iohannis nu a făcut-o pentru a vedea ce îşi doresc acestea sau ce pot oferi, pentru că era clar că ele nu pot oferi nimic, mai puţin PMP-ul lui Băsescu, ele aşteptau indicaţii. De fapt, în mod real, din toate partidele convocate, pe el îl interesa doar ALDE cel fără de care PSD-ul îşi poate lua adio de la guvernare. UDMR-ul nu este o problemă, de când lumea şi pământul ei au fost lângă cei care le-au dat mai mult. Dar ALDE era călcâiul lui Dragnea, dacă Tăriceanu cedează, PSD-ul îşi poate lua adio de la guvernare. Oficial ALDE a respins invitaţia la consultări, dar, la fel ca şi Ponta şi Antonescu secondaţi de Constantin şi Dragnea în 2012, Tăriceanu, cu acelaşi Daniel Constantin, s-a dus pe şest la întîlnire cu Iohannis şi au discutat discuţii. Bun puştiul ăsta Constantin, mic mic, dar face treabă mare. Cât de parşiv să fii, să declare oficial că nu mergi la consultări pentru că nu sunt constituţionale şi tu eşti omul legii, dar să mergi să te întâlneşti pe ascuns , pe uşa din dos? Asta o poate spune sau ar putea să o spună domnul Tăriceanu, dar el nu poate spune nici măcar ce au discutat, pentru că nu poate, îl ţine o jenă: „Nu am plecat de la nicio premisă, pentru că eu nu am solicitat, nici Daniel (Constantin — n.r.) această discuție. Am făcut o discuție cu președintele, dar nu la Cotroceni și mai mult de atât, îmi pare rău, nu am să pot să vă spun. Nu pot să vă dau alte detalii, dar cred că logica simplă vă ajută în chestiunea asta având în vedere că am fost împreună cu Daniel Constantin. Nu a fost o discuție instituțională”. Trebuia să spună mai simplu : “fiind o discuţie privată, nu vă interesează ce am discutat, noi suntem amici vechi, am discutat despre fete”. Apoi chestia cu nu ne-am întâlnit la Cotroceni seamănă teribil cu replica lui Băse, “ nu l-am lovit nici cu pumnul în plex, nici cu palma peste faţă”. Măi ce stil au politicienii ăştia să spună ce nu au fost întrebaţi. La rândul său, domnul Iohannis declară: ”Am avut o discuție cu domnul Tăriceanu. A fost o discuție informală, o discuție politică și nu s-a referit la PNL” Aici domnul Iohannis se autodemască, nu că ar fi prima oară, dar o face. Consideră domnul Iohannis că a avea o discuţie politică cu preşedintele unui partid pe care îl vrea în coaliţia anti-PSD este ok, dacă nu s-a discutat despre PNL. Cred că e vorba de o cutumă europeană, pentru că în Constituţie nu scrie că preşedintele face lobby pentru o anumită alianţă sau partid politic, nici că trage sforile pentru a forma majorităţi parlamentare. Să nu spuneţi că exagerez, pentru că în prostia lui, chiar domnul preşedinte a declarat că : “Eu îmi doresc un PNL puternic și nu este dorința mea să transform PNL într-un partid de buzunar. Dorința mea este ca PNL să se transforme într-un partid foarte puternic din România. “ Păi dacă e aşa, cum mai este asigurată echidistanţa preşedintelui faţă de partidele politice şi neafilirea sa la un partid sau altul? Nu e aşa că asta nu interesează pe nimeni? Nu e mai puţin adevărat că în Constituţie scrie doar că preşedintele nu trebuie să fie membru de partid, dar dacă vrem să aplicăm şi legea şi spiritul legii, atunci problema e mai complexă. Numai că la noi, legile sunt făcute pentru a fi .. interpretate, deci încălcate. Bineînţeles că nu se va găsi nici un şef de partid care să îl întrebe pe preşedinte ce treabă are el cu întărirea PNL. De fapt, primii care ar trebui să îl ia la întrebări ar trebui să fie chiar membrii PNL, dar PNL, nu PMP sau PDL din PNL. Oricum, PNL-ului îi mai trebuie încă o mână de ajutor din partea lui Iohannis şi e gata desfiinţat. Cert este că nimeni, nici un politician, -poate doar Băsescu, dar el nu are nici un interes acuma – nu are puterea să se contreze cu Iohannis, toţi o fac aşa de ochii lumii, unii refuză invitaţiile pe poarta principală, dar intră pe poarta slugilor. Chestie de fineţe politică. Celor care se dau de ceasul morţii că avem totuşi nişte lideri de partide care trag cu puşca în Dumnezeu, care sunt corecţi şi luptă pentru binele naţiei, care au programe şi nu se lasă călcaţi în picioare, le recomand să se întrebe de ce tac aceştia vizavi de aceste fapte ale preşedintelui şi de ce nu iau măsurile pe care le-au luat în 2012(e adevărat, nu până la capăt pentru că şi atunci, când a trebuit să se discute în Parlament suspendarea, capii erau plecaţi din ţară) pentru fapte mai subţiri, mai puţin evidente. Spuneam eu acum câteva zile, “hai să fim serioşi”, să nu ne aburim singuri că ne aburesc destul politicienii pe care îi votăm. Să recunoaştem că şi nouă ne e frică să ieşim în stradă, că e mai comod să ne revoltăm pe Facebook şi să ne spurcăm foştii colegi de şcoală, serviciu, vecinii, pentru că sunt băsişti, pesedişti, liberali, sau mai ştiu eu ce şi aşteptăm să vedem dacă pică ceva. De ce stau românii acasă Astăzi m-am întâlnit cu un fost coleg de serviciu care m-a întrebat ce mai ştiu. -Despre ce, am întrebat eu, ştiind că îşi primise şi banii luaţi de Boc pe 2011 şi 2012, şi i se şi recalculase pensia deci avea toţi sacii în căruţă. – Păi aşa, despre noi. -Ce anume să ştiu despre noi? -Păi cu ăştia, zice el prin ăştia înţelegând guvernul, parlamentul, probabil grupul Bildenberg, Illuminaţii, Annunaki. – Păi ce să ştiu despre ăştia, întreb mirat pentru că chiar nu înţelegeam ce anume vrea să ştie. -Păi, ne mai dau şi nouă ceva avantaje? Probabil auzise el ceva despre promisiunile lui Dragnea şi voia să ştie “de la sursă “ dacă mai pică ceva, că aşa avea chef de un chef, de numa-numa. I-am spus că nu ştiu, că deocamdată nu mă preocupă aşa ceva. -Dar tu te mai baţi cu ei? – Cu cine să mă bat, întreb mirat. -Păi cu ei, te mai duci la Bucureşti mai discuţi pe acolo cu ei ? Abia acuma am înţeles eu, de ce românii stau mersi bine şi nu se ridică din pat decât până la magazinul de peste drum să ia o bere. Totul e din cauza unor tembeli ca mine, care nu au ce face acasă şi se duc pe la Bucureşti să “se bată” cu guvernele pentru drepturile celorlalţi care aşteaptă la fiecare săptămână câte un avantaj ceva. Lasă bă, că merge-aşa! http://adevarul.ro/locale/timisoara/vicepresedinte-pnl-dezlantuit-alegeri-s-a-dat-directiva-atentie-usr-ul-trebui-critice-nu-trebuie-ripostam-1_5852a7725ab6550cb8751a08/index.html https://www.agerpres.ro/politica/2016/12/16/tariceanu-am-avut-o-discutie-cu-presedintele-iohannis-dar-nu-la-cotroceni-13-08-02 http://www.b1.ro/stiri/politica/iohannis-despre-discutia-cu-tariceanu-a-fost-una-informala-si-nu-s-a-referit-la-pnl-171236.html http://www.romanialibera.ro/rezultate-alegeri-parlamentare-2016+/parlamentare-2016/primarul-timisoarei-a-demisionat-din-functia-de-presedinte-al-pnl-timis–nu-mai-pot-sa-respir-acelasi-aer-cu-voi-435814 http://m.hotnews.ro/stire/21471561 http://www.cotidianul.ro/antonescu-domnul-ponta-s-a-inteles-cu-domnul-basescu-nu-cu-mine-243204/ http://www.bzi.ro/ponta-recunoaste-ca-a-semnat-un-pact-cu-basescu-333964 http://www.b1.ro/stiri/politica/iohannis-despre-discutia-cu-tariceanu-a-fost-una-informala-si-nu-s-a-referit-la-pnl-171236.html Cine are curaj ?

marți, 20 decembrie 2016

Promisiunile lui Dragnea

fifor Joi seara, pe 15.12.2016, la ora 20, liderul stângii a organizat o conferinţă de presă pentru a anunţa populaţia , dar mai ales media avidă de senzaţional, ce au decis pesediştii cu privire la guvernare. Te apuca râsul să vezi cum titrau marile televiziuni că vor afla vestea cea mare, că va veni Magul de la răsărit şi va numi “mântuitorul”, că Iohannis îşi va frânge mîinile, că se shimbă polii planetei după ce va veni domnul Dragnea. Bineînţeles că a fost fâs, Dragnea a vorbit despre orice, mai puţin despre ce voiau ei, şacalii de presă să afle. Eu nu ştiu ce şcoli fac copii îia care merg pe acolo cu camerele şi microfoanele în mîini dar această conferinţă a arătat odată în plus că mulţi mănâncă o pâine de pomană. În plus, omul ăla stătea în faţa lor aşteptând să se facă linişte pentru a-şi începe prezentarea iar junii chiţăiau de parcă veniseră la chermeză sau la Cotroceni pe vremea matolului. Voi prezenta mai jos cu menţiunea că reprezintă cuvintele şefului PSD, ceea ce a anunţat în faţa presei. Iată care au fost promisiunile, el i-a spus programul de guvernare pe care PSD-ul promite să îl implementeze după ce (dacă, zic eu,) ajunge la guvernare: Principii A. Din punct de vedere principial: 1. „PSD-ul îşi reafirmă deschiderea de a a colabora şi dialoga cu preşedintele României domnul Klauss Iohannis în toate proiectele care vizează stabilitatea politică, stabilitatea economică, securitatea României precum şi în procesul de instalare a unei guvernări stabile. 2. De asemenea în activitatea parlamentară şi guvernamentală PSD-ul va promova consultările cu mediul academic, cu ONG-urile, cu structurile asociative ale autorităţilor locale precum şi cu toate asociaţiile profesionale reprezentative în domeniile care vor fi reglementate. 3. Tot ceea ce am promis şi am prezentat, fără excepţie, în timpul campaniei electorale va fi respectat la virgulă. Orice măsură, orice cifră, orice acţiune care a fost prezentată şi care a fost cuprinsă în programul nostru de guvernare, va fi respectată fără nici un fel de ezitare. 4. Se lucrează inclusiv la redactarea hotărârilor de guvern precum şi chiar a ordinelor de miniştri necesare pentru implementarea rapidă a acestor măsuri. 5. Guvernarea nu va mai pleca de la probleme conjuncturale ci se va urmări realizarea unor politici publice absolut necesare, aşteptate, conforme cu cele ce le-am prezentat în toată campania. 6. Noua guvernare va avea o strategie coerentă de dezvoltare a sistemului de sănătate, care prevede construcţia de noi spitale, nu numai cele 8 plus 1, dotarea cu echipamente adecvate asigurarea accesului populaţiei la medicamente şi la serviciile de urgenţă precum şi salarizarea a medicilor pentru a stopa plecarea acestora din ţară, la nivelele de salarii pe care le-am prezentat în campanie, respectiv de la 1200 euro, până la 3600 de euro. 7. Educaţie: Avem de asemenea o strategie de dezvoltare a sistemului de educaţie prin construcţia de creşe şi grădiniţe, reabilitarea şcolilor, construcţia de săli de mese pentru a servi elevilor o masă caldă şi pentru generalizarea programelor de after- school, salarizarea corespunzătoare a dascălilor, dar şi o creştere substanţială, mai mult decât dublu, a burselor studenţeşti astfel încât studenţii să nu mai fie obligaţi să lucreze prin baruri sau prin alte locuri pentru a-şi plăti cheltuielile de masă şui cazare. 8. Pentru tineri : Ţinta principală pe care o vizăm este pentru a stopa plecarea lor din ţară şi de a-i convinge că îşi pot construi un viitor bun, aici, alături de familiile lor. 9. Fondul suveran de dezvoltare şi investiţii va fi înfiinţat în 2017. 10. În ceea ce priveşte monitorizarea activităţii guvernului, programul nostru de guvernare a fost un program votat politic şi prezentat de PSD în această campanie. Din acest motiv el va fi monitorizat în permanenţă de către un grup de specialişti pe care l-am stabilit deja la nivelul partidului, care va urmări realizarea tuturor angajamentelor făcute în timpul campaniei electorale la termenele şi în condiţiile prevăzute în program. De asemenea această echipă de monitorizare va face lunar rapoarte privind eficienţa actului de guvernare şi dacă va fi cazul vom face şi propuneri pentru îmbunătăţirea acestui act, propuneri de orice natură. Măsuri B. Calendarul de guvernare din punct de vedere tehnic şi legislativ: 1. Începând la 1 Ianuarie sperăm să intre în vigoare legea privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale , aşteptăm decizia de mâine a CCR, iar în situaţia în care decizia va fi favorabilă, sperăm ca preşedintele României să promulge rapid această lege pentru a intra în vigoare de la 1 Ianuarie. 2. Sperăm de asemenea ca preşedintele Iohannis să promulge legea deja declarată constituţională privind creşterea medie cu 15% a veniturilor din educaţie şi sănătate. În cazul în care aceste legi , din diverse motive aceste legi nu vor fi publicate în Monitorul Oficial, am găsit procedurile legale în aşa fel încât în prima lună de anul viitor ele să fie adoptate şi să-şi producă efectele. În proiectul de buget sunt cuprinse efectele acestei legi. 3. Imediat după investirea noului guvern vom creşte salariul minim pe economie de la 1250 lei la 1450 lei. 4. Vom elimina contribuţiile de sănătate pentru toţi pensionarii. 5. Pensiile mai mici de 2000 de lei vor fi scutite de impozitul pe venit. 6. Vom anula hotărârea de guvern 800 /2016 şi vom adopta o hotărâre de guvern ce va duce la ieftinirea medicamentelor care şi-au pierdut patentul, în medie cu 35%. 7. Vom aloca resursele necesare pentru demararea programului în ceea ce priveşte Hepatita C F3 , pentru gradul de fibroză 3. 8. Bursele studenţeşti vor creşte de la o alocare de 83 de lei/student cât este astăzi, la 201 lei /student pentru fiecare universitate, aşa cum am spus în campania electorală. 9. De la 1 Martie vor intra în vigoare unele măsuri : - TVA ZERO pentru vânzarea locuinţelor, pentru publicitate şi pentru materiile prime din agricultură; - Acordarea unui tichet de vacanţă de 1450 lei/tichet pentru fiecare bugetar.; - Pensia minimă va creşte de la 400 lei la 520 lei; - Reducerea impozitului pentru micro-întreprinderi de la 2% la 1% cele care au mai mult de un angajat, iar plafonul va creşte de la 100000 Euro la 500000 EURO. - Impozitul pe transferul proprietăţilor cu o valoare mai mică de 450000 lei va fi ZERO. - Se vor desfiinţa comisiile de specialitate din sănătate care aprobă accesul pacientului la tratamentul necesar, ceea ce face ca astăzi toţi cei care suferă de vreo boală, să întârzie foarte mult. După această eliminare vor începe tratamentul imediat după diagnosticare. - Se va demara programul 2 de dezvoltare locală, PNDL 2 care va asigura finanţarea a peste 5000 de noi proiecte locale care se referă la extinderi sau înfiinţări de sisteme de alimentare cu apă-canalizare, drumuri locale, drumuri judeţene, toate celelalte obiective de dezvoltare care au fost prinse ţi în primul program. - Tot de la 1 Martie se vor publica caietele de sarcini pentru începerea programului de construire a locuinţelor pentru tineri cu primul calup de 500 ca o primă etapă din programul mare. - Tot la 1 martie, plata subvenţiilor pentru agricultură. 10. De la 1 Aprilie, vor intra în vigoare următoarele măsuri: - Aprobarea legii prevenţiei, care va obliga toate instituţiile de control, de orice fel, la realizarea şi implementarea unor planuri de conformare de către agenţii economici înainte de posibila aplicare a unei sancţiuni. Nu va putea fi luată sau aplicată vreo sancţiune dacă în prealabil nu a fost o acţiune de prevenţie; - În afară de medicamentele compensate pentru fiecare boală va fi acordat un medicament,medicamentul recomandat cu compensare integrală; - Asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toţi studenţii din România; - Până în Aprilie adoptarea în Parlament a master-planului pentru transport pe care îl ştiţi; - Demararea procedurilor necesare pentru realizarea programului de achiziţionare a 3000 de ambulanţe pentru satele din România, pentru fiecare sat din România. 11. De la 1 mai : - Implementarea programului Start-up -nation ce vizează alocarea a 10000 de granturi nerambursabile cu o valoare de maxim 200000 lei pentru tineri şi pentru oricine doreşte să-şi pornească o afacere; - Aprobarea programului de subvenţionare a 75% din costul chiriei şi utilităţilor pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km faţă de domiciliu; - Va începe programul mare care se va întinde pe mai mulţi ani de împădurire. Avem în plan pe anul 2017 să împădurim minim 5000 de hectare ; 12.De la 1 iunie : - Finalizarea procesului de selecţie a celor mai bune oferte pentru dotarea armatei române fregate sau corvete avioane sau vehicule blindate. În acest sens cer actualului guvern să nu semneze contracte ce vizează dotarea armatei fără avizul noului parlament. - Demararea programelor ce vizează subvenţionarea producţiei de tomate cu 3000 euro pe an /1000mp de solarii şi de asemenea subvenţionarea creşterii animalelor la 10000 euro pe an la 200 capete. - Demararea implementării sistemelor anti-grindină, proiect ce se va pe o perioadă de sau 3 ani de zile; 13. La 1 Iulie: - Se va înfiinţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii; - Adoptarea legii salarizării unitare care cuprinde o creştere a anvelopei cu 56%; - Creşterea punctului de pensie la 1000 lei în 2017; - Demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane de hectare reprezentând 40 de amenajări ; - Finalizarea procesului de identificare a terenurilor şi finalizarea studiilor de prefezabilitate pentru construcţia spitalului republican în Bucureşti şi a celor 8 spitale regionale; 14. Pe 1 August: - Demararea licitaţiilor pentru construcţia a 500 de creşe şi grădiniţe; - A doua plată a subvenţiilor în agricultură; - Aprovizionarea pentru următorii 2 ani a tuturor vaccinurilor pentru populaţie; 15. Pe 1 Septembrie : - Demararea achiziţiei a cel puţin 20 de aeronave de către TAROM; - Demararea programelor de screening pentru depistarea bolilor; - Demararea programului de ucenicie şi de stagiu ce vizează încurajarea angajării tinerilor.” Acestea au fost angajamentele domnului Dragnea pentru primul an de guvernare. Nu comentez nici promisiunile nici şansele de punere în aplicare nici măcar dacă PSD-ul va numi premierul sau nu, vreau numai să spun că am avut răbdarea să ascult şi să transcriu tot, pentru a pune la dispoziţia celor care se tot îmbată cu apă rece de fiecare dată, un nou motiv de beţie care va ţine cât va ţine iar apoi mahmuri vor veni din nou la vot. Voi urmări şi eu, mai atent decât grupul de specialişti PSD modul în care acest plan va fi dus la îndeplinire punct cu punct. Revenind la Conferinţa de presă, după ce a prezentat câteva date privind discuţiile avute cu ALDE privind cooperarea la guvernare, au urmat întrebările ziariştilor. Nu ştiu cine a selecţionat pe cei trimişi acolo, dar parcă a fost concurs, care pune cea mai tâmpită întrebare. Se părea că nici un reprezentant media nu era interesat de ceea ce spusese Dragnea, toţi puneau, sub diferite forme, aceeaşi întrebare, cine este persoana care va fi nominalizată ca premier, sau dacă va fi el, sau dacă e pesedist, dacă are carnet, dacă are bască, dacă are mustaţă, dacă are bermude sau budigăi, încercând care mai de care să afle el, ceea ce Dragnea anunţase din prima clipă că nu va spune, să îl oblige sau forţeze să spună ce vor ei. A fost penibil, practic toţi reprezentanţii media s-au făcut de râs. O singură întrebare a fost de bun simţ şi a arătat că printre ei a fost şi o minte destupată, cineva l-a întrebat pe Dragnea cum va împăca şi capra şi varza, adică cum va reuşi să anunţe propunerea de premier pentru prima oară la consultările de la Cotroceni, în faţa preşedintelui dacă înainte de asta acesta trebuie să aibă avizul conducerii de partid? Dragnea a mustăcit spunând că va avea el grijă, dar este clar că nominalizarea va transpira până la discuţiile oficiale, pentru că sunt unii dispuşi să dea bani grei ca să afle. Răzbunarea lui Dragnea Nu mai comentez mai mult, vom vedea ce va fi. Dragnea a spus că el este un om matur şi responsabil, că nu va pune interesele sau ambiţiile personale înaintea celor naţionale, că îl interesează mai mult stabilitatea ţării şi că nu va încălca legea cu nominalizarea, având speranţa că Iohannis nu va putea refuza propunerea pe care o va face. De aici fiecare înţelege ce vrea dar chiar dacă a făcut comentarii vizavi de justeţea art 2 din legea 20/2009, a promis că va respecta legea. Eu cred că nu se va propune premier, şi am mai spus mai de mult de ce, dar dacă îl va propune pe Fifor, aşa cum se aude, atunci toată impresia bună pe care a făcut-o în seara asta, se duce pe râpă, pentru că până şi Zgonea pare mai potrivit decât Fifor. Să nu uităm că Fifor este cel care a fost respins ca propunere pentru funcţia de ministru la transporturi de către Iohannis, pe timpul guvernului Ponta, tocmai din cauza … competenţelor arhicunoscute. Iată ce spunea domnul Fifor despre această respingere: ”Profesorul de fizică Klaus Iohannis, actualmente preşedinte al României, constată după o lună de când premierul Victor Ponta m-a nominalizat ca propunere pentru portofoliul de ministru al transporturilor, că nu am expertiza şi experienţa managerială pentru acest minister.” Mi se pare mie, sau Dragnea vrea să îşi bată joc de Iohannis şi îl va propune pe Fifor, tocmai pentru că l-a refuzat odată şi vrea să îl umilească acuma forţându-i mâna ? Sau numele este vehiculat pentru a-i da bătăi de cap lui Iohannis? Este adevărat, este un băiat bun, nu iese din cuvântul şefului, nu scuipă pe stradă, dă cu sărut mâna manechinelor în supermarcheturi, nu se dă pe gheaţă cu ghiozdanul, mănâncă tot ce i se pune în pacheţel, indiferent ce e acolo, are ochi mari şi calzi, ca Joiana, dar cam atât. Poate va fi iepuraşul de care vorbeam acum câteva zile, dar zău şi Turcanu e de preferat lui Fifor, sau chiar fătuca aia cu pieptul de aramă care tocmai a intrat în parlament. Nene Dragnea, nu te prosti începusei bine…. Până şi Falcă, acest Andreea Pora al primarilor, parcă e mai „sustenabil”, măcar are nerv, zău aşa. Lui Fifor îi mănâncă câinii mămăliga din mână. Dar trebuie să recunosc că va face o echipă bună cu Iohannis…. http://www.romaniatv.net/reactia-lui-mihai-fifor-dupa-ce-a-fost-respins-de-klaus-iohannis-pentru-sefia-transporturilor_232955.html#ixzz4Sx8BY1 Promisiunile lui Dragnea

Doi berbeci

doi-berbeci Nu că nu am fi obişnuiţi cu situaţia sau nu am şti cum se faultează, se spurcă, se înjură în văzul lumii, apoi se coabitează şi îşi rânjesc mânzeşte un preşedinte şi un premier, asta e ceva ce românul vede cam din 2004 încoace. Şi când la putere era un singur partid în ambele palate, prinşi în meandrele intereselor de grup sau personale şi sinergia faptelor, premierul şi preşedintele s-au ciondănit- na, că era să spun ciolănit- ca pisicuţa cu căţelul. Dar ce se întîmplă acuma, mai ales din 2009 încoace, afectează nu doar imaginea lor, nu doar relaţia dintre două instituţii ale statului, nu doar modul în care este percepută România şi românii în lume ci chiar siguranţa statului dar mai ales viaţa românilor. Berbecul Iohannis Că domnul Iohannis nu a dorit să invite în tribuna oficială (care în paranteză fie spus, era OFICIALĂ, nu personală, nu loja de la teatru) şi la palatul prezidenţial (nu personal) persoane din conducerea PSD şi ALDE, hai mai treacă meargă, indiferent de motivaţie, să zicem că se mai poate înghiţi, chiar dacă a fost de prost gust, imoral spre ilegal şi lipsit de bun simţ şi infantil. Că a dat o explicaţie de Gâgă, nu miră pe nimeni, oricum de la el nu te aşteptai la ceva mai bun, un om mânat de orgolii şi vanităţi împinse până la extrem nu mai judecă normal. Poate psihologii ar avea un cuvânt de spus pe tema asta. Că a făcut campanie direct dar neconstituţional unui partid şi s- a amestecat, de fapt a condus viaţa, activitatea unui partid din poziţia de preşedinte “imparţial” ducându-l până la dezastru prin numirile la vârf şi impunerea candidaţilor pe diferite posturi, este treaba partidului care s-a lăsat distrus, a laşilor din rândurile sale dar şi a populaţiei care priveşte parcă anesteziată fără a cere socoteală. Acuma însă, domnul preşedinte, după dezastrul în care a aruncat partidul care oricum nu e al lui, văzând că toate speranţele lui de a avea un guvern al lui, CU UN PREMIER IUBIT DE EL, s-au năruit, după trei zile de muţenie în care poate de nervi, poate de neputinţă, poate pentru că nu ştia ce să spună, poate aşteptând o minune dar nu ştiu de la care Dumnezeu, nu a ieşit pe post, a stat să îşi lingă rănile incapabil de a se adresa românilor, chiar şi românilor lui părăţi. Acum doi ani, după ce a ieşit el preşedinte nici nu se numărase primul vot că era pe sticlă cu de atunci binecunoscutul rânjet. După trei zile de proverbială muţenie, a ieşit şi el să anunţe că a invitat la Cotroceni pentru consultări (dar nu ştiu în ce bază, pentru că legea cere aceste consultări după investirea Parlamentului şi formarea unei majorităţi parlamentare, sau, dacă un singur partid a obţinut majoritatea parlamentară, atunci îl cheamă la consultări pe preşedintele partidului pentru a vedea ce propunere de premier are) conducerile partidelor care vor forma viitorul parlament. Şi aici domnul Iohannis forţează nota, pentru că aşa cum a spus chiar el, încă nu au fost anunţate rezultatele definitive şi nu au fost rezolvate încă contestaţiile, deci NICI UN PARTID LA ORA ASTA NU ESTE OFICIAL ŞI LEGAL PARLAMENTAR decât cele aparţinând Parlamentului în funcţie. Domnul Iohannis din nou amestecă legea cu propria voinţă, acţionând după ureche. Ceea ce nu înţeleg eu, este cum poate domnul Iohannis să îi invite la o activitate informală, pentru că actuala invitaţie este informală, pe doi penali, Dragnea şi Tăriceanu care nu au avut loc de Ziua Naţională deşi ocupau funcţii oficiale de partid şi de stat, dar şi pe doi şefi de partide neparlamentare. Când nu este legal domnia sa, spune că este moral, când nu este moral, spune că este legal, dar acuma nu este nici moral nici legal. Domnii Tăriceanu şi Dragnea ar fi trebuit să refuze invitaţia pe acest considerent, că nu vor să strice imaginea preşedintelui cu prezenţa lor acolo unde nu au avut loc pe 1 Decembrie ca persoane oficiale. Păi domnul Iohannis invită la Cotroceni, neoficial, doi oameni pe care nu i-a invitat ca persoane oficiale pentru că erau indezirabile? ĂSTA E ABUZ ÎN TOATĂ REGULA. Nu e bine domnule Iohannis, nu e bine, aveţi grijă, mi se pare că noi v-am ales. Odată vede naşul … Apoi, domnul Iohannis a dovedit chiar prin declaraţia de chemare la troc, că pe el nu îl interesează legea, pe el îl interesează numai propriul orgoliu şi propriile criterii, legea pentru el e pe locul doi. Caz clar de suspendare, dar cine să îl suspende, că toţi tremură, iar cei care vorbesc despre asta o fac de după colţ prin terţi, fără a avea însă curajul să facă ceva. Berbecul Dragnea Deşi partidul său, dar nu el personal, se află pe val, deşi mulţi îl consideră marele învingător al alegerilor, iar cei apropiaţi îl împing aproape cu forţa pe scaunul de la Victoria, domnul Dragnea este departe de a fi omul momentului. Campania lui nu a fost de loc una fulminantă, dimpotrivă a fost cea mai rezervată, cea mai lipsită de activităţi, cea mai ascunsă şi mai laşă din toate campaniile PSD, de vreme ce nu a avut curajul nici măcar să anunţe pe cine vizează pe funcţia de premier, nici măcar acuma, după ce partidul, cu imensul sprijin al lui Iohannis şi al conducerii PNL a ajuns pe primul loc. Domnul Dragnea nu a făcut o campanie strălucită, victoria lui a fost ca cea a lui Mihai Viteazu în lupta de la Bacău împotriva lui Ieremia Movilă unde de fapt moldovenii au făcut non combat. Nu a fost o victorie a fost o renunţare la luptă în 1600, iar acuma nu a fost o victorie a fost SEPUKU pentru că peneliştii s-au lăsat sinucişi de Iohannis, Alinuţa şi Falcă. Recomand tripleta asta tuturor partidelor care vor să se desfiinţeze cu maxim de penibil dar şi eficacitate. Campania lui Dragnea a fost anostă şi caracterizată prin laşitate. Unii spun că a fost înţeleaptă, pentru că neanunţând premierul nu a dat ocazia lui Iohannis să pună dulăii de la DNA pe urmele lui, şi astfel a ferit partidul de atacuri murdare. Păi asta înseamnă că pe oricine ar fi numit sau anunţat ca premier, acesta era atacabil, sau penabil, deci practic în întregul PSD nu există nici o persoană demnă de a fi premier care să nu poată fi atins sau învinuit de ceva. Acest lucru reiese din politica sau campania PSD la aceste alegeri. Frumoasă campanie, dacă asta înseamnă o campanie strălucită, atunci în scurt timp PSD-ul va avea soarta PNL-ului. Laşitatea lui Dragnnea mai reiese şi din faptul că îi lasă ( a se citi pune) pe alţii să vorbească in numele său, să îi vehiculeze numele ca viitor premier propus de PSD şi să îl ameninţe pe Iohannis cu suspendarea dacă nu îl numeşte pe el premier. Bineînţeles că în laşitatea lui îl va dezavua pe cel care a făcut asta, îl va urechea aşa uşor, ca să vadă lumea că el nu a mâncat usturoi, dar se ştie că intr-un partid ca PSD nu vorbeşti de capul tău. Este clar că prin vocile respective Dragnea testează reacţia lui Iohannis şi a presei, practic îl întărâtă pe Iohannis să iasă cu declaraţii care bineînţeles că vor fi proaste şi greşite, ca de obicei. Dragnea insistă să se vrea premier, dând dovadă de un orgoliu măsurabil numai cu cel al lui Iohannis, vrând să arate că este şi el un Ponta şi poate să se bată şi el cu Băsescul lui, deşi ştie că la acest moment nu are nici o şansă să fie propus premier pentru că legea nu îi dă dreptul. Unii comentatori sau analişti dau ochii peste cap că i se ia un drept inalienabil, acela de a fi ales. Nimic mai greşit, el a putut candida la alegeri, a fost ales în parlament, dar funcţia de prim ministru nu este o funcţie care este decisă de populaţie, nu în mod direct, este o funcţie în care eşti propus de un partid sau o alianţă, nominalizat de preşedinte şi acceptat sau nu, de Parlament, nu are nici o legătură cu dreptul de a fi ales. Până nu este schimbată Legea 90/2001, în speţă ar 2, iar eu nu cred că va fi schimbată, Dragnea nu se poate propune premier aşa că va amâna şi va tergiversa afacerea până ce – crede el- va fi schimbată legea, fără să îl intereseze că ţara are nevoie de un guvern, nu de improvizaţii sau orgolii. Cineva spune că Dragnea trebuie să fie premier pentru că a fost ales de aproape jumătate din votanţi. Domnilor, nu confundaţi marfa cu ambalajul. Şi legal şi declarat, s-a votat partidul, nu omul, aşa că Dragnea a fost votat pentru că se afla pe lista PSD, nu pentru că l-a iubit ţara, că dacă s-ar face un referendum nu ştiu dacă l-ar vota 100000 de oameni ca premier. Dacă ar fi fost pus pe lista PNL sau PRU ar fi fost deja istorie. Nu mai aburiţi poporul cu televizorul a trecut epoca asta. Dragnea ar trebui, dacă ţine la ţărişoara lui, ca să parafrazez un politician celebru, să se orienteze spre propunerea unui premier care să nu poată fi atacat de nimeni, nici măcar de Koco, să fie fidel intereselor de partid, să nu îi facă- eventual- ce i-au făcut el şi Zgonea lui Ponta şi să îşi facă alianţa şi guvernul cu ALDE fără UDMR (părerea mea, dacă nu vrea ca la alegerile următoare să piardă ca PNL-ul acuma). Apoi, după ce CCR va stabili dacă legea 90/2001, pe art 2 este sau nu constituţională, dacă va avea dreptul să fie premier, să îl roage pe colegul care i-a ţinut locul să se dea la o parte pe motive personale sau medicale, guvernul să rămână iar el să treacă în fruntea lui. Aşa ar face un om care se gândeşte mai întâi la binele ţării şi chiar al partidului, şi abia apoi la interesul personal. Întrebarea care se pune este dacă are PSD-ul un om care să fie suficient de deştept, competent, curat şi mai ales fidel încât să accepte acest rol, rol asumat de altfel de PRU la nivel de alegeri, adică acela de iepuraş. Sincer, eu cred că nu. Lupii la stână Deci situaţia de astăzi este cum nu se poate mai proastă pentru români şi vom asista ca oile, la lupta berbecilor. Ba, noul berbecuţ care se crede batalul momentului, domnul Nicuşor Dan, prin vuvuzele de partid anunţă că va institui legea Sharia şi va declanşa proteste “masive” în Bucureşti împotriva numirii lui Dragnea. Cât de masive că nu am văzut în partidul lui nici un Ceahlău sau Negoiu, iar partidul, cu tot softul de la alegeri nu poate ridica mai mult de 500 de oameni. Dar pentru ce să protesteze, pentru că cineva îl vrea pe Dragnea premier? Asta numeşte el democraţie ? Păi l-a numit cineva pe Dragnea premier sau ei fac proteste împotriva dreptului de a visa?Şi chiar dacă va fi numit, ce vrea domnul Nicuşor, să numească el premierul? Păi dacă Iohannis îl va numi pe Dragnea premier, înseamnă că nu a avut încotro, a fost legal şi constituţional. Doamneee, cu ce ţi-am greşit de pui în fruntea noastră numai berbeci care calcă în picioare democraţia în numele ei ? Vizavi de gafele din ce în ce mai dese şi mai mari ale berbecului Iohannis, eu mă întreb retoric, dar mă întreb, de ce îşi mai plăteşte consilierii, de ce încarcă bugetul statului cu nişte salarii inutile atâta vreme cât ori îl sfătuiesc prost, ori îl sfătuiesc bine, iar el nu ţine cont de expertiza lor? În ambele situaţii tot degeaba sunt plătiţi iar el este principalul vinovat. În ceea ce priveşte lupta dintre cei doi berbeci, aici nu mai vorbim de interesele naţionale, nici măcar de cele de partid, vorbim de măsurarea sau lupta orgoliilor a doi oameni pe care nu îi mai interesează nici interesele naţiunii, nici măcar cele ale partidelor care i-au ridicat şi pe care unul deja l-a distrus, aici vorbim de doi oameni care se agaţă disperaţi de propriile orgolii şi interese vrând să demonstreze lumii cât de puternici sunt ei. Sunt de fapt doi inconştienţi, doi infantili, doi berbeci care îşi sparg unul altuia capul doar pentru a arăta oilor că nu se lasă. În timpul ăsta lupii atacă stâna, oile behăie disperate sau mor cu beregata fâşiată, dar ei se dau cap în cap, nu îi interesează altceva decât orgoliul lor de berbeci. Nu contest faptul că au avut profesori sau înaintaşi care le-au arătat că se poate, că oile suportă orice, în timp ce lupii îşi freacă mâinile satisfăcuţi. Ce viaţă de oi ducem … PS: Apropo, legat de berbeci nu e întâmplător că la conducerea PNL a fost pusă o oiţă Ţurcană .. Nimic nu e întâmplător. Doi berbeci

vineri, 16 decembrie 2016

Hai să fim serioşi

alesi Toată lumea vorbeşte despre marea victorie pesedistă din Decembrie. Hai să fim serioşi, în ţara orbilor chioru e împărat, în ţara amputaţilor şchiopul câştigă maratonul, în ţara muţilor bâlbâitul este orator, în ţara proştilor plagiatorul este doctor. Mai e nevoie să spun care este ţara asta? În numai 24 de ore m-am săturat să tot aud vorbindu-se despre marele sau micul câştigător al alegerilor. Să fim realişti, există doar un mare perdant iar acesta este poporul acesta de orbi, muţi amputaţi, proşti, adormiţi pentru că 61 % din ei nu au mers la vot dând voie schiopilor, bâlbâiţilor, chiorilor, plagiatorilor, să se aleagă. Toată clasa politică ar trebui să îşi dea demisia pentru că nici un partid nu se poate lăuda că reprezintă voinţa majorităţii, nici unul din ele nu reprezintă cu adevărat interesele românilor nici ca număr de alegători, nici ca intenţii şi proiecte. Cum să te erijezi în purtător de cuvânt al naţiunii când 61 % din naţiune nu te-a vrut, asta fără a adăuga votul împotrivă al celor care au votat ?Cel puţin 75 % din populaţie este împotriva celor votaţi iar ei deja se cred aleşi ai poporului. Tragică realitate. Hai să facem puţină matematica legat de marea victorie a PSD. La alegerile locale din 2016, câştigate „en fanfare” de acelaşi partid, după părerea majorităţii comentatorilor, au participat 48,2% din alegători din 18.277.372, ceea ce înseamnă 8.785.593 locuitori prezenţi la vot, din care 37,58% au votat cu PSD la Consiliile Locale, adică un număr de 3.338.525 locuitori.Trei milioane pentru, 15 împotrivă, iar pesediştii se laudă că au câştigat alegerile şi că reprezintă voinţa naţiunii. Mă laşi? La alegerile recent încheiate, au participat 39,49% din alegători, ceea ce înseamnă 7.290. 094 voturi. Având în vedere că până la ora asta din numărarea voturilor rezultă că PSD a luat 46,3%, rezultă că pentru ei au votat 3.353. 836 de cetăţeni. Acestea sunt cifrele, cu o marjă de eroare de câteva mii cel mult. Şi atunci de ce se consideră o mare victorie faptul că numărul de votanţi este relative acelaşi? Să te lauzi cu o victorie în condiţiile astea este echivalent cu a te bucura că ai câştigat maratonul concurând cu copii de 4 ani, pentru că trebuie să recunoaştem, campania PNL a fost nu doar infantilă ci parcă ar fi fost concepută şi făcută de handicapaţi. PSD-ul a avut şi el o campania jalnică, în condiţii normale ar fi fost la egalitate cu PNL, dar conducerea PNL le-a făcut practic cărţile.Dar, din nou se proclamă marea victorie,a PSD, în condiţiile în care 66 % din populaţie nu îi doreşte pe câştigători.Să fim serioşi, nu a căştigat programul PSD, a pierdut orbecăiala PNL. Pe de altă parte, dacă ţinem cont de faptul căvoturile obţinute de USR sunt de fapt ale susţinătorilor PNL nemulţumiţi de campania şi figurile Alinuţei şi domnului Falcă, se poate spune că totul e în limitele obişnuite, nimic extraordinar, voturile dreptei sunt aceleaşi. Unii ar spune că USR a fost creat pentru a acumula voturi din partea celor neconvinşi care erau antisistem şi doreau ceva nou. Aşa le place peneliştilor să creadă şi lui Nicuşor Dan să spună. Dar Nicuşor Dan ştie mai bine ca oricine că el a apărut la ordinul lui Iohannisoros iar Iohannis a dorit de la început să înlocuiască PNL-ul, format din o grămadă de oameni cu state vechi în partid care nu îi convin, cu un partid al lui, format de el, ca să fie şi el trecut undeva în istorie ca un ctitor de partid. Iohannis este călăul PNL, el şi toţi cei care i-au cântat în strună cu sau fără a şti ce urmăreşte, USR este ghilotina. În plus mai e cineva, la fel de parşiv care a urmărit spargerea PNL şi acela e Băsescu, cel care are în PNL o grămadă de cârtiţe. Peneliştii puri vor fi izolaţi, prinşi între băsişti şi iohanişti. Dacă nu strâng rândurile acuma, cât încă mai reprezintă un nume, în cel mult un an vor fi praf şi pulbere. Cu alte cuvinte, nimeni nu a câştigat, cu atât mai puţin românii şi pot spune că singurul partid care a câştigat cu adevărat este UDMR care a reuşit să-şi mărească numărul de parlamentari cu 20% tocmai datorită slabei prezenţe a numărului de români în faţa urnelor. Nu au fost mai mulţi maghiari la vot, au fost mai puţini români, ceea ce a crescut exponenţial numărul de procente pentru UDMR. Dacă românii ar fi fost mai mulţi la vot, cel puţin ca în Iunie, PMP nu ar mai fi intrat în Parlament, Băsescu nu ar mai fi susţinut că e cea mai bună alegere pentru postul de premier iar UDMR-ul ar fi plutit între 4 şi 5 %. Aşa ne trebuie. Acum vom fi nevoiţi să sărbătorim Ziua Maghiarilor de pretutindeni, să învăţăm o nouă limbă străină în şcoli, pe lângă germană, dar în primul rând să ne întrebăm cu cine va face UDMR guvernul. Bineînţeles toate partidele se consideră câştigătoare, unele pentru numărul de voturi, altele pentru intrarea în Parlament, cei mai oropsiţi sunt cei din PRU care sunt victimă colaterală a războiului dintre Iohannis şi PSD, dar aşa le trebuie, au plecat din start cu statutul de iepuraş al PSD, aşa că să nu se mire că nu au ajuns la finiş. Singurii care se pot lăuda că au câştigat ceva sunt cei aleşi, luaţi individual, nu ca partid, pentru că timp de patru ani vor dormi în bănci sau prin paturile amantelor sau amanţilor, prinzând câte o mică afacere, informaţie cu terenuri, cu case, retrocedări şi alte mici favoruri şi cu cât vor fi mai tăcuţi şi mai lipsiţi de personalitate, cu atât vor fi mai feriţi de cutremure sau zăngănit de brăţări. Ei, această clasă socială care deja are un statut aparte, nu vor trebui să facă altceva decât să se trezească la timp pentru a ridica mâna, altfel vor fi nevoiţi să repete votul şi ca urmare să stea peste „program” la serviciu. Ei noii bâlbâiţi, sâsâiţi, orbi, şchiopi, plagiatori, condamnaţi, din care mulţi cu drumuri bătătorite prin holurile Casei Poporului, sunt singurii, dar, repet, luaţi ca indivizi nu ca partide, pentru că între ei nu sunt diferenţe de doctrine, nici măcar de interese, toţi vor să se procopsească, ci doar de haină, care se pot bucura de rezultatele votului. Ceilalţi, ne-alegătorii, vai de capul lor, nici la proteste sau greve nu mai au dreptul să meargă, şi-au pierdut moraliceşte acest drept, stând acasă când trebuiau să voteze. Să fim serioşi, ne merităm aleşii. Hai să fim serioşi

marți, 13 decembrie 2016

Concluzii post-campanie

there-can-be-only-one Gata, a trecut si campania asta, mai e o ţâră şi punem mâna pe ştampilă. Asta nu înseamnă că şi votăm. Unii vor pune mâna pe ştampilă ca să îşi facă datoria faţă de partid, alţii ca să îşi exercite un drept constituţional, alţii din obişnuinţă, puţini din curiozitate, cei mai mulţi din poziţia cetăţeanului turmentat şi mulţi ca să îşi bage cuponul în clasa poşirtică. De votat vor vota programele .. IT. Ce a adus nou şi ce a păstrat această campanie? 1. A adus nou ceva nume de candidaţi, dar nu noi pentru partide ci pentru prostime, pentru că ei sunt de fapt eşalonul 2, sau şoferii, consilierii, consilierele şi pupilele foştilor granzi dar este interesant de văzut pe ce poziţii sunt aceste nume noi, „ schimbarea la faţă” a partidelor. De regulă numele noi au fost scoase în faţă în campanie, pentru a arăta dorinţa de primenire a partidelor, dar au fost păstrate în spate ca poziţie pe liste, deci fără şanse prea mari de .. promovare. 2. A adus nou o campanie suspect de lipsită de sens, de reale dezbateri, de proiecte, de substanţă, de realitate. Partidele s-au axat pe campania negativă, pe arătatul cu degetul, chiar dacă nu tot atât de virulent ca în anii trecuţi, dar mult mai pregnant. 3. A adus nou cele mai neinspirate sloganuri, clipuri electorale, discursuri, gesturi, pot spune că a fost cea mai hazlie dar şi penibilă campanie, în care PNL a excelat, ocupând cu succes primele locuri în clasament. Orban cu ale sale întrebări a fost depăşit de departe de Falcă cu ţipetele sale marca Goebbels, iar Alinuţa a făcut deliciul românilor cu clipurile şi intervenţiile sale. Nicicând un partid nu a avut o conducere de campanie mai penibilă şi mai masochistă. Îmi vine să cred că cei doi au fost agenţi mascaţi ai PSD. La rândul său, PSD a avut cea mai anostă şi ştearsă campanie, ca şi când i-ar fi fost frică să scoată ceva pe masă. Secret de partid. 4. A adus nou o situaţie cred nemaiîntâlnită nicăieri în lume până acum, în care cel mai mare partid al ţării, nu a avut curajul să aducă sau să anunţe un candidat pentru funcţia de premier, de teamă de a nu fi torpilat de instrumentele puterii, iar cel de-al doilea partid a venit cu o propunere din afara partidului, o persoană care , în mod cu totul absurd şi lipsit de bun simţ, a declarat că el nu are treabă cu campania dar s-a lăsat plimbat şi afişat ca o maimuţă pe toţi stâlpii. Nu cred că s-a mai pomenit undeva în lume aşa ceva şi nici nu se va mai pomeni, decât poate tot la noi. Cam atât în materie de noutate. Ce a păstrat din campaniile trecute? 1. A păstrat mare parte din greii sau mai bine spus greoii partidelor, care din diverse motive, dar nici unul legat de interesul cetăţeanului, au refuzat să se retragă, având în vedere „marile realizări „ de până acum. E grea renunţarea la imunităţi şi privilegii, aşa că cei care nu se mai regăseau în graţiile liderilor de partid pentru un loc asigurator pe liste, au trecut la partidele satelit pe care le-au căpuşat şi „sprijinit cu experienţa lor”. În felul acesta cetăţeanul care are ochii deschişi a putut să realizeze cu cine votează votând partidele de buzunar care se vor salvatoare de patrie. 2. A păstrat aroganţa, lipsa de bun simţ şi opacitatea candidaţilor, care orice le-ai spune ei consideră că criticile sunt pornite din ură de clasă iar laudele le sunt datorate. 3. A statutat sintagma „ România noastră”, acum toate partidele au România lor, iar când fac apel la cetăţeni să iasă la vot, ei de fapt fac apel la alegătorii lor, din România lor, nu la toţi, pentru că dacă ar ieşi toţi românii la vot, în parlament ar intra decât cel mult 4 partide, celelalte nu ar face pragul. 4. Îmi e teamă că la vot vor ieşi, ca şi până acum şi asta este deja clasic, doar oamenii de partid cu morţii şi diasporele lor cu tot, dar marea masă a votanţilor scârbită de tot ce a văzut de 27 de ani, dar mai ales în ultimul an, va sta acasă considerând că aşa se răzbună pe „ei”. Amarnică răzbunare, până la urmă vor înjura, dar nici asta nu mai e o noutate. De fapt toată mascarada, circul, prostul gust, kitchul politic al protagoniştilor a avut ca scop, printre altele şi scârbirea alegătorului neangajat, care e mai bine să stea acasă, ca să aibă calculatorul mai puţin de lucru şi ca să fie furtul mai mic, să se încadreze în cele 4 procente deja legalizate prin decizia CNATDCU în cazul Kovesi. 5. A păstrat orientarea posturilor tv care au fost atât de imparţiale în prezentarea programelor partidelor şi candidaţilor încât nimeni nu ştie cu cine ţine Gâdea, pe cine votează Pora, cui îi pupă imineii Orcan sau de grija cui nu poate să doarmă Rareş Bogdan. 6. A păstrat implicarea elementelor de forţă a şantajului, a intimidării, în lupta politică, care a devenit atât de vizibilă încât nimeni nu mai este mirat că se manifestă, ca şi când ar fi ceva normal. Somnul naţiunii înreţine moştrii Mai sunt multe alte asemănări, pentru că românul este conservator, el nu îşi leapădă obiceiurile aşa uşor, dacă nu e stimulat corespunzător, dar aproape că nu mai merită menţionate, ca să nu ne amărâm cu totul. Ce va fi Duminică? Părerea mea personală este că românul se va auto-faulta singur prin neprezentarea la vot, nu cred că prezenţa la vot la depăşi 50-52 %, ceea ce este deja foarte mult având în vedere opţiunile şi ofertele, dar foarte puţin având în vedere consecinţele. Somnul naţiunii întreţine monştrii la conducere. În mod aparent anormal, unul din micile partide, abia .. apărute va lua mai multe voturi decât se spera, celelalte inclusiv UDMR vot fi sensibil egale. Între primele două partide distanţa va fi de cel puţin 10-15%. Premier va fi ales cel pe care îl va nominaliza preşedintele, nu cel pe care îl va propune partidul care va primi cele mai multe voturi, pentru că după alegeri se vor scoate săbiile şi se va negocia cu sângele pe masă. Nici un partid, nici un candidat nu vor fi atât de siguri pe ei şi de curaţi încât să sară la gâtul lui Iohannis, poate doar predecesorul. Majoritatea parlamentară va fi decisă de o grupare de partide mici, nu de unul din marile partide. Vom vedea din nou transferuri de jucători, atât pe timpul negocierilor pentru formarea majorităţii, cât şi după. Îmi e teamă că vom avea la conducerea guvernului un premier reprezentant al unui partid plin de slugi. Părerea mea. Doamne, dă românului mintea cea de pe urmă şi scoate-l la vot. Nu va pot spune cine va fi numit ministru, dar pot să vă garantez că nu va fi nici Ponta, nici Dragnea, nici Tăriceanu. Prietenii ştiu de ce. P.S. Cineva pe un grup de socializare cerea ca cei care nu merg la vot să fie scutiţi de impozitul pe venit. Subscriu cu toată fiinţa, pentru ca sunt cu adevărat neaveniti, dar cu amendamentul să plătească impozit pe prostie. Am zis! Concluzii post-campanie