sâmbătă, 27 decembrie 2014

INCOMPETENŢĂ CAUZATOARE DE MOARTE

 
interoperability
Istoria se repetă
Acum un an fără 30 de zile, scriam un articol, numit “Management cauzator de moarte” articol în care puneam în discuţie cazul din Apuseni şi identificam ca vinovat principal prostul management , proasta conducere, lipsa coorperării între departamente, ministere şi structuri, conducerea defectuoasă, capetele seci numite miniştri. Încă de atunci remercam faptul că MApN nu colaborase cu celelalte structuri, că datele nu fuseseră centralizate, că Duşa nu aprobase plecarea în misiune a elicopetrului PUMA SOCAT deşi comandantul unităţii solicitase să intervină, că nu există cooperare între ministere.
Acum câteva zile într-un alt articol spuneam că accidentul de la Siutghiol este doar unul dintr-o serie care nu a schimbat şi nu va schimba mare lucru în modul de acţiune privind accidentele, incidentele, evenimentele deosebite, catastrofe, cataclisme, inundaţii etc, pentru că peştele se impute de la cap şi atâta vreme cât capul e acelaşi, oricât am tăia coada peştelui acesta supravieţuieşte.
Propuneam atunci printre altele, câteva măsuri pe care spuneam eu că ar trebui să le ia cei care conduc ministerul de interne dar şi guvernul şi au în subordine structurile care acţionează, au atribuţiuni, şi dispun de forţe şi mijloacele care pot interveni. Printre altele deplângeam lipsa unui cap limpede, care să:
– evalueze cele mai posibile incidente care pot avea loc şi locurile unde ar putea să apară cel mai probabil;
– stabilească cu ce ar trebui să se intervină la ele;
– decidă apoi ce materiale sau tehnică este necesară pentru acele intervenţii;
– ce oameni sunt cei mai nimeriţi profesional să le deservească;
– ce unităţi sau structuri cu care ar putea coopera sunt cele mai aproape, cine le conduce, ce au în dotare, şi care sunt persoanele de legătură şi cum menţin contactul cu ele;
Mai sunt şi alte propuneri trecute acolo. Mai spuneam eu că indiferent câţi vinovaţi de mâna a doua sau a treia sau câţi acari vor fi găsiţi, demişi, beliţi, nu se va rezolva nimic pentru că cei care trebuiau să ia măsuri nu au luat, cei care trebuiau să legifereze nu au legiferat, planurile de intervenţie au fost făcute de amatori sau în dorul lelii, de oameni numiţi politic.
Ordonanţa incompetenţei
Astăzi văd cu suprindere cum apar la televizor dei doi caşaloţi din fruntea acestei mizerii, domnii Oprea şi Ponta şi ne anunţă cu satisfacţie în glas că au luat toate măsurile, că au dat o ordonanţă şi deci, DATORITĂ LOR, A MĂSURILOR LUATE ÎN URMA ANALIZEI FĂCUTE, NU SE VA MAI ÎNTÂMPLA CE S-A ÎNTÂMPLAT PÂNĂ ACUMA, CĂ AU ÎNVĂŢAT DIN GREŞELI. Greşeli însă, care au luat viaţa unor oameni, pentru că după accidentul din Apuseni, au mai avut două accidente aviatice cu aceleaşi două capete la comandă, accidente soldate cu alte 12 decese.
Ordonanța prevede:
- stabilirea clară a tipurilor de risc care vor fi gestionate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.
-organizarea tuturor structurilor cu atribuții principale și de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență conform unei concepții operaționale unice, în vederea creșterii potențialului de acțiune pe întreg teritoriul național pentru salvarea persoanelor aflate în pericol”
-noua concepție are în vedere interoperabilitatea între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și celelalte structuri subordonate Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
În plus mai aflăm că a fost desfiinţată structura pe care o coordona doctorul Arafat şi a fost înfiinţată alta, cu altă denumire, care va prelua şi cazurile de cataclisme, cutremure , etc , structură care va fi aceeaşi Mărie dar cu caschetă, în loc de bonetă pe cap. Este adevărat, noile măsuri aproape copiază măsurile pe care le propuneam, dar trece cu bună ştiinţă peste una, şi anume cea în care afirmam că practic totul merge prost pentru că în fruntea activităţii se află cineva care toată cariera lui, deşi militar, a comandat doar mici şi bere şi a organizat doar mese festive. Nu mai spun despre cine este vorba, pentru că iată, acuma practic acesta îi înlătură şi pe Arafat, şi pe şeful aviaţiei, care poate or avea vina lor, nu ştiu, dar partea proastă este că s-a trecut el pe post de şef absolut, a preluat la macro tot, legând astfel de mâini şi de picioare toate structurile care ar putea interveni până să fie el informat, anunţat şi până să poată lua o decizie. Nu ştiu încă ce prevede ordonanţa şi ce prevăd planurile, cum sunt împărţite competenţele şi responsabilităţile, dar din cât îl ştiu eu pe domnul Oprea şi din cum am văzut că lucrează sistemul, sunt convins că factorul de decizie este unul singur, Oprea, iar responsabilităţile sunt împărţite de la el în jos. “În vederea planificării strategice, a monitorizării permanente şi evaluării factorilor de risc, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, precum şi pentru coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în calitate de preşedinte”.
Români, vă ordon: pupaţi icoane!
Deci Oprea va fi cel care trebuie să dea toate avizele, să subordoneze totul, dar responsabilităţile şi vinile se vor disipa sub scaunul lui, el având doar responsabilitatea de a destitui. A pune actul de decizie în mâna unui singur om mai ales a unui om ca Oprea înseamnă crimă. Oameni buni, stimaţi cetăţeni, a venit momentul să luăm lecţii de la Iordănescu. Cumpăraţi-vă cruciuliţe, iconiţe, cărticele cu rugăciuni şi pupaţi icoane până vă cad dinţii, că de acuma încolo numai Dumnezeu vă mai poate salva. Din discursul rostit de domnul Oprea astăzi a fost limpede pentru oricine că nu e în stare să spună, dar să mai şi facă ceva concret, el doar ne asigură că a luat şi va lua toate măsurile ca să fie totul bine, că a sporit numărul politiştilor, care ştiţi şi dumneavoastră cum fluidizează traficul într-o intersecţie semaforizată sau în sensul giratoriu, că “ se va lucra” în foc continuu aceste zile, etc etc., aceleaşi măsuri pe care le raporta şi când primea câte un control sau o vizită importantă de la eşaloane la hotelurile militare de la Mangalia pe timpul lui Ceaşcă. Ce măsuri a mai luat Oprea? Se laudă într-un minibilanţ că a asigurat locuri de muncă pentru toate promoţiile de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în 2014. Să nu îşi cadă falca? Păi asta este nu ceva normal, este obligatoriu, într-un sistem care lucrează planificat având o politică de cadre care lucrează calculat, în perspectivă pe ani, pe promiţii de pensionare şi care respectă legislaţia, nu acceptă intrări în sistem pe uşa din dos. A asigura locuri de muncă promoţiilor este la mintea cocoşului, nici nu trebuie pusă în discuţie. Dar în condiţiile în care în sistem se intră şi se iese pe pile, în afara prevederilor legale, da, este o mare minune să mai încadrezi elevii şcolilor militare. Da, pentru un sistem ca al nostru, în care nu doar popmpierii ci întregul minister, întregul guvern lucrează pompieristic, doar atunci când arde, nici măcar când iese fum, şi cu un ministru ca Oprea, asta este un motiv de laudă, să reportezi că ai încadrat o promoţie planificată din timp, este o performanţă pentru care ministrul merită felicitat.
O ordonanţă care  condamnă
Să revenim la ordonanţă pentru că pe lângă măsurile luate sau mai bine spus prin măsurile luate, măsuri cu care se laudă atât Ponta cât şi Oprea, aflăm cine sunt vinovaţii şi care sunt cauzele atâtor accidente, nu numai ale celui din Siutghiol. Purtătorul de cuvânt al guvernului, domnul Corceliu Calotă ne spune verde în faţă:
“ Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind schimbarea unor proceduri în ceea ce privește sistemul de intervenție la situații de urgență și, totodată, două hotărâri de guvern care stabilesc măsuri concrete în domeniu.”
Să ne fie cu iertare, dar prin acest comunicat, domnul Calotă ne anunţă negru pe alb că procedurile de până acuma au fost dacă nu greşite, cel puţin deficitare, că Arafat a avut dreptate când a spus că au fost respectate procedurile şi termenele stabilite conform planului şi că celor care au acţionat nu li se poate reproşa mare lucru exceptând lipsa antrenamentelor, care de fapt sunt convins că nu au fost ţinute din lipsă de fonduri, şi lipsa controalelor care revin şefilor. Păi dacă procedurile nu au fost bune şi vor fi schimbate, ca şi măsurile concrete pentru îndeplinirea acestora sau mai bine spus, normele de aplicare, înseamnă că vinovaţi sunt cei care până acuma nu au dat o legislaţie adecvată, care iată abia acuma se modifică, care nu au făcut până acuma o analiză şi o verificare a mijloacelor şi forţelor care trebuie să intervină. Şi o face tocmai acuma. Se confirmă ceea ce spuneam şi în articolul precedent, VINA APARŢINE CELOR CARE TREBUIAU SĂ ASIGURE O LEGISLAŢIE, O PLANIFICARE ŞI O REPARTIŢIE A FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR ŞI O COORDONARE INTERMINISTERIALĂ, INTERDEPARTAMENTALĂ şi care –iată- abia acuma se face, după atâtea accidente şi decese. Este clar pentru oricine vrea să vadă, asta este o răspundere penală pentru că ministerele, premierul nu au asigurat până acuma nici legislaţia şi nici organizarea acestor activităţi. DEGEABA CĂUTĂM ACARI, NIMENI NU PUTEA INTERVENI ŞI ACŢIONA ÎN AFARA LEGISLAŢIEI , NIMENI NU SE PUTEA AMESTECA ŞI NU AVEA DREPTUL LEGAL SĂ SE AMESTECE ÎN ACTIVITĂŢI CARE REVENEAU ALTOR MINISTERE ŞI ÎN CARE NU FUSESERĂ COOPTAŢI , NU AVEAU ATRIBUŢIUNI. Citiţi, când vor fi făcute publice măsurile, tot ceea ce prevăd acestea şi veţi afla tot atâtea cauze ale accidentelor şi deceselor, pentru că tot ceea ce se face acuma trebuia analizat şi făcut până acuma iar vinovaţi sunt cei care până acuma au dormit.
O concepţie nouă pentru Ponta şi Oprea
Citiţi încă odată acest paragraf: “noua concepție are în vedere interoperabilitatea între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și celelalte structuri subordonate Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență”.
Despre ce vorbeşte domnul Ponta, despre o concepţie nouă? Din 1994 de când România şi-a propus să adere la NATO, în armata română cuvântul interoperabilitate a tocat creierii militarilor ca picătura chinezească. Nu puteai face nimic, dacă nu îndeplineai această cerinţă de aur. România nu ar fi putut executa misiuni în afara graniţelor dacă nu ar fi fost interoperabilă cu celelalte forţe, iar domnul Ponta, astăzi descoperă acest principiu, în misiunile de salvare şi îl introduce între ministere. Domnul Oprea din ce armată a făcut parte sau ce armată a condus până acuma, dacă ACUMA DESCOPERĂ PRINCIPIUL INTEROPERABILITĂŢII? DEMISIA DOMNULUI OPREA, MARELE SPECIALIST ÎN SECURITATE ŞI APĂRARE ESTE NU DOAR BINEVENITĂ, CI CHIAR NECESARĂ PENTRU A SE PUTEA DECLANŞA CERCETĂRILE PENALE PENTRU INCOMPETENŢĂ CAUZATOARE DE MOARTE. Nimic altceva nu mai trebuie spus, vinovaţii practic s-au autodemascat prin aceste măsuri cu care se laudă acuma, pentru că până acuma au stat şi au visat sau s-au rugat, ca Iordănescu, să nu dea adversarul gol.
În concluzie, dacă legile şi procedurile, planurile ar fi fost bune, ele nu ar fi trebuit modificate acuma. Ori daca abia acuma domnul Ponta s-a trezit că legislaţia e schioapă, că nu există coordonare între ministere şi departamente, că procedurile şi măsurile nu sunt puse la punct înseamnă că nu cei demişi până acuma sunt vinovaţii, sau nu sunt vinovaţii principali, or avea şi ei vini corespunzătoare locului şi funcţiei, pentru că ei practic au executat planurile, ordinele şi măsurile celor care au decis şi legiferat prost, ei nu au avut până acuma la dispoziţie noile măsuri. Şi nici nu puteau trece peste ceea ce prevedeau documentele, planurile, legea şi sarcinile ce le reveneau. Practic domnii Oprea şi Ponta prin aceste măsuri arată unde au greşit şi încearcă să dreagă busuiocul, dar de demis îi demit pe alţii, ei rămân tot acolo. Pute rău caşalotul.
http://www.in-cuiul-catarii.info/2014/01/21/management-cauzator-de-moarte-6219-6219
http://www.in-cuiul-catarii.info/2014/12/19/alt-accident-alte-victime-aceleasi-cauze-aceiasi-vinovati-8310
http://www.economica.net/guvernul-a-aprobat-oug-privind-modificari-ale-sistemului-de-interventii-la-situatii-de-urgenta_93767.html
INCOMPETENŢĂ CAUZATOARE DE MOARTE

joi, 25 decembrie 2014

O altă schimbare simbolică


tetina
O revoluţie simbolică
Pe data de 21 Decembrie 1989 România schimba conducerea ţării. Mă rog,  e impropriu spus România, sau incomplet mai bine spus, pentru că Ceauşescu a fost schimbat la iniţiativa, cu organizarea, sprijinul şi sub directa coordonare a câtorva servicii secrete străine, din Est-Vest-Sud-Nord, de peste tot. Numai Marea Neagră nu şi-a băgat coada, dar acum deja nu mai sunt sigur. Atunci românii se bucurau crezând că le va fi mai bine, că au terminat cu Ceauşescu, deci cu necazurile. Iniţial conducerea nou instalată printr-o lovitură de stat ajutată de credulitatea cetăţenilor şi cu sângele şi sacrificiul lor, dar pentru propăşirea celor din eşalonul 2 al partidului şi securităţii, a declarat că vrea să schimbe orientarea sistemului, apoi datorită presiunii externe dar şi interne, a început să se orienteze şi să declare că vor să schimbe sistemul cu totul. Până la urmă de schimbat s-a schimbat doar denumirea partidului apoi a partidelor, apoi a ţării, drapelul, imnul,  deci simboluri,  şi direcţionarea banilor şi bunurilor statului.
O democraţie simbolică
După 25 de ani în aceeaşi zi, România trece printr-o altă schimbare, pe care unii o consideră aproape la fel de măreaţă, pentru că din nou românilor li se pare că au reuşit EI, ROMÂNII, de capul lor, să schimbe direcţia ţării şi să îşi aleagă conducătorul visat. Aşadar iată o dată simbolică, o dată care aduce o schimbare simbolică şi personal achiesez, ca să folosesc un termen la modă, este o schimbare pur simbolică şi nu văd de ce ne-am bucura când avem deja exemplul primilor 25 de ani se simbolism. Timp de 25 de ani, viaţa mai bună aşteptată de români a fost simbolică, ea a fost reflectată doar în averile politicienilor, foştilor securişti, turnători, secretari de partid hoţi şi tupeişti. Cine a fost cinstit şi sărac, tot cinstit şi sărac a rămas. Prosperitatea ţării a fost tot simbolică, independenţa ţării mai puţin chiar decât simbolică, suveranitatea o părere, iar mult invocata libertate de exprimare, gândire şi respectare a drepturilor cetăţeneşti, a proprietăţii private şi intelectuale au fost îngropate definitiv printr-o lege Big Brother care deşi declarată neconstituţională de o Curte Constituţională tot mai simbolică, dă voie statului, prin instrumentele sale de represiune, care au preluat sarcinile şi obiceiurile fostei securităţi, să între nu doar în casa omului, în dormitorul lui ci şi în gândurile, şoaptele, proiectele şi de ce nu obiceiurile cele mai intime şi ascunse ale cetăţeanului sub pretextul unei securităţi simbolice şi ea. Această lege dă voie specialiştilor din SRI să devină proctologi fără a avea pregătirea necesară fără a folosi mănuşi sau gel, căutând cu coada lopeţii terorişti până şi în fundul românilor, de o să-i usture ochii, dar nu simbolic, nu doar la figurat ci şi la propriu. Şi acest lucru se întâmplă în preajma aceleiaşi zile simbolice. Cu acest bilanţ putem spune, cu toată durerea, că idealurile celor care au ieşit în stradă cu reala dorinţă de a schimba ceva în bine, nu pentru a căsca gura sau pentru a pune mâna pe ceva, de la putere, până la sticle de whisky, dar şi sângele vărsat şi vieţile pierdute sunt tot simbolice. Asta am câştigat în 25 de ani, simboluri. Recunosc cu ruşine că până şi eu, am un Renault Symbol.
O nouă schimbare simbolică
De ce este şi această schimbare de locatar la Cotroceni simbolică?
Pentru că şi acum, ca şi atunci, schimbarea nu este făcută de români ci de aceleaşi servicii ca şi atunci chiar dacă atunci au fost preponderente cele cu staţie pe partea stângă.
Pentru că şi acum, ca şi atunci, la putere rămân aceiaşi oameni, aceleaşi Mării cu alte pălării. Citiţi lista consilierilor prezidenţiali şi veţi vedea că sunt aceiaşi oameni care au mai guvernat şi schimbat simbolic faţa ţării şi practic direcţia banilor. Priviţi lista guvernului din umbră şi veţi găsi aceiaşi hoţi la butoane. Regăsim printre ei nu numai foşti abonaţi ai posturilor guvernamentale ci şi foşti consilieri ai ”duşmanilor politici” de stânga sau de dreapta care rămân sau revin în funcţie, pentru a reveni sau continua să protejeze interese şi fapte care nu au doar caracter simbolic dar reprezintă şi ele un stil, o orientare şi o politică internă şi externă dezastruoase pentru români.
Pentru că la fel ca şi în precedentele conduceri, şi noul preşedinte a început cu promisiuni de austeritate personală, spunând că nu va accepta fastul şi că doreşte doar o locuinţă modestă, strictul necesar, că nu urmăreşte puterea totală şi vrea să fie un preşedinte al tuturor românilor echidistant şi nejucător, dar imediat după alegeri declară că şi-a sau şi-au luat România înapoi, el şi acoliţii lui pe care totuşi ezită să îi nominalizeze, apoi declară că vrea să ia toată puterea, apoi auzim că va locui în aceeaşi vilă, Lac 3 pe care Băsescu a renovat-o cu banii statului sperând să îi revină lui după mandat.
Pentru că la fel ca şi predecesorii săi, nu şi-a luat în primire postul până nu a făcut o vizită la Washington, pentru a primi instrucţiunile de folosire a puterii, direcţia şi contractele pe care trebuie să le protejeze. Povestea cu concediul petrecut la Palm Beach este şi ea simbolică şi iată că nimeni, dar nimeni, nici o televiziune nu se întreabă şi nu l-a întrebat ce a făcut 10 zile acolo, cu cine s-a întâlnit, de ce s-a dus în SUA când ştia –chiar dacă ar fi fost curat- că va da naştere la discuţii şi interpretări privind scopul vizitei. Nici nu s-a întors bine şi unele surse private deja insinuează că vila la care a stat, nu a fost-aşa cum a declarat la plecare- a unui prieten cunoscut, că i-ar aparţine şi ar valora cam 800000 de dolari, bani câştigaţi probabil din meditaţii.
Pentru că –la fel ca şi înaintaşul său – a intrat în palat cu câteva dosare penale în derulare, care ca şi la colegul Băsescu vor fi acum blocate datorită imunităţii prezidenţiale întreţinând justificat zvonul sau mai bine spus temerea, iar pentru unii convingerea că este şantajabil, poate chiar şantajat, manevrabil, daca nu chiar manevrat, controlabil, daca nu chiar controlat.
Pentru că, deşi în campania electorală la confruntarea cu finalistul Ponta spunea că nu va accepta nici un act de coabitare, la o zi, mai puţin de 24 de ore de la instalare, îl convoacă pe premierul Ponta, la o întâlnire neoficială, pentru a discuta viitoarea colaborare instituţională. Cu sau fără hârţii semnate, întâlnirea şi discuţia au avut loc, termenii de conlucrare, colaborare sau coabitare, nu are importanţă cum îi spui, au fost discutaţi şi stabiliţi, nu doar simbolic ci foarte practic. De fapt cei doi probabil vor stabili termenii până la care se poate întinde fiecare şi persoanele sau faptele care trebuie protejate peste orice confruntări. Ceva în genul tu nu te iei de mama, eu nu mă leg de tactu. Bineînţeles, instituţional fără nici o legătură cu dosare, afaceri, incompatibilităţi, retrocedări, socri, sau alte micromofturi de genul ăsta.
În final, pentru că  prima măsură ca preşedinte este o decorare simbolică, a unor oameni care au suferit foarte real, dar sunt recompensaţi simbolic, prin reprezentantul lor. Probabil că şi şampania o vor bea tot simbolic, prin acelaşi reprezentant. Ce simplu, este, dai o tinichea simbolică şefului unei organizaţii sau asociaţii şi ţi-ai asigurat respectul şi sprijinul întregii asociaţii.
O amăgire reală
Acestea sunt numai câteva din lucrurile care mă determină să spun că şi această schimbare, ca şi cea din 89 este tot simbolică şi nu înţeleg câte acte simbolice mai trebuie să suporte românul ca să înţeleagă că numai cu imagini şi gesturi simbolice nu se poate schimba nimic, aşa cum nu poţi potoli foamea unui copil doar arătându-i fotografia unei fripturi sau dându-i să privească prin vitrină un pui la rotisor. Un copil nu va fi niciodată nici potolit, nici păcălit în felul acesta. Dar iată că românul, acest copil veşnic al Europei, un copil, culmea, mai bătrân ca vârstă decât toată Europa, dar încă cu minte de copil de ţâţă, continuă să sugă la tetină de 25 de ani, deşi vede şi simte că e doar un cauciuc de care trage inutil. Inutil şi simbolic.
O altă schimbare simbolică

miercuri, 24 decembrie 2014

Pe loc repaus, domnule Ilie Năstase -scrisoare deschisă


Domnule Ilie Năstase,
Ilie Nastase magicianul
Am început să joc tenis de câmp după ce am învăţat tenis de masă dar cam în aceeaşi perioadă, prin anii 70, când dumneavoastră şi Ţiriac câştigaţi primele turnee şi mai ales numele lui dumneavoastră începea să pună probleme mari mai marilor tenisului mondial, sau mai bine spus aţi devenit mai marele tenisului mondial deşi nu aţi reuşit niciodată să câştigaţi Wimbledonul, sau Salatiera de vis. Bineînţeles, pe vremea aia eu nu jucam tenis cu racheta, rachetele de tenis, chiar şi Reghin, care se puteau găsi în România nu erau accesibile oricărui copil. Eu jucam tenis cu cârpătoare sau tocătoare de lemn,  din cele pe care se toca iarba la raţe, cu fratele meu Aurel, la ţară la Grojdibodu, în curte, puneam o sfoară între un gard şi un copac, luam cârpătoarele sau tocătoarele căci aveau mâner pe vremea aia şi folosind o minge de cauciuc de mărimea unei mingi de tenis, jucam tenis fără a avea pretenţia că suntem campioni mondiali, sau mari tenismani, fără a cere cuiva diplome şi recompense.
Ilie Nastase sportivul
Mai târziu, în timp am avut ocazia, ofiţer fiind, să pun şi eu mâna pe o rachetă de tenis, un Reghin de lemn şi aşa am continuat să joc tenis de câmp şi joc şi acum, de data asta cu rachete adevărate apropiate ca aspect dar nu ca performanţe şi preţ de cele folosite de marii campioni. Nu mă pretind mare campion, joc din plăcere sau „pentru întreţinere”, cum ne place să spunem acum, de două ori pe săptămână, câte două ore. Vă mulţumesc pentru acest moft pe care mi-l permit, poate fără dumneavoastră mă ţineam de fotbal, nu mă apucam de tenis şi în loc să ajung ofiţer ajungeam un fotbalist spărgător de uşi de bloc.
Nu o să uit niciodată cum urmăream meciurile de tenis ale dumneavoastră şi ale lui şi Tiriac, deşi nu erau chiar aşa de televizate cum sunt acum turneele de te miri unde, nu o să uit niciodată cât de mândru mă simţeam că sunt român când auzeam că Năstase a mai câştigat un turneu mai ales Turneul Campionilor, unde se aduna crema cremelor, titlu care pentru mine era cu adevărat finala finalelor. Întotdeauna am invidiat sau mă rog admirat viaţa sportivilor, campionilor naţionali la indiferent ce sport, îi invidiam pentru posibilitatea de a vedea lumea, adevărata lume, eu un amărăştean care nici „călătoriile pe hartă” dacă le mai ţine minte cineva, „organizate” la activităţi şcolare nu îndrăzneam să le fac dincolo de graniţe pentru că nu era voie. Cum era posibil să propui sau „să visezi să faci o călătorie pe hartă” în Grecia de exemplu, când Romania era atât de frumoasă şi te aştepta cu braţele deschise? Alte timpuri.
nastase, hahi partyaikin
Admiram şi invidiam viaţa actorilor, sportivilor a tuturor celor care aveau ocazia şi posibilitatea să vadă şi alte locuri şi îi vedem ca pe nişte semizei fiind convins că au totul la picioare. Nu era chiar aşa, nu aveau chiar totul, dar măcar ei îşi puteau lua şi purta blugi originali fără să îi oprească miliţianul de sector, aveau dreptul să poarte plete, făceau chefuri cu mai marii de la partid sau între ei, aveau bani la care noi nu visam dar aveau în primul rând faimă, aveau un nume pe care toată lumea îl respecta. Port acel respect încă în mine, pentru ceea ce au făcut şi însemnat pentru România, Năstase, Nadia, Hagi mai târziu, Balaci, Patzaichin, Gruia, fraţii Simionov, Ion Monea, Kati Szabo, Phoenix, Gheorghe Zamfir şi mulţi ca ei.

sportivii de aur ai romaniei
Cei mai mari sportivi, în orice domeniu erau „încartiruiţi” la Steaua sau Dinamo, nu ştiu dacă forţat sau mergeau ei acolo pentru că aveau astfel ocazia să obţină mai repede avizul pentru ieşiri afară, dar sincer să fiu, pe atunci nefiind militar nu mă interesa dacă sportivii sunt băgaţi în armată fără şcoală militară, fără pregătire, fără merite militare sau calităţile necesare unui ofiţer. Mi se părea normal să aibă şi ei un loc de muncă oficial pentru că nu exista meseria de tenisman în nomenclator şi trebuia să aibă şi ei un loc de unde să ia o pensie. Pe de altă parte mi se părea corect să primească onoruri militare la deces, pentru că făcuseră ceva pentru România. Mai târziu, după ce am ajuns eu însumi ofiţer cu acte în regulă şi cu şcoala la zi, nu pentru că am bătut mingea de tenis cu cârpătorul încă de pe vremea când dumneavoastră apăreaţi în tenisul mondial ci pentru că am mâncat 3 ani armată pe pâine şi am luat examenele cu brio, am început să văd puţin diferit prezenţa gradelor militare pe umerii unor bătăuşi de cartier care ajunseseră boxeuri pentru că aveau pumnii tari şi erau învăţaţi să încaseze, sau ai unor tipi care ştiau să dea la gioale şi făceau parte din clubul Dinamo sau Steaua, dar nu eu făceam regulile ci mai marii ţării care nu dădeau adevăraţilor sportivi ceea ce meritau, aburindu-i cu o haină cu care nu aveau nici o legătură şi nişte grade şi distincţii militare de care erau străini.
coloneii de carton
După marile evenimente sau aglomerări din 89, când armata a ajuns bătaia de joc a guvernanţilor, gradele militare cocarde de partid, haina militară, ţinuta de „scandal” sau de bal a curvelor din toate noile partide, partidele aflate la putere au început să împartă supuşilor şi cotizanţilor, sponsorilor, simpatizanţilor ”cu imagine” sau făcători de imagine, haine, grade şi decoraţii ale statului şi armatei, ca pe acadele la bâlci, pentru că întreaga Românie a devenit un mare bâlci şi astfel, „armata”, haina militară poate fi văzută la toate activităţile de partid, reprezentată de personaje care uneori si-au dat cinstea pe ruşine, au intrat în partide pentru a ciuguli şi ei ceva de la masa noilor cârmuitori, foşti sportivi, foşti zugravi, foşti secretari de partid, foşti turnători ai securităţii, actuali turnători din presă, linguşitori, sanitari ai acvariilor de partid, ultimele scursori gata să se întindă cu oricine pentru a căpăta haină şi faimă. Ei bine în grupul acesta vă zbateţi şi dumneavoastră, domnule Ilie Năstase să mai puneţi pe umăr o stea, să fiţi cu o stea deasupra lor. Pe vremuri ca să le obţină, toţi aceşti slujitori trebuiau să facă parte din clubul Steaua sau Dinamo, sau sucursalele lor, acum nu mai e nevoie, e suficient să fii înscris sau să te plimbi pe lângă şefii partidelor aflate la putere şi domnul Oprea te serveşte cu o haină nou nouţă, ministrul cu un ordin de avansare şi apoi vin şi decoraţiile, ordinele, medaliile din cele mai înalte,poate chiar „Onoarea Armatei Române”. Să fiu sincer îmi provoacă greaţă, o greaţă fizică ori de câte ori o văd pe fosta tenismenă Ruxandra Dragomir la toate apariţiile tv în spatele Elenei Udrea, ca o fotografie pe un catafalc, adusă doar să vadă lumea că doamna Udrea e iubită de sportivi şi sportive. Aceste grade au devenit atât de uşor şi parşiv de obţinut, încât culmea ironiei şi a neobrăzării, ca să nu spun nesimţirii, aceşti purtători de clopoţei au început să se certe să se invidieze între ei, li se pare unora, că alţii care nu meritau au obţinut prea multe sau prea repede grade şi artificii pe care nu le meritau.
iordanescu-nastase
Citesc cu stupoare în presă, că dumnevoastră, Ilie Năstase, marele tenisman Ilie Năstase, v-aţi supărat că Iordănescu a fost avansat şi dumnevoastră nu: „Din cate ştiu, trebuia să fiu avansat în grad odată cu Anghel Iordanescu, însă domnul Traian Basescu nu a vrut. S-ar parea că e supărat pe mine. Cei de la MApN m-au propus pentru gradul de general-locotenent, însă domnul presedinte nu a dorit să semneze. Are el ceva cu mine, probabil pentru că m-am luat de Elena Udrea în campania electorală… Nu i-a picat bine şi uite ca mi-a refuzat înaintarea în grad.”
Bănuiesc că sunt cuvintele dumneavoastră domnule Ilie Năstase şi dacă sunt, din ele reiese că gradele militare se acordă/sau nu se acordă pe bază de apartenenţă politică, nu alte merite militare. Deci dumneavoastră sunteţi supărat că fiind propus de partidul din care faceţi parte, nu aţi fost acceptat de preşedintele care simpatizează alt partid. Vi se pare anormal că preşedintele nu v-a acceptat ca fiind membru al PC, dar cum vi se pare să fiţi propus pentru că sunteţi membru al PC?  Nu vi s-a părut o nedreptate ca dumneavoastră să fiţi propus, iar alţii, militari de carieră, rezervişti, cu merite deosebite în armată, să nu fie avansaţi pentru că ei nu fac politică? Ce spuneţi domnule Ilie Năstase despre acest aspect? Apropo de politică, ca fost sportiv dacă aţi fi jucat pentru România, apoi aţi fi trecut să jucaţi pentru Rusia să spunem, mai aveaţi pretenţii să fiţi general  al armatei române? Aşa e şi cu politica domnule Năstase, nu vi se pare normal să nu fiţi promovat pentru că faceţi parte din altă “naţională”?

ilie nastase , oprea si iordanescu
Nu vreau să comentez supărarea dumneavoastră, e o problemă personală, dar nu înţeleg un lucru: sunteţi un om trecut prin multe, aţi trăit în multe medii, aţi fost obligat să respectaţi reguli ale diferitelor jocuri, sportive, de societate, politice şi totuşi nu înţelegeţi un lucru simplu: cine este la putere face regulile, dă gradele, împarte banii, ia funcţiile şi contracte. În al doilea rând, nici Iordănescu nu este ciuri – buri, are şi el meritele lui în fotbal, a dus echipa naţională în America pe locul 4 în lume, ceea ce nu e de ici de colo. Vă înţeleg dragostea pentru clubul Steaua, vă apreciez poziţia faţă de conflictul cu Becali, vă admir ca sportiv, nu mă interesează viaţa dumnevoastră personală, şi-o trăieşte fiecare cum vrea atâta vreme cât nu comite acte antisociale, dar pentru numele lui Dumnezeu, dacă dumneavoastră nu sunteţi de acord ca un antrenor de fotbal să primească o stea în plus iar dumneavoastră nu, de ce nu daţi voie unui militar de profesie cu gradele luate pe câmpul de instrucţie nu pe terenul de tenis, să fie cel puţin deranjat, dacă nu jignit de modul în care este batjocorită armata în zilele noastre şi să conteste aceste avansări politice? Spuneţi-mi sincer, dar sincer domnule Năstase, ca om care la 11 ani era copil de trupă, vi se pare normal ca Turcescu de exemplu, cel mai mediat caz, să fie colonel în rezervă pentru că a ciripit şi a lins funduri prezidenţiale? Pentru asta consideraţi că trebuia să ajungă colonel? Sau un alt caz, vă simţiţi mândru când îl aveţi lângă dumneavoastră, la adunări de partid, la campanii electorale, pe generalul de carton Onţanu?
Consideraţi personal, că acesta face cinste hainei militare? Dacă veţi avea curajul să răspundeţi sincer la întrebări şi dacă acestea vor fi cele pe care le bănuiesc eu, atunci nu înţeleg de ce v-aţi supărat pe domnul Col. în rezervă Macovei, ofiţer de carieră, truditor al armatei care poate nu a câştigat nici un Rolland Garos, poate nu a vizitat nici Bulgaria, darămite Parisul, dar a muncit în armata română, A MUNCIT domnule Ilie Năstase şi pentru asta merită tot respectul dumneavoastră, dacă iubiţi armata, ceea ce ar trebui să însemne armata în inima dumneavoastră şi al tuturor celorlalţi generali, colonei sau mai ştiu eu ce grade, care au obţinut haina şi gradele făcând cu totul altceva decât activităţi militare, legal sau ilegal, demn sau nedemn, moral sau imoral. Este irelevant dacă a fost în teatre de operaţii sau nu, dacă are la activ acte de eroism, vă pot spune că de 25 de ani încoace, a lucra în armata română este o dovadă de eroism, pentru că aceşti oameni, unii dintre ei în rezervă acuma, au fost primii care au arătat lumii că România este gata să fie primită în NATO, deci în rândul lumii bune cum se spune, dar mai ales pentru că îndură ceea ce îndură, fac din rahat bici şi acesta mai şi plezneşte, cu o dotare şi înzestrare şi condiţii de trai şi protecţie socială sub limita bunului simţ.
ilie nastase a oferit o racheta
Dacă iubiţi armata, de la înălţimea gradului şi poziţiei pe care o aveţi în partid, pentru că v-am văzut în fotografii lângă premier, îmbrăcat general şi oferind rachete de tenis politice  nu ştiu cui, poate aveţi o iniţiativă şi îi şoptiţi cu şarmul dumneavoastră premierului, la una din urechile prea des plecate spre laude şi linguşeli, că militarii şi activi şi cei din rezervă aşteaptă nişte legi care să le recunoască meritele şi să le acorde statutul pe care îl merită, statut pe care văd că îl clamaţi şi de care vă simţiţi mândru. Poate îi spuneţi dumneavoastră domnului Oprea să nu mai dea stele tuturor tinichigiilor, ospătarilor şi lăcătuşilor din partid, pentru că aceştia nu au jucat niciodată tenis. Nu am să înţeleg totuşi de ce aţi fost îmbrăcat general dacă aţi oferit o rachetă de tenis, dacă era una de croazieră cu rază medie de acţiune, înţelegeam, Biden ne oferă scutul antirachetă, noi îi oferim racheta , dar de tenis domnule general? Sau astea sunt singurele rachete care au rămas în dotarea armatei?

ilie Nastase nasty
Vă port respect pentru tot ce aţi făcut pentru România domnule Ilie Năstase, rămâneţi în sufletul meu nu un magician ci MAGICIANUL tenisului mondial, nu va mai fi prea curând unul ca dumneavoastră în tenisul mondial, pentru că tenisul a devenit un ceas, poate nu ca al domnului Johannis dar un ceas, poate construit de Borg, dar nu va mai fi o artă, va fi un calcul al unghiurilor şi legilor fizicii, dar nu o încântare a ochiului şi o surpriză a loviturilor magice, cum erau când jucaţi dumneavoastră. V-aş privi ore întregi jucând, aşa cum aş privi cerul şi stelele fără să mă satur, dar închid ochii şi întorc spatele acestui joc în care aţi intrat, jocul politic, în care gradele şi meritele se cerşesc sau se obţin după lungimea limbii, nu după merite. Am văzut că nu ştiu la ce activitate, v-aţi dat panlalonii jos în faţa sau în prezenţa Simonei Halep şi a altor doamne, arătându-vă posteriorul. A fost un gest pe care Ilie Năstase îl putea face, dar un general al armatei române nu. Poate şi din cauza asta, domnul colonel Macovei nu este de acord să vi se mai dea o stea, chiar dacă poate tonul dumnelui a fost mai dur şi vi s-a părut nepoliticos. Dar măreţul dumnevoastră posterior de general maior a fost mai decent domnule general Ilie Năstase?
iline nastase isi arata fundul
Nu vreau să mai continui pe acestă temă, vreau doar să vă întreb, cum vreţi să rămâneţi în memoria oamenilor, mai ales a celor care încă nu au trăit frumoasele vremuri când eraţi magicianul turneelor de tenis, ca un jucător neegalat, un sportiv magistral, un Nasty, poznaş, poate uneori uşor în afara regulilor, dar poate tocmai pentru asta iubit, dorit şi aşteptat, un om ca toţi oamenii, cu calităţi şi defecte, dar un talent stelar, sau un “înstelat”, un om avid de cocarde şi grade de carton, intrat în grupul celor pe care îi pomeneam mai sus, foşti sportivi, foşti zugravi, foşti artişti, foşti secretari de partid, foşti turnători ai securităţii, actuali turnători din presă, linguşitori, sanitari ai acvariilor de partid, ultimele scursori, gata să se întindă cu oricine pentru a căpăta haină şi faimă? Să fiu sincer, nu ştiu de ce mai vreţi o stea, doar pentru că Iordănescu a obţinut alta şi dumneavoastră nu?
ilie nastase generalul
Dar ce fapte deosebite aţi făcut de când sunteţi în rezervă pentru a obţine stelele pe care le aveţi sau ce aţi făcut între momentul ultimei stele puse pe umăr şi ziua de azi, când mai cereţi -ca să nu spun cerşiţi- încă una, în afară de a fi în spatele domnului Ponta acolo unde v-a chemat? Dacă îmi spuneţi care sunt meritele şi veţi dori să obţineţi neapărat încă una, eu personal vă voi susţine, şi poate voi convinge şi pe alţii să o facă, dar din acel moment să nu mai pretindeţi că sunteţi Ilie Năstase tenismanul, ci Ilie Năstase, politicianul, generalul, să nu mai cereţi să fiţi respectat, adulat, iubit, salutat, veţi primi doar aplauzele oficiale sau înjurăturile meritate, la diferite ocazii şi întruniri de partid. E dreptul dumneavoastră ce doriţi să fiţi, cum doriţi să rămâneţi în memoria românilor domnule- încă- Ilie Năstase, fără grade.
mutu  trage aer in piept
În final, o întrebare la care poate veţi răspunde mai uşor decât la cea de mai înainte: dacă eu aş cere Federaţiei Române de Tenis să îmi acorde titlul de Maestru al sportului pentru că am făcut sport de maidan, dar sport,  încă de la vârsta de 5 ani, că am jucat tenis aproape din aceleaşi timpuri când jucaţi şi dumneavoastră, că am reprezentat ţara, nu sportiv ci ca militar în diferite misiuni şi am obţinut recunoaşterea meritelor ca militar la nivel Outstanding de la oficiali ONU, iar  la Revoluţie mi-a trecut glonţul pe lângă cap şi am avut puterea să spun nu mai trageţi când alţii executau foc, ce aţi spune? Aţi fi de acord să fiu declarat Maestru al sportului pentru că am fost şi eu sportiv amator, dar am merite militare? Dumneavoastră aţi fost copil de trupă la 11 ani, eu jucam fotbal la 5, dumneavoastră aţi reprezentat ţara  la Wimbledon, Rolland Garros, Forest Hills, eu în Irak, Angola, Albania, Eritreea, dumneavoastră sunteţi general eu de ce nu aş fi Maestru al sportului? Sunt sigur că nu aţi fi de acord. Dumneavoastră aţi fost profesionist în tenis, dar sunteţi un amator în armată, eu am fost amator în tenis, dar profesionist în armată. Eu nu am cerut şi nu cer nici măcar grade în armată, acolo unde am profesat deci cu atât mai puţin titluri sportive unde am fost amator. Dumneavoastră de ce cereţi grade într-un domeniu unde sunteţi amator? Eu nu aş accepta să fiu declarat Maestru al sportului, mi s-ar părea o jignire la adresa adevăraţilor sportivi, chiar dacă am făcut mai mult pentru ţară decât imensa majoritate de obscuri sportivi de mâna a doua care după ce dau un gol sau câştigă un titlu naţional  dau în vedetism şi trag liniuţă după liniuţă în cantonamente. În acest caz, vă rog să înţelegeţi reacţia colegului Macovei şi a celorlalţi profesionişti ar armatei şi să nu îi mai priviţi de la înălţimea stelelor politice. Chiar dacă limbajul lui nu a fost cel mai potrivit pentru umerii dumneavoastră, cred că a fost potrivit pentru fundul dumneavoastră arătat cu atâta graţie lumii şi cred că lui i se adresa colegul şi mai cred că avea toată dreptatea să pună la îndoială toate gradele primite de amatori în ale armatei, indiferent cât talent ar fi avut ei în alte planuri. Aşa că domnule general, eu nu vă pot ordona să îngenunchiaţi în faţa adevăraţilor militari, dar vă pot sugera să luaţi pe loc repaus.Faceţi ce ştiţi dumneavoastră mai bine şi lăsaţi gradele militare militarilor. 
Ilie nastase, face ce stie mai bine
http://www.ziare.com/ilie-nastase/stiri-ilie-nastase/ilie-nastase-suparat-ca-nu-a-fost-avansat-in-grad-alaturi-de-iordanescu-basescu-nu-a-vrut-1337513
http://www.ziare.com/ilie-nastase/stiri-ilie-nastase/ilie-nastase-a-facut-un-gest-incredibil-in-fata-simonei-halep-tiriac-a-ramas-socat-1338301
http://www.evz.ro/memoria-evz-cum-a-ajuns-ilie-nastase-sa-faca-politica-am-facut-acest-pas-pentru-adrian-nastase.html
http://www.ziare.com/sporturi/stiri-din-sport/scandal-urias-in-armata-un-ofiter-ii-pune-la-zid-pe-generalii-din-sport-1339189
http://www.sportnews.ro/generalul-ilie-nastase-le-raspunde-contestatarilor-reprezint-cu-cinste-uniforma-militara-127747.html
Pe loc repaus, domnule Ilie Năstase -scrisoare deschisă

marți, 23 decembrie 2014

Alt accident, alte victime, aceleaşi cauze, aceiaşi vinovaţi


Întrebări la Radio Erevan:
– Când va cadea Guvernul Ponta?
– Când se va sui într-un elicopter …
-De ce a renunţat Ponta la titlul de doctor?
-Să nu îl angajeze la SMURD ..

Dumnezeu să îi odihnească pe membrii echipajului SMURD decedaţi pe lacul Sutghiol pe cei decedaţi în munţii Apuseni pe cei decedaţi în drum spre Cincu, şi să îi(ne) aibă în pază pe cei rămaşi sub cârmuirea celor care declanşează anchete, găsesc vinovaţi, rămân în continuare pe scaune şi nu schimbă nimic nici în organizarea intervenţiilor, nici în dotarea celor ce trebuie să intervină, nici în atitudinea lor faţă de noi, muritorii de rând cei care ne îngropăm părinţii, copii, fraţii, soţii în timp ce ei rămân nesimţitori şi nesimţiţi în fotoliile lor.
elicopterul sutghiol
Un alt accident
Personal nu mă miră modul în care s-a acţionat şi la acest incident, ştiam că fiecare caz de acest gen va fi un nou eşec, o nouă dovadă a neputinţei, lipsei de interes şi proastei organizări şi dotări dar şi încadrări a comandamentelor ISU şi a tuturor ministerelor şi structurilor cu sarcini în acest sens. În fruntea acestor instituţii, a prefecturilor, a primăriilor, sunt numiţi pe criterii politice oameni obedienţi care ori nu ştiu ori nu pot face nimic, principala lor sarcină este ca atunci când se întâmplă ceva, să spună ce vor cei ce i-au angajat să spună, să îşi asume eventual răspunderea şi să se lase demişi cu „demnitate” fără să facă scandal, fără să conteste demiterea „de onoare”. Iar ei, cei care se lasă numiţi în aceste funcţii, ştiu că în caz de ceva ei vor plăti,dar acceptă pentru că toţi speră să nu li se întâmple tocmai lor, să nu aibă „ghinion” sau să nu fie tocmai ei „contemporani cu nenorocirea”.

ponta si centrul operational
Aceleaşi proceduri
Pentru unii ar părea ciudat faptul că ministrul de interne Oprea anunţa imediat după căderea elicopterului că nu are ce să reproşeze celor care au acţionat şi oficialilor, că aceştia au acţionat conform procedurilor şi planului de intervenţie. Sunt nevoit să îi dezamăgesc pe cei care l-ar contrazice, a avut dreptate, aceştia au acţionat conform planului, cu tehnica şi personalul prevăzut a interveni, deci sub acest aspect nu poate să le găsească nimeni nici o vină. Şi în cazul avionului din Apuseni s-a spus şi a fost la fel, s-a acţionat conform planului. Durerea este că planurile au fost făcute în dorul lelii, dotarea fost sub orice critică, cooperarea cu alte structuri dezastruoasă, conducerea criminală.

Ponta oprea dusa
Dacă incompetenţa ar fi penală, am rămâne fără şefi
Multă lume se aştepta ca după accidentul din Apuseni să se pună la punct în toată ţara, în toate judeţele, în toate primăriile, toate aspectele legate de organizarea, dotarea, cooperarea şi încadrarea celor ce ar urma să intervină în caz de criză. Pentru asta însă era nevoie de un cap limpede, care să:
– evalueze cele mai posibile incidente care pot avea loc şi locurile unde ar putea să apară cel mai probabil;
– stabilească cu ce ar trebui să se intervină la ele;
– decidă apoi ce materiale sau tehnică este necesară pentru acele intervenţii;
– ce oameni sunt cei mai nimeriţi profesional să le deservească;
– ce unităţi sau structuri cu care ar putea coopera sunt cele mai aproape, cine le conduce, ce au în dotare, şi care sunt persoanele de legătură şi cum menţin contactul cu ele;
– cu ce intervin eşaloanele superioare în sprijinul său;
– ce incidente sau accidente pot apărea în imediata apropiere a zonei sale de responsabilitate şi cu ce poate ajuta şi interveni;
– cine este persoana sau structura căreia i se subordonează, cine şi ce responsabilităţi clare are;
– Cine conduce operaţiunile, pe faze ale intervenţiei, până la sfârşit;
După ce au fost stabilite toate acestea, trebuie făcut un plan de organizare, de finanţare, de dotare şi încadrare, trimis pe cale ierarhică la cei care trebuie să acorde dezlegare de fonduri şi încadrare şi trecut la :
– întocmirea planului de intervenţie propriu-zis;
– verificarea legăturilor;
– instruirea celor care participă;
– verificarea şi întreţinerea tehnicii periodic;
– asigurarea continuiţăţii;
– actualizarea permanentă a planului;
Toate aceste activităţi au nevoie de minţi organizate, responsabile la toate eşaloanele, de la Ministrul de Interne, la ultimul nea Ilie de la sculărie, sau ultimul Dorel. Dar când în fruntea ministerului de interne se află un comandant care toată viaţa lui a comandat doar bere şi mititei, şi a organizat doar mese festive, care oriunde ar fi numit nu ştie decât să îşi privească freza, să ia mina aia de om preocupat şi să anunţe că a luat măsuri ca toată lumea să fie prezentă la lucru 24 de ore din 24, că se lucrează cu ghilimelele de rigoare la foc continuu, rezultatele nu vor fi niciodată altele decât cele pe care le vedem. Sau când şeful structurii de intervenţie de la judeţ este ocupat mai mult cu activitatea avocaţilor şi strategia apărării în faţa DNA, cine să se mai ocupe şi de ISU?

pompa
Nu e de râs totuşi
Suntem de râsul lumii, să avem un incident pe apă într-un judeţ înconjurat de apă, iar noi să nu avem nici elicoptere dotate cu flotoare şi nici bărci sau vase de intervenţie rapidă, să fim nevoiţi să umflăm bărcile cu pompa de picior, ca pe plajă. Numai că nu este de râs, 4 oameni au murit din cauza acestei nesimţiri, ca şi a aceleia de a avea pe lac o barcă disponibilă a unei structuri de la ministerul transporturilor fără a şti de ea şi fără a o avea inclusă în plan. La fel de criminală este neincluderea celor de la ARSVOM în planul de intervenţie. Vai ce frumos acţionau băieţii ăia care coborau în rapel din elicopter şi îşi salvau colegii din mare la Ziua Marinei. Dar asta se întâmplă numai la zile festive, e doar pentru ochii şefilor, sper că nu a crezut cineva că se va şi întâmpla în caz real, Doamne fereşte!  Probabil pentru cei care au întocmit planul, intervenţia pe mare nu este la fel cu cea pe lac, pentru că marea este sărată, iar lacul are apă dulce, deci tehnica folositpă pe mare nu este bună pentru Sutghiol. Asta dovedeşte că cel care a întocmit planul sau „procedurile” ca şi cel care l-a aprobat, a fost fie un ageamiu fie un iresponsabil om cu pile care a făcut planul în dorul lelii, ca să fie făcut, ştiind că orice ar face tot va fi aprobat că doar cel care îl aprobă e la fel ca el sau chiar pila care l-a angajat. Aceşti oameni, sunt vinovaţi de moartea celor 4 oameni care s-au încadrat la SMURD crezând că măcar SMURDUL va fi dotat la cele mai înalte standarde şi vor avea astfel satisfacţia unor echipamente pe măsura pregătirii şi dăruirii lor. Nu ştiau însă că în capul trebii stau oameni strâmbi care toată viaţa şi-au făcut freza şi preşedinţi de consilii judeţene penali acre au grija afacerilor şi proceselor, nu a salvării oamenilor care i-au votat. Sau or fi auzit ei că cei care au murit votaseră cu alt candidat şi s-au gândit că în felul ăsta scapă de câteva voturi contra?
controale si inspectii
Controale şi inspecţii
Domnul Ponta a declanşat pe model pompieristic, o anchetă internaţională care va mânca mulţi bani şi va necesita mult timp ca să poată ajunge la o concluzie, va fi carotată, şi împiedicată să ajungă la adevăraţii vinovaţi în dulcele stil românesc. Îmi amintesc de domnul Jeffrey Franks, fostul şef al misiunii FMI pentru România care era trimis să inspecteze modul în care guvernele Boc se achită de angajamente şi de atâta jucat la agapele PDL cu dame indigene avea pantofii găuriţi.Până la urmă şefii FMI au realizar că Jeffrez nu era omul FMI la Bucureşti, ci omul PDL la FMI. Aşa vor păţi oare şi cei care vor face audit pe marginea evenimentului?
oprea conducatorul
Oprea, conducătorul şi organizatorul
Domnul Oprea, marele artizan al distrugerii armatei şi conducătorul suprem al acestor activităţi, cel care cu sau fără treabă apare şi el nu ca să facă ceva, nu că l-ar durea inima de soarta bieţilor oameni, ci pentru a nu i se reproşa că nu a fost acolo,când a văzut că e groasă, că se cer capete a găsit Moţocii, a demis pe şeful ISU Constanţa şi a propus primului ministru destituirea prefectului de Constanţa. Cu asta, gata, a dat poporului sânge, au ce ronţăi şi cei din media, el stă la suprafaţă, cine să îl de ape el jos, doar a făcut tot ce se putea face, a şi găsit şi a demis vinovaţii. Ce căuta Oprea acolo, să îi încurce, streseze sau oprească pe cei care voiau să facă ceva sau să bulverseze de aşa natură operaţiile de salvare încât să nu se mai ştie cine conduce şi cine execută? El nu ştie că datorită stilului său de lucru şi “conducere”, când ajunge acolo paralizează toţi şi nu mai îndrăzneşte nici unul să ia o decizie? Stai domnule acasă, că şi aşa nici să calci apa nu ştii. Lasă-i pe profesionişti să îşi facă treba, sarcina ta e să îi întrebi ce au nevoie şi să le asiguri suportul financiar şi tehnic ca şi cel operaţional, nu să îţi plimbi fizicul printre ei şi să îi întrebi cum se numeşte chestia aia de lemn care întră în apă şi face barca să meargă. El însă nu, el vine acolo, ca să vadă lumea că e acolo, deci a făcut tot ce ţinea de el şi pentru a găsi omul pe care să îl taie dacă iese ceva rău. Când aud că vine Oprea, nu mai face nimieni nimic, pentru că le e teamă că nu o să îi placă lu şefu, aşteaptă toţi să vină el să dea din mâini şi în timpul ăsta copilul moare cu buricul netăiat. Pe mine nu mă miră acest mod de acţiune, este specific celui care se ştie vinovat şi de teamă să nu fie el cel vizat de o eventual destituire, arată el cu degetul spre alţii şi aşa mai domoleşte valul creat de o nouă tragedie. Bineînţeles că finu Ponta nu se va atinge de el, mai degrabă va fi demis alogenul Arafat că şi aşa i s-a cam “urcat la cap” de când i-a dat cu tifla lui Băsescu.
acarul-paun
Acarul
Nu ştiu cine îşi mai aminteşte dar guvernul Ponta s-a urcat la putere pe umerii lui Arafat, valul nemulţumirilor şi antipatiei faţă de Băsescu a început datorită încercării acestuia de a-l mazili pe doctor. Speriaţi de valul de simpatie al acestuia, unii au încercat să îl îngroape, alţii să îl cumpere fiind la un moment dat propus ca ministru, dar acesta a refuzat. Ştia el ce ştia, Nu a putut însă refuza să se ocupe de noua structură înfiinţată pentru salvarea vieţilor omeneşti, sperând că odată cu însărcinarea i se vor pune la dispoziţie şi mijloacele financiare şi materiale. Nu a primit decât firimituri maşini şi elicoptere seconda hand, pentru că brand new primeau doar afaceriştii din Jilava sau Poarta Albă şi în plus, un şef la interne care vrea să conducă tot, nu suportă comentarii, dar fuge de răspundere şi dă vina pe alţii când iese prost. Cu un asemenea om pe post de şef, soarta lui Arafat era pecetuită, mai ales că în toate structurile de sub el, responsabilii erau numiţi sau selecţionaţi pe criterii politice şi mulţi au acţionat ca să îl dea jos, că era prea cinstit şi nu era din gaşcă.

Ponta Oprea
Vinovaţii fără vină
Nu mă va surprinde dacă Arafat va fi demis, iar Oprea va rămâne, că doar guvernul Ponta respiră datorită voturilor UNPR. Şi atunci de ce cer oamenii să fie pedepsiţi vinovaţii, când adevăraţii vinovaţi de incompetenţa celor numiţi, de slaba dotare a structurilor, de incapacitatea şefilor de a întocmi un plan viabil, de lipsa fondurilor pentru dotarea ISU cu tehnică modernă capabilă să opereze în orice condiţii, şi, în unele cazuri chiar de lipsa de instruire a celor care fac parte din aceste comandamente de intervenţie şi ISU sunt încă în picioare şi nu îi mişcă nimeni şi nimic nici chiar moartea unor oameni nevinovaţi? Aud că Comisiile pentru buget finanţe ale Parlamentului au decis mărirea de 8 ori a bugetului cultelor pe noul an. Bun aşa! Asta ne spune în ce direcţie ne îndreptăm. Probabil la următoarele accidente, incidente aviatice, maritime, terestre incendii, se va intervene numai cu dricul şi lumânări că altceva oricum nu suntem în stare organizăm. Pentru intervenţii, bărci, elicoptere performante, ambulanţe nu avem bani, iar primarii oraşelor nu au atrinbuţiuni, ei au însă bani pentru care alegorice. Cum este posibil ca primăria să nu fie implicată să nu aibă sarcini în astfel de situaţii iar primarii să doarmă în timp ce le ia oraşul foc, pe motiv că nu fac parte don celula de criză care este coordonată de preşedintele Consiliului sau prefect?  Întrebarea este suntem chiar atât de înghesuiţi la minte încât să nu vedem că orice am face, până nu schimbăm modul de conducere şi organizare a întregului proces de conducere legislativ, executiv, politic, electoral nu vom realiza nimic? Ce schimbăm sau demitem acuma, un barcagiu care nu avea pompă de umflat barca, un şef de echipaj care nu avea cheia de la barcă, rămasă poate la o beizadea de partid care s-a plimbat cu gaşca pe lac la o aniversare, sau pe cei care au îndrăznit să filmeze strigătele disperate ale celor căzuţi în apă scotând astfel din calcul varianta “au murit în momentul în care au căzut în apă, orice s-ar fi încercat era prea târziu”?
stefan marincea
Martori incomozi
Nu m-ar mira să fie găsiţi chiar vinovaţi cei care au filmat, că filmau fără aprobarea celor de la ISU iar filmul să nu fie admis, pe motiv că nu a fost făcut cu mijloace omologate. Să nu uităm că după accidentul din Apuseni moţii care au găsit avionul şi au salvat astfel două vieţi, au fost apoi trimişi în judecată pentru că “ tăiau lemne”, probabil pentru că tăiau fărăsă îi facă parte lui Atilla. De ce li s-a aaruncat în cârcă asta? Pentru că datorită lor nu au mai putut spune că pasagerii avionului au murit din cauza rănilor provocate de căderea avionului, punând în felul ăsta în discuţie incompetenţa autorităţilor. La accidentul din Apuseni, ministrul Duşa nu a aprobat plecarea elicopterului  pentru căutarea avionului, deşi aveau coordonatele locului şi Puma Socat era singurul dotat cu aparatura necesaraă pentru acele condiţii. Şi totuşi nimeni nu l-a luat la întrebări, este încă în funcţie merci bine. Pot pune pariu pe ce vreţi că în curând va fi găsit vinovat de ceva şi domnul Iulian Creţu cel care a spus că putea interveni dar nu a fost inclus în plan şi nu a fost anunţat. Aşa păţesc cei care declară ce nu trebuie, cum a păţit şi Ştefan Marincea, şeful IGR când a spus că cutremurele din Izvoarele pot avea drept cauză explorările prin metoda fracturării hidraulice ale OMV, din zonă. Imediat i s-a găsit ceva conflict de interese  în urină şi a fost zburat din funcţie. Păi ce se pune el cu sistemul? Aşa că atenţie domnule Creţu, mare atenţie, mi se pare că…
oprea ponta si dusa
Aceiaşi vinovaţi
Aşa că cine se aşteaptă să fie pedepsiţi adevăraţii vinovaţi de incidentul din Sutghiol şi din Apuseni, şi din toate locutile unde au murit români nevinovaţi, să se înarmeze cu răbdare şi tutun, chiar dacă Ponta, Oprea, şi toţi cei ca ei vor fi cândva dar nu din cauza asta demişi, schimbaţi, asta nu e pedeapsă, vor lua doar o pauză, apoi după un an sau doi vor reveni în forţă, călare pe un nou val de nemulţumiri faţă de cei care îi vor înlocui. Va apărea un nou Doctor Arafat care va fi folosit -fără să vrea, şi el – drept măr al discordiei şi gata, totul va reveni la normal. Şi toate astea se întâmplă ciclic, pentru că aşa suntem noi românii, nu avem pe cine să alegem, de fiecare dată alegem din ceea ce este pe listă, iar listele le fac alţii. Nu mai cereţi dreptate stimaţi confraţi, nu vă va da nimeni degeaba, dreptatea, ca şi libertatea se câştigă, nu se milogeşte, nu se dă de pomană, nici măcar de Crăciun.
http://www.in-cuiul-catarii.info/2014/02/05/repetabila-nesimtire-aurelia-si-adrian-au-murit-degeaba-6316
Alt accident, alte victime, aceleaşi cauze, aceiaşi vinovaţi

luni, 22 decembrie 2014

Amintiri revoluţionare – 17 Decembrie 1989-2


craiova revolutie-600-x-501
Români am fost, români suntem
România, şi cea de atunci ca şi cea de acum, era plină de români iar românii nu s-au schimbat prea mult ca amprentă genetică, chiar dacă putem spune că acum sunt ceva mai egoişti, mai nepăsători faţă de cei din jur, mai materialişti, mai puturoşi şi mai hoţi ( dacă se poate), mai delatori, mai parşivi, dar nu cu mult. Ce s-a schimbat acum, este cine, ce, cât şi la ce nivel se fură. Pe vremea aia, şefii de partid şefii de întreprinderi, inginerii, doctorii, securiştii, preşedinţii de CAP, nu furau, nu îşi puteau permite luxul acesta, pentru că dacă erau daţi în gât sau veneau ăia cu ilicitu, aveau soarta lui Nea Bachus. Ei nici nu trebuiau să fure, ei primeau, ei nu stăteau la coadă, ei nu aveau nevoie de cartele, ei dacă voiau să îşi asfalteze curtea, venea o cifă şi gata aveau asfalt şi nimeni nu spunea nimic, o plăteau cu chitanţă, greutatea era pentru un om să obţină aprobare, nu că nu ar fi fost de unde. De furat, furau oamenii de rând, fiecare de unde lucra, cât putea nu cu sacul, cu kilogramul, sau litru, pic cu pic şi totuşi nu se simţea, nu se sesiza nimeni, doar dacă unul mai lacom trecea la cantităţi mai mari apăreau problemele.
La porumb
Îmi amintesc, eram odată prin 83 parcă, sau 82 detaşat la un CAP la Urzicuţa de Dolj, trebuia să stau ditamai ofiţerul să cântăresc camioanele cu porumb care veneau din câmp, să nu cumva să se fure la cântar. Şi stăteam toată ziua în soare eu îmbrăcat toboşar şi o fătucă desemnată de tov preşedinte, aşteptam maşinile care mergeau să încarce şi veneau cu porumb să nu se fure cu camionul. Aşa m-am împrietenit cu oamenii de acolo, nea Onilă, nea Borcan, sau tehnicianul Gecălă Nelu, cu care am rămas de atunci prieten şi ne mai vedem şi acum. Într-o seară, când una din maşini a plecat să încarce oamenii de la câmp să îi aducă acasă m-am dus şi eu cu şoferul, ca să învăţ să conduc maşina. Nu era legal, dar pe câmp mai luam lecţii de şofat. La un moment dat, în timp ce mergeam spre câmp, din faţă vine altă maşină cu oameni care veneau de la câmp şi văd mirat din maşină încep să fie aruncaţi în toate părţile porumbi. Neştiind ce se întâmplă îl întreb pe nea Onilă, şoferul ce se întâmplă , de ce aruncă oamenii porumbul şi nea Onilă îmi spune că din cauza mea, m-au văzut în maşină şi au crezut că vin în control, să le verific bagajele. Am rămas interzis, nu ştiam ce să fac, cum să le spun la oameni că eu nu am treabă cu ce ascunde fiecare în traistă, sub şorţ, în paporniţă sau coş. I-am spus şoferului să nu oprească maşina, ca să nu cumva să creadă oamenii că eu chiar cobor să îi verific, dar să le spună la toţi şoferii să îşi liniştească oamenii când mai vin să îi ia din câmp, să nu se sperie de mine că nu sunt acolo să le fac percheziţie corporală. Asta a fost prima surpriză. A doua a fost când am ajuns în câmp, am oprit maşina să se suie oamenii şi în timpul acesta am intrat şi eu prin lan să văd cum erau porumbii. Spre surprinderea mea din loc în loc am zărit mici moviliţe de coceni tăiaţi culcaţi la pământ într-o zonă unde porumbul fusese cules. Am dat cu piciorul aşa neavând ce face peste o grămadă şi ies la iveală porumbi, să tot fi fost la 3-4 kg de ştiuleţi. Mi-am spus că cine ştie, nu i-au observat oamenii când au cules porumbul, dar curiozitatea m-a împins să verific altă grămadă de coceni la 10 m mai în faţă şi …. aceeaşi problemă. Deja mă întrebam cât de neatenţi sunt oamenii şi voiam să mă duc spre ei să le spun, dar m-am dus întâi la nea Onilă şi i-am spus că de dimineaţă când vine cu oamenii să le spună că au rămas nişte porumbi neluaţi probabil din greşeală. Nea Onilă a zâmbit şi mi-a spus să nu mai umblu prin porumbi că poate sunt şerpi. Când ne-am urcat în cabină mi-a spus să stau liniştit, că până dimineaţă porumbii ăia nu vor mai fi acolo. Apoi mi-a spus că oamenii îi lasă acolo intenţionat, iar noaptea vin pe biciclete şi îi iau cu sacii. Toată lumea ştia asta, şi preşedinţii de CAP, şi miliţienii toţi luau sau primeau câte ceva de la cei care luau, şi uite aşa se făcea şi planul iar cel care se raporta, chiar dacă era umflat pe hârtie, era aproape de cel real dacă adunai şi cât se fura. L-am întrebat pe nea Onilă de ce fură oamenii, pentru că de exemplu bunicu-meu avea mereu porumb şi grâu de la CAP, primit pentru zilele muncă, suficient ca să nu cumpere, iar el mi-a spus că ceea ce primesc este insuficient aşa că oamenii mai „completează”. Atunci m-am întrebat dacă şi tata- mare completa,că eu nu aveam de unde să ştiu, când se culegea porumbul eu eram la şcoală. Cam aşa era pe vremea aia. Astăzi nu se mai fură, nu aşa, nu mai sunt CAP-uri, nu mai avem agricultură, nu mai avem ţărani, sau avem, dar au urcat toţi sus, au evoluat, au ajuns acolo unde ii voia Ceauşesu, în Casa Poporului şi nu mai fură cu sacul, sacul nu mai are fund, acum se fură en gross, la nivel mare că doar de asta am făcut revoluţia nu? Apropo de revoluţie, să revenim la ea.
Ultima soluţie?
Tot mai multă lume spune de mult timp că ultima soluţie, ar fi încă o revoluţie. Ha ha ha, ce glumă. Încă o revoluţie? Unde, cu cine şi cine să o conducă? Acum revoluţiile nu se mai fac aşa de capul fiecăruia, vrea un popor o revoluţie, iese în stradă ia un steag, îi dă o gaură şi gata gavroşul. Nuu nene, că nu mai suntem în paşopt şi nici atunci revoluţia nu a fost aşa de capul ei, păi ce credeţi. În primul rând că acum revoluţiile se planifică din timp, cu cel puţin un an, dacă nu cu un cincinal înainte, ca nunţile, că nu se ştie dacă găseşti local, dacă pot să vină „muzicanţii”, dacă „naşii” sunt liberi, dacă bucătarul Donald este disponibil. Acum trebuie neapărat să te pui de acord cu exerciţiile şi aplicaţiile militare ale ţării şi ale NATO, în Marea Neagră mai ales, că altfel de unde sprijin? Păi să luăm revoluţia din Ucraina: dacă nu era ea planificată din timp şi coordonată în aşa fel încât exact când era ea în floare să fie şi nişte exerciţii militare ale NATO prin zonă, toate planificate din timp, fără nici o legătură cu ceea ce se întâmpla în Kiev, ar mai fi ieşit aşa de bine exerciţiile? Păi vedeţi? În plus, acum cine ar mai face, în România să zicem, revoluţii? Cu atâtea telefoane, androizi, dispoziţive de interceptare, cravate, pixeli, cine să mai ceară ajutor ruşilor, sau americanilor fără să îl ştie nimeni, cine să mai spună „ fă-te că lucrezi”, cine să mai dea ordin să fie asasinat preşedintele în exerciţiu şi să spună că a fost judecat şi condamnat la moarte, fără să fie înregistrat, filmat din toate unghiurile şi apoi şantajat sau cine ştie, pus preşedinte? Nuuuuuu, nu se mai poate, acum e prea riscant. Nici o revoluţie nu mai poţi planifica şi executa ca lumea fără să te ştie toţi copii şi să te trezeşti cu un milion de unlik-uri de te râde tot facebook-ul. Păi cine „ s-ar risca”, zău aşa! Din cauza asta nu mai apare nici un conducător care să conducă o nouă revoluţie, care să dea de pământ cu sistemul ticăloşit şi să facă dreptate sau adevăr până trăim bine. Apropo, acum 25 de ani nu existau atâtea mijloace de înregistrare, microfoane care să înregistreze discuţiile din birourile miniştrilor sau partidele de sex de pe canapelele şefilor de partide, dar telefoanele din sediile întreprinderilor de stat, de la CC, Tv, MApN, tot erau înregistrate din câte ştiu eu, că toată lumea ţipa că nu mai pot sughiţa fără să apară securistul la uşă cu un pahar cu apă. Păi atunci, mă întreb eu, chiar nu există nici o înregistrare nicăieri cu momentul în care tovarăşul Iliescu de exemplu, vorbea cu tovarăşul responsabil pentru România de la Moskova şi cerea ajutoare şi instrucţiuni, sau momentul în care discuta cu domnul Voican, Petre Roman, Sergiu Nicolaescu, ce să facă cu cadavrele Ceauşeştilor, unde să le pună sau cu ce avion să le transporte, că nu cred eu că l-au omorât aşa, fără un plan, fără nimic, că doar chiar domnul Iliescu în persoană spunea acum o lună că dacă nu era domnia sa, acum nu aveam voie să ne iesprimăm liberi, că doar el în persoană a făcut Revoluţia şi toate cele. Păi dacă tovarăşii securişti nu au fost în stare să înregistreze nici discuţiile tovarăşilor de la fruntea Revoluţiei, ce ne tot umpleau nouă capul că nu putem râgâi fără să ştie securitatea? Ceva e putred aici. Undeva se minte en gross.
A început revoluţia?
Ups, stai că acum îmi căzu fisa… Să ştii că suntem în revoluţie, că uite începură să cadă elicopterele şi avioanele ca la revoluţie şi tot ca atunci o să aflăm şi de ce şi cine e vinovat. Of, de ce l-or fi împuşcat ei pe Ceauşescu că uite era bun şi acum de ţap ispăşitor.
Să auzim de bine, că de văzut nici o şansă!
Va continua
Amintiri revoluţionare – 17 Decembrie 1989-2

duminică, 21 decembrie 2014

Amintiri revoluţionare – 17 Decembrie 1989-1


revolutia la Craiova
Introducere
Reiau de astăzi un proiect început acum doi ani, dar necontinuat, privind publicarea în serial a unor evenimente şi date aşa cum le mai ţin minte şi aşa cum le vor mai ţine minte cei care vor dori să mi le împărtăşească despre Revoluţia din Decembrie 89 şi alte povestiri care mi se vor părea sau li se vor părea mai deosebite, din dorinţa de a le lăsa şi transmite aşa cum au fost vremurile, nu aşa cum vor oficialităţile să fie transmise şi să rămână în istorie. Multe s-au întâmplat înainte, pe timpul şi după revoluţie, şi foarte multe au rămas ascunse, nu s-a spus nici un sfert din ceea ce a fost cu adevărat, fiecare a spus şi spune numai ceea ce îi convine în aşa fel încât el să se pună în lumină frumoasă, toţi ascund sau se fac că nu au avut şi momente mai puţin convenabile. O să încerc să conving o parte din foştii colegi din armată să spună fără frică ceea ce ştiu şi nu s-a spus până acuma. Deja o parte din cei care au trăit evenimentele foşti colegi de unitate, de promoţie chiar cu sarcini active la revoluţie, nu mai sunt în viaţă şi regret că nu am ştiut, nici nu mi-a dat prin cap, să îi “descarc” de amintiri cât timp încă mai erau vii atât ei cât şi amintirile. Dar nu aveam de unde să ştiu că ei vor dispărea aşa repede, înaintea amintirilor chiar. Dumnezeu să îi odihnească, pe ei şi pe toţi cei care au fost dar nu mai sunt printre noi! Aştept să fiu contactat de colegi, prieteni, vecini, cititori care vor avea ceva de spus, dar cu condiţia să fie adevărul curat, nu ajustat sau cosmetizat. Este nevoie ca cei care vor rămâne după noi, copii, nepoţii noştri, să cunoască istoria aşa cum a fost, nu aşa cum o să le-o prezinte o carte de istorie făcută de un profesor cu pile la minister sau la partid, care să îşi vândă apoi manualele sub ameninţarea reperenţiei.
16 Decembrie
Dimineaţa zilei de 16 Decembrie 2014. Temperatura în Craiova este 1 grad, dar grupat, nu ca la altii, 2, 3 sau 5 dar împrăştiate prin cartiere . M-am trezit la 6.30 dimineaţa şi nu am mai putut adormi la loc, nu ştiu de ce. Prin cap îmi alergau gânduri legate de ziua de 17 decembrie de acum exact 25 de ani când culmea, mă trezisem la aceeaşi oră, dar atunci cu un scop, urma să intru de serviciu pe batalion, un serviciu inutil, dar care dădea siguranţă şefilor sau conducerii de partid şi de stat nu că nu se va întâmpla nimic deosebit, că dacă voia un soldat să fugă, fugea şi cu şi fără ofiţer de serviciu, şi că vor avea pe cine să dea vina şi în spinarea cui să arunce un eventual eveniment. Aşa se face că duminicile erau pline de cadre şi ofiţeri de serviciu, la toate eşaloanele, pe lângă cele care erau conform RSI. Pe vremea aia circula o anecdotă care ne mai alina supărarea pentru că făcea haz de necazul situaţiei.
Nimic deosebit
Se spunea că într-o unitate militară, luni dimineaţa comandantul intră pe poarta unităţii, îl întâmpină garda şi ofiţerul de serviciu pe unitate care îi dă raportul conform tipicului: „Tovarăşe colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit! Sunt ofiţerul de serviciu pe unitate, maior Popescu.”Comandantul dă mâna cu el, salută garda şi se îndreaptă spre birou. Pe drum observă lipsa unui câine care însoţea garda de fiecare dată la raportul de dimineaţă şi îl întreabă pe OSU:
– Dar Codiţă unde e?
– A, răspunde maiorul, nu mai e săracu, a dat maşina peste el.
– Care maşină- întreabă comandantul ştiind că nu aprobase nici o ieşire pentru duminică din parcul auto.
– Maşina pompierilor!
– Care pompieri, întreabă comandantul din nou uşor îngrijorat.
– Pompierii care au venit ieri după amiază în unitate.
– Păi ce au căutat că nu m-a informat nimeni că avem control pe linie PSI şi mai ales duminica?
– A, spune maiorul, păi nu au fost în control, au venit să stingă incendiul….
– Ce incendiu întreabă comandantul privind în unitate…
– Păi a luat foc depozitul de alimente …
– Cuuuuuuuuuuuum?- întreabă comandantul în pragul apoplexiei.
– Am uitat să vă raportez că am avut un incendiu, au venit pompierii să stingă focul, că am fost vigilent şi i-am chemat imediat, dar ei au venit târziu că nu găseau ştuţul la furtun, îl luase cineva să spele maşina comandantului ştiţi cum e…
– Bine bine, dar incendiul?
– A, incendiul a fost mic la început, mic de tot, nici nu ziceai că se face aşa mare, de la o ţigare aruncată de un soldat..nu l-am depistat dar punem problema în şedinţa de partid şi aflăm noi. Trei zile de arest îi dau dacă aprobaţi.
– Lasă-l dracu de soldat şi de arest, spune-mi de incendiu că iau foc eu.. spune comandantul…
– Păi cum spuneam incendiul a fost mic, dar până să vină pompierii, ştiţi, ştuţul, s-a mai întins un pic..
– Bun şi ce a luat foc întrebă comandantul neştiind dacă ă îl omoare sau să îi dea o palmă maiorului..
– Păi dacă mă lăsaţi, vă raportez. Deci a luat foc depozitul dei alimente dar aproape am reuşit să salvăm depozitul de carburanţi a ars decât motorina, bine că nu a ajuns focul la benzină că aia ştiţi că explodează şi se auzea până la divizie.
– Cum, şi depozitul de carburanţi? –întreabă comandantul deja gândindu-se că mai avea doar un an până la pensie…
– Da, dar cum v-am spus, am salvat benzina. Dacă aţi şti ce noroc am avut, că mai aveam un pic şi rămâneam fără apă, dacă nu se stingea focul ardea şi benzina şi ajungea şi la remiza ştoc. Şi să vedeţi ghinion, când au plecat pompierii, şoferul de pe cisternă, neglijent a dat peste Codiţă. Dar să ştiţi că l-am muştruluit pe şofer am dar telefon la unitate la el la OSU şi mi s-a promis că o să îl oprească din învoire o lună pentru neglijenţă…
– Şi de ce nu mi-ai raportat de la început de eveniment?
– Păi nu m-am gândit că ţineaţi atât de mult la Codiţă..răspunde maiorul cu o figură senină…
De câte ori intram în serviciu mă gândeam la anecdota asta şi parcă trecea timpul mai repede.

Alarma
Acum 25 de ani, cum spuneam, eu intrasem de serviciu pe batalion, iar la continuitate pe regiment era şeful de stat major al unităţii, maiorul Preda, un ofiţer de toată isprava fost cercetaş şi el, căruia nu ştiu dacă are cineva să îi reproşeze ceva. Ţin minte că ne plimbam prin unitate şi discutam de una, de alta, printre altele şi de puţinele informaţii pe care le aveam despre Timişoara. Era tipul de comandant, coleg, cu care nu îţi era teamă să discuţi despre orice, nici măcar să spui un banc cu Ceauşescu. În jurul orei 13şi 15 sau 14 şi 15, nu mai ţin minte sigur, este chemat urgent la ofiţerul de serviciu. Când a ieşit de acolo, mi-a spus că… suntem în alarmă de luptă. Cum agenţii unităţii erau la mine în subunitate, m-a întrebat îngrijorat puţin dacă am făcut cumva greşeală să învoiesc din ei, că dacă nu sunt toţi e groasă, e caz real şi nu mă mai scapă nici dracu. I-am spus să stea liniştit, tocmai îi verificasem şi aveam încredere în ei, nu plecau fără aprobare, erau terişti o serie bună în care îmi puteam pune nădejdea. Şi aşa a fost, s-au comportat toţi exemplar, până în mai la trecerea în rezervă, am fost nu ştiu dacă singura dar printre puţinele companii fără decedaţi şi parcă un singur rănit uşor la mână mai mult din cauza oboselii. Din momentul acela, am intrat în alarmă, principala sarcină fiind trimiterea agenţilor pentru anunţarea cadrelor. Pe vremea aia nu existau telefoane mobile, internet, tablete, GPS, 112, sau alte minuni de genul acesta pe care să te bazezi şi să îţi moară oamenii în munţi sau în apă. Tabelele, planurile de intervenţie, lanţul de anunţare, intervenţiile se făceau prin şi cu oameni, antrenaţi, verificaţi, nu dura un an până să faci un plan, cum durează acum ca să introduci datele bugetului în sistem, nu exista metoda copy-paste pentru hărţi de exemplu şi aplicaţii, pe vremea aia ca să copiezi să zicem o hartă, la o aplicaţie, o luai mm cu mm pe calc, apoi o transpuneai pe altă hartă sau se copia la luminator şi nimeni nu greşea, totul era gata la timp. Iar planurile de intervenţie, de operaţii,erau făcute şi conduse de ofiţeri de stat major, nu de secretari sau preşedinţi de partid, nici de ospătari sau zidari, lăcătuşi sau repetenţi.
Primele informaţii
În timp ce agenţii erau plecaţi să anunţe cadrele unităţii, eu, cu ce mi-a rămas în companie am trecut la scoaterea materialelor pentru alarmă în locurile de adunare la alarmă şi practic desfăşurarea activităţilor conform planului. Nu ştiam ce este, nu ştiam ce va urma, nu ştiam care este situaţia, auzisem ceva de Timişoara, de agenţi unguri, de un pastor, şi atât, dar nu înţelegeam de ce e alarmă în toată ţara pentru un amărât care nu voia să plece din parohie şi de ce nu îl saltă ia de la secu, dacă chiar este un element periculos pentru societate. De ce trebuie să alarmăm ţara pentru ceva ce puteau face doi securişti? De unde era să ştiu eu atunci că cei de la secu- partea care urma „să treacă de partea revoluţiei” erau pe mână cu el şi cu alţii din afară, care au împins cu bună ştiinţă evenimentele către acea direcţie? Mulţi nu ştiu asta sau nu o cred nici acum. Să revenim la ce ştiam atunci. Cum divizia de la Timişoara era pe vremea aia în subordinea Armatei de la Craiova ni se părea normal să fim noi alarmaţi, dar de ce toată armata? Întrebări de genul acesta ne umblau prin cap la ora aceea şi din acel moment am intrat în jocul dezinformării şi manipulării jucat atât de cei fideli lui Ceauşescu din conducerea de partid şi de stat cât şi de cei care plănuiseră, nu singuri, îndepărtarea acestuia, pentru a instaura un comunism cu faţă umană. Între ei, în ţară, pe străzi, în unităţile militare, se găseau oamenii cinstiţi sau mai puţin cinstiţi, mânaţi fie de un spirit revoluţionar, fie de speranţa că dacă pică Ceauşescu o vom duce mai bine, fie de dorinţa de a prinde şi ei ceva, dacă e să iasă ceva bun. Securitate, miliţia şi armata erau atunci împărţite în trei: O parte care complotase la căderea lui Ceauşescu, dinainte de 89, iniţiaţii, din care făceau parte Militaru, Iliescu, Gelu Voican, Sergiu Nicolaescu, alţii care îi erau fideli lui Ceauşescu sau pur şi simplu nu se gândeau că e posibil altfel şi voiau să îl apere, şi a treia parte, cea mai numeroasă, dar mai puţin influentă, cu funcţii mai mici, cei care nu ştiau nimic, au fost masă de manevră folosiţi ba de unii ba de alţii, şi au răspuns cum s-au priceput, orientat sau cum ia dus capul executând sau nu ordine cu sau fără plăcere, tragere de inimă, aşteptând cu teamă dar şi speranţă că totul va fi bine până la urmă. Mulţi au murit din toate cele 3 grupe, şi au murit cei care ştiau prea multe şi nu voiau să tacă, sau ştiau cine a pus la cale toată mascarada şi puteau deveni periculoşi, sau unii chiar pentru că atunci, dacă ar fi ajuns să spună ceea ce ştiau, puteau schimba soarta revoluţiei fie că ar fi salvat regimul fie că nu l-ar fi lăsat pe mâna celor care puseseră totul la cale. Aşa au murit generalii Dumitru Puiu, Macri, Nuţă, Mihalea, Pintilie, Safta, aşa a murit Guşe cel care a refuzat „ajutorul” Ruşilor. Cei care au vorbit sau ştiu chiar dacă nu au spus despre moartea acestora, cine a decis-o şi de ce, sunt consideraţi nebuni sau duşi cu pluta, internaţi prin spitale de psihiatrie şi „îndopaţi” până crapă. Moartea generalului Milea de exemplu a fost atât de bine garnisită cu declaraţii, ipoteze, informaţii şi legende încât acum nimeni nu poate spune dacă a fost omorât la ordinul lui Ceauşescu, pentru că ar fi refuzat să mai dea ordinul de a se trage în populaţie, sau s-a sinucis şi dacă a făcut-o, de ce a făcut-o de teamă sau având mustrări de conştiinţă?Şi totuşi mai sunt în viaţă ofiţeri sau martori civili, foşti soldaţi care au fost atunci în miezul evenimentelor şi ştiu fragmente, secvenţe din filmul care a rulat atunci iar acestea vor dispărea pentru totdeauna odată cu ei dacă nu se hotărăsc să lase cuiva undeva, aceste date, aceste clipuri care puse cap la cap ar rescrie istoria ultimilor 25 de ani.
Amintiri revoluţionare – 17 Decembrie 1989-1

Should I trust the Government?


Should I trust the Government
De la ruşi vine ploaia?
Duminică 15.12. 2014  două posturi de televiziune au băgat spaima în români. Poate subiectul a fost preluat sau dezbătut şi de altele , dar eu l-am văzut dezbătut cu mai mult sau mai puţin success la România tv şi la B1 tv. Subiectul, ameninţatea, catastrofa se referee la faptul că lipsa soarelui şi prezenţa ploilor din ultimele 3-4 săptămâni nu ar fi chiar de origine Dumnezeiască ci ar avea băgată coadă rusească. Vorba cântecului, “de la ruşi vine ploaia”. Toată lumea ştie că şi crivăţul tot din est vine, dar să afirmăm chiar aşa că ruşii ni-l trimite pe cap aşa ca să ne pedepsească mi se pare chiar culmea manipulării.
La România tv, o moderatoare, căreia nu îi mai dau numele, e lipsit de importanţă, nici nu l-am reţinut, ne povestea de parcă ar fi descoperit apa caldă, că există posibilitatea provocării  de ploi şi fenomene meteorologice articifiale şi că Rusia ar fi folosit această armă geofizică pentru a ne pedepsi şi iată, déjà România este în război cu ruşii care  ne-au atacat déjà. Nu ştiu dacă ruşii chiar ne-au atacat dar dacă ne uităm la bazele militare, de ocupat ne-au ocupat americanii, aşa că nu ştiu unde ar mai avea loc şi ruşii. Lăsând gluma la o parte, o informez pe această cale pe distinsa ştiristă că de exemplu în România, prima ploaie artificială a fost obţinută de cercetătoarea Ştefania Mărăcineanu în 1931, e adevărat cu un sistem departe de cel folosit acuma dar mai evoluat decât binecunoscutele paparude, deci când încă nu începuse războiul din Ucraina şi Donald Cook nu ne vizitase litoralul. A avut doamna moderatoare invitaţi în studio două persoane, un rezervist, mă refer la domnul Dogaru Mircea şi o doamnă cu expertiză în meteorologie şi spera ca aceştia să îi întărească ipoteza, îngrijorarea şi să fie destul de convingători încât să ia şi ea premiul Pulitzer sau Putzifer ceva pentru această ştire remarcabilă. Din păcate domnul Dogaru a trimis-o să numere copacii doborâţi de Vereştoi iar doamna meteorolog i-a amintit de inundaţiile din 2005, 2009, când nu începuse conflictul din Ucraina, deci ruşii nu aveau de ce să ne trimită ploaia pe cap. Ba, prin 2006, Parlamentul României, alertat probabil tot de cineva care voia să înceapă războiul cu ruşii mai devreme, a investigat cauza inundaţiilor din 2005 dar nu a făcut cunoscute rezultatele investigaţiei, pentru că oricum “nu era de interes naţional”. Sau or fi aflat ceva ce nu trebuiau să afle  şi li s-a recomandat să meargă pe burtă?
Mâna lui Dumnezeu sau a celui mai distrugător animal, omul?
Ca să nu rămânem nelămuriţi, e bine de ştiut că da, există această posibilitate de a crea nu doar ploaia, ci chiar fenomene meteo extreme, ploi, inundaţii, catastrofe, cutremure, furtuni, fulgere, grindină . De altfel sistemul HAARP, merge dincolo de a avea simple efecte meteo, el merge până acolo încât poate fi folosit ca armă psihotronică, în masă. Se speculează că inclusiv revoltele arabe au fost induse cu ajutorul sistemelor HAARP. Revenind la cazul nostru, da, am trecut prin cea mai lungă perioadă de plafon acoperit, dar au fost şi alte cazuri,  în alţi ani, care au depăşit 20 de zile, meteorologii au evidenţa perioadelor, deci ceea ce s-a întâmplat acuma nu este un caz singular, dar, cel mai important, nu este nici dovedit şi nici măcar probabil că ar fi vorba de amestec rusesc aşa cum insinuau distinsele televiziuni. Ele au luat un fenomen mai deosebit, apoi au lipit de el informaţia – de atfel corectă- că există posibilitatea tehnică de a provoca fenomene meteo extreme(dar, atenţie, nu au pronunţat cuvântul HAARP, pentru că nu ar fi sunat ruseşte şi ar fi alertat pe unii mai curioşi), apoi au pus eticheta “made în USSR” şi gata, iată ştirea bombă. Nu ştiu câţi or fi crezut ce au însăilat aceste televiziuni dornice de senzaţional, sau poate montate să manipuleze, intoxice,  dar acestea au uitat să spună un lucru foarte important.

Haarp -harta
HAARP, cea mai parşivă armă
Nu doar ruşii au această armă, după cum se poate vedea şi din hartă, iar specialişţii militari şi oamenii de ştiinţă sunt de acord că acest proces sau această “cucerire a ştiinţei” care se bazează pe cercetările lui Tesla poate fi folosită ca o periculoasă armă nu doar economic, ci chiar ca o armă de nimicire în masă, pentru că un cutremur devastator pentru o ţară poate duce la scoaterea acesteia dintr-un eventual conflict militar, ca să nu mai vobesc de distrugerile economice. Această armă este în posesia mai multor ţări iar SUA se pare că ar fi fost prima care a instalat şi pus în funcţiune sistemul HAARP (High Frequency Active Auroral Research Program) care s-a vrut- cel puţin la nivel declarativ- un sistem de supraveghere, cercetare, apărare, etc. Aşa fac toate ţările, fără excepţie, când dau de o chichiţă tehnologică, oricât de distructivă ar fi, spun că este vorba de cercetări de apărare, protecţie, pentru salvarea nu ştiu câtor vieţi. Să nu uităm că şi bombele atomice de la Hiroşima şi Nagasaki au fost dăruite japonezilor din dorinţa americanilor de a scurta râzboiul şi de a salva vieţi ..americane, bineînţeles. Practic toată lumea ştie că nu este nici un medicament, nici un virus, nici o invenţie în orice domeniu ar fi care să nu fie verificat şi să nu i se caute aplicabilităţi militare. Ba, mai mult, dacă o invenţie nu are aplicaţii militare, de cele mai multe ori este abandonată ca nefiind rentabilă, pentru că nimic nu aduce mai mult profit decât războiul, drogurile şi sexul. Inclusiv războiul stelelor, marea găselniţă de supravehere a spaţiului extraterestru a fost aruncată în ochii omenirii ca o măsură de protecţie împotriva unei eventuale invazii din afara Terei când de fapt era clar că era îndreptată împotriva inamicilor SUA. Ce este totuşi HAARP? “HAARP este, în realitate, un bombardament al ionosferei cu unde radio extrem de puternice, care afectează diverse zone ale planetei. Undele electromagnetice revin pe pământ din ionosferă şi penetrează totul pe scoarţă – viu sau mort – generând fenomene absolut devastatoare.” Practic, din 1992, prin programul HAARP, Statele Unite experimentează manipularea acoperită a schimbărilor climatice, uriaşe explozii în scoarţa terestră declanşatoare de mişcări tectonice, utilizarea sistemelor de comunicaţii şi de energie electrică drept arme strategice. Nu Întâmplător administraţia Bush a refuzat să semneze “Acordul de la Kyoto privind combaterea încălzirii generale a temperaturii pe Terra.”
haarp constanta 1
Ce avem noi aici?
Acuma să revenim la ploile noastre. Ceea ce nu au mai spus televiziunile este că un astfel de sistem HAARP este posibil să fie instalat chiar la noi în ţară şi atunci ce rost mai are să vorbim despre ruşi? Nu cumva vrem să acoperim nişte experimente scăpate de sub control prin Dobrogea şi atunci dăm vina pe ruşi? Bineînţeles că autorităţile româneşti civile sau militare nu vor recunoaşte sau nu vor spune nici că au nici că nu au acest sistem instalat la Corbu în judeţul Constanţa, dar există fotografii, există atâtea materiale şi semi-recunoaşteri ale existenţei unui sistem de antene asemnănătoare cu cele din Gakona Alaska, despre care nu s-a spus încă ce ar reprezenta. Unii spun că ar fi un sistem radar de supraveghere a Mării Negre, dar nu înţeleg de ce nu s-ar recunoaşte că este aşa, de vreme ce oricum locaţia şi existenţa sistemelor de antene nu mai sunt un secret pentru nimeni. Interesant este că imediat după ce a apărut pe net informaţia vizavi de existenţa acestor antene lângă Capul Midia, prin 6 August 2010, a izbucnit scandalul cu diplomatul român Gabriel Grecu, expulzat din Rusia, apoi cu un alt diplomat rus expulzat din România, la schimb. Să fie o simplă coincidenţă? În fine case closed.
Haarp antenecorbuimg_2402
România sub steag fals?
Deci, nu doar Ruşii deţin această armă, se pare că şi România, chiar dacă oficial nu se admite, dar să nu uităm că nici închisorile CIA în România nu au fost admise şi recunoscute, şi asupra lor s-a făcut o investigaţie Parlamentară care a dat NUP, adică nu a găsit nimic, dar uite că americanii înşişi, oficiali ai CIA spun altceva. Iată de ce îmi vin în minte fără să vreau profeticele versuri ale celebrilor “Pink Floyd”: “Mother, should I trust the Government?” La modul în care este condusă ţara de 25 de ani eu nu mai cred în nici un guvern, Parlament sau preşedinte, mai ales când aceştia înainte de a se sui pe fotoliul de preşedinte se “biciuiesc cu palmele” cu oficiali ai CIA prin Washington ca persoane private. Un zvon, o informaţie care a apărut pe unele ziare on line- care or putea fi inspirate de propaganda rusă sau pot fi de bună credinţă- ne informează că întâlnirea recentă care a avut loc între Putin şi Hollande, întâlnire neplanificată şi mai mult decât curioasă, ar fi avut ca subiect un plan diabolic de genul Pearl Harbour sau 11 Septembrie 2001, adică un atac “sub steag fals”, care ar urma să fie pus pe seama Rusiei.
false flag
Nu ştiu cât e adevăr şi cât e propagandă aici, aşa cum spuneam eu nu mai cred nici în propriul guvern, parlament sau preşedinte aşa că de ce aş crede în ce spun Putin sau Obama, dar nici nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva déjà a început războiul mediatic, informativ şi marea manipulare, prin învinuirea ruşilor de ploile care au avut loc, de cutremurele -poate şi cele din Izvoarele despre care OMV nu este străină- care au avut loc sau cine ştie, care vor sau va avea loc? Nu cumva încet- încet ni se pregăteşte moralul pentru o lovitură mai mare de care “bineînţeles” tot ruşii “vor fi de vină”?
Când istoria se repetă şi nimeni nu învaţă
Poate unii or să spună că aşa ceva nu este posibil, că nici un conducător nu ar face aşa ceva propriului popor, dar istoria lumii este plină de exemple. Într-un articol postat în Aprilie 2013 arătam cum au fost manipulaţi americanii şi întreaga lume de către guvernul American pentru declanşarea a 10 conflicte. Recent am aflat -şi există o anchetă a Senatului în acest sens,-că declanşarea războiului în Irak a fost declanşat ca urmare a două minciuni ale CIA, aceea a prezenţei armelor chimice în Irak, fapt nedovedit şi neconfirmat ulterior şi a legăturii dintre Sadam şi un membru Al Qaeda legătură imposibilă deci minciună dovedită. Şi atunci de ce nu aş crede mai degrabă ce aflu pe surse decât ce mint guvernele? Dar iată de exemplu ce a făcut guvernul American în cazul unui tsunami care pare să fi fost provocat, de un cutremur.. indus. Vă amintiţi cutremurul de 9 Grade din Sumatra din 26 Decembrie 2004? Nu ştiu câţi oameni cunosc, dar Departamentul de Stat American a fost înştiinţat cu două ore înainte de producerea imensului tsunami de 15 metri despre formarea acestuia, dar au informat numai Australia şi Indonezia despre acest pericol. Ţările “lumii a treia” de pe coasta Oceanului Indian, respectiv India, Sri Lanka şi Thailanda nu au fost înştiinţate fiind lovite în plin de tsunami, ceea ce a dus la producerea a 227.000 de victime, fără a mai pomeni de pagubele materiale. Se pun următoarele întrebări: de ce nu au fost informate guvernele statelor din regiunea Oceanului Indian despre iminenţa dezastrului? A existat o evidentă “selectivitate” în alegerea ţărilor avertizate de SUA? De ce SUA au trimis unităţi militare în zona calamitată, şi nu au solicitat numeroasele organizaţii umanitare americane pentru a organiza ajutorul?Aşa acţionează ţara cu “cea mai dezvoltată democraţie”, de la care noi luăm lumina.
Mother do you think…?
Ce ar fi mai dramatic pentru români ar fi dacă conducerea României, s-ar preta la astfel de dezinformări, manipulări, intoxicări, manevre, care ar fi efectiv îndreptate împotriva propriilor cetăţeni. Păi dacă Bush, Reagan, Nixon, Clinton, Obama marii guru ai democraţiei occidentale,  cei care dau lumina şi la care se închină şi la propriu şi la figurat conducerea României, au făcut aşa ceva,  ce m-ar convinge că ai noştri nu ar accepta aceeaşi politică când este clar ca lumina zilei că nici unul nu se suie pe tron fără a lua lumină din Washington,  indiferent când sărbătoresc paştele??
Voiam să dezvolt mai mult subiectul fenomenului HAARP, dar este inutil, sunt destule articole despre această armă şi mai ales despre posibila existenţă a acestui sistem la Corbu. Cei care sunt interesaţi pot să caute pe linkurile trecute în josul articolului, dacă vor mai fi accesibile, pentru că am constatat că un film care arăta efectele HAARP în România nu mai poate fi văzut, ar fi fost retras, sau şters, bănuiesc că de cei interesaţi să nu se ştie prea multe. De ce aş crede în vorbele şi informaţiile guvernanţilor şi presei aservite lor şi celor care le conduc din umbră, când spre exemplu în cazul cutremurelor din Izvoarele-Galaţi au dat vina pe ploile care căzuseră şi vezi doamne provocaseră cutremure -cea mai tâmpită explicaţie pe care o putea găsi cineva, ca şi când apa ar fi ajuns la 5000 m adâncime în fluvii puternice care să mişte faliile tectonice, dar au demis din funcţie pe inginerul Ştefan Marincea pentru că a fost singurul care a luat în calcul extragerea petrolului prin metoda fracturării hidraulice în zonă, de către Petrom OMV  ca posibilitate a apariţiei cutremurelor. De ce aş avea încredere în ei?
Cine îmi garantează mie că guvernele României, Parlamentarii, preşedinţii, urmăresc interesul naţional, când în 25 de ani am rămas fără industrie, fără Insula Şerpilor, fără flotă, fără aurul de sub Sarmisegetuza, fără aviaţie militară, fără industrie de apărare, fără armată, fără pământ, fără muzee, fără păduri, fără educaţie, fără spitale, fără doctori, fără medicamente, fără vaccinuri, fără copii, fără părinţi, fără cultură, fără locuri de muncă, fără locuri în cimitir, fără valori, fără istorie, fără eroi, fără pensii, fără salarii, şi -ce e mai rău – fără curaj, fără glas, fără mândrie, fără demnitate, fără reacţie?
Mother, do you think they’ll drop The Bomb?



http://www.lumeasublupa.ro/?p=651
http://www.rumaniamilitary.ro/razboiul-atipic-radarele-aesa-hfswr-ale-romaniei
http://searchnewsglobal.wordpress.com/2013/11/23/haarp-acum-si-in-romania/
http://manipularea.blogspot.ro/2008/03/dezinformare-i-manipularehaarp.html
https://deveghepatriei.wordpress.com/2014/04/02/documentar-care-trebuie-vizionat-de-urgenta-sinistrul-proiect-haarp-romania-nu-odata-a-fost-atacata-cu-acest-gen-de-arme/
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/2487-Programul-HAARP-in-Romania
http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/10/21/scrisoare-deschisa-domnului-prim-ministru-vvp-5474
http://hotinfo.ro/ipoteza-incredibila-de-la-rusi-venit-ploaia/
http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/obama-pregateste-un-nou-9-11-actiune-terorista-de-amploare-in-carca-rusiei-136252
http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/10/07/concluziile-specialistilor-privind-cutremurele-de-la-izvoarele-5361
http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/04/11/istoria-asa-cum-nu-3732
Should I trust the Government?