Oameni de caracter

 

Un dicton latin spune ” amore, more, ore, re, probantur amiciție.”Cum pe la noi prietenia a devenit rara avis, putem înlocui  acest termen desuet cu sintagma ”caracter” care este și ea pe cale de dispariție pe ramura pozitivă. Cum însă caracterul poate avea și valori negative, ca salariile și pensiile noastre, deocamdată mai putem vorbi despre caractere. Cum se probează ele însă ?

Politic

Cîțu a demsionat de la președinția PNL și urmează a fi înlocuit cu cel care îi făcea campanie împotriva lui Orban, actualul premier Ciucă. Că Orban îl promovase pe Ciucă, la ordinul lui Iohannis căruia îi fusese ”recomandat” de strategi, nu mai contează. Cert este că  la  6 luni după ce peneliștii cu o majoritate bunicică îl puseseră pe Cîțu în fruntea partidului, deoarece era premier și stabilea bugetul, aceiași peneliști, dar cu o majoritate absolută constată că domnul Cîțu nemaiavând bugetul pe mână nu mai merită susținut și hopa în căruța lui Ciucă pentru că el avea pe mână fondurile. La fel a căzut și Orban, așa a căzut Cîțu, la fel va cădea și Ciucă, chiar dacă i se pregătește alt fotoliu, mai înalt. Cu cât e mai înalt fotoliul, cu atât va fi mai aprigă căderea. În politica românească acesta este trendul. Culmea este că cei care strigau înainte Orban-președinte, apoi Cîțu- președinte, acuma vor vota Ciucă-președinte  fără nicio jenă și vor mai schimba câți-va că așa se poartă la noi. Vă mai amintiți cum striga Rareș Bodan, ”Câțu-președinte, Câțu-președinte, Câțu-președinte” de ziceai că moare pe loc de emoție și fericire? Astăzi același om  spune că se bucură că fostul președinte a luat o ”decizie înțeleaptă” și îi apreciază ” decența” de a nu provoca un nou scandal în partid. Păi cum să provoace, când știe cum a fost promovat și ce a făcut în perioada stării  de urgență?  Urgența rimează cu decența dat asta e singura asemănare.  Despre lașitatea lor, a celor care nu au participat la ședința în care Cîțu și-a depus mandatul, Rareș Bogdan nu a pomenit nimic. Om de caracter.

Juridic

Băsescu a fost ”dovedit” în instanță că a colaborat cu securitatea pe timpul cât a fost căpitan de vas și șef de agenție la Anvers. Era de altfel clar pentru toată lumea că până în 89, nu prindeai astfel de posturi dacă nu colaborai cu ochii albaștri. Numai că pe vremea când candida la președinție, domnii de la CNSAS, băieți de caracter,  au semnat cu mânuța lor că ”nu există probe” că acesta ar fi făcut poliție politică. Asta nu înseamnă că nu făcuse, doar că nu au găsit ei documentele doveditoare. Ori nu au știut unde să caute, ori au știut unde să nu caute. Acuma, când Băsescu nu mai este președinte,  dar cu o întârziere de 6 ani, uite că au dat peste documente, le-au pus la dispoziția instanței, iar aceasta, plină de oameni de caracter, a dat verdictul. O mare parte din oamenii din conducerea justiției române sunt promovați de Băsescu și iată că a venit timpul să își răsplătească binefăcătorul. Atenție Iohane ai și tu ceva dosare puse la păstrare. Fiecare dosar pus la fereală ascunde un om de caracter.

Elena Udrea a fost condamnată definitiv în dosarul Bute unde a fost învinuită că a urmărit să își crească… popularitatea și să câștige  sprijin electoral legându-și numele de organizarea ”Galei Bute”. Trebuie să admitem că învinuirea e subțire și că, întocmai ca în cazul Năstase, și altele instrumentate politic, cei condamnați sunt băgați în pușcărie pentru bagatele, fără probe, dar rămân cu alte fapte mult mai grave nepedpsite, așa în bătaie de joc. Culmea este că procurorul de caz ceruse… rejudecarea dosarului deși știa că fapta urma să se prescrie, sau tocmai de aia. Oameni de caracter și magistrații ăștia, ca și condamnata, care ” neștiind” ce verdict urma să primească, a plecat din țară exact în dimineața procesului, pentru că era o persoană liberă, și voia să meargă în Lesbos, sau Corint. Nici ”organele”nu aveau de unde să știe ce verdict urmează să se dea,  așa că neavând motiv să o împiedice, au lăsat-o să plece. Asta înseamnă la noi prevenirea unei infracțiuni, așa între oameni de caracter.

Privind la ultimele două cazuri s-ar putea spune că cineva ar fi urmărit ca renumitul cuplu să plătească oarece datorii, dar eu nu prea cred. Este doar o simplă coincidență. Cine ar putea să fie atât de mare încât să îl lase fără casă pe Băsescu și să îî schimbe domiciliul blondei ? Chiar sunt curios cui îi va fi repartizată vila lui Băsescu.

Militar

Pe unele surse apar informații despre modul în care unii miniștri ai apărării, civili sau militari, cot la cot cu subordonați cu grade și funcții mari din armată,  au modificat legi, regulamente, pentru a-și promova, înainta în grad, neveste, fete, pupile, rude. Oameni de caracter și aici. Când s-au căsătorit toți au jurat să își sprijine consoartele la bine și la rău. Asta au și făcut. Poate cineva să îi învinuiască de ceva? Cum bănuiesc că toți s-au căsătorit după ce au intrat în armată, deci după depunerea jurământului militar, este normal că la fel ca și în legislație, ultimul document contează, deci jurământul sacru al căsniciei îl anulează pe cel față de țară. Mai contează că odată cu propriul nume, propria onoare este terfelită  imaginea armatei? Bineînțeles că nu, armata este doar o trambulină, gradele se poartă pentru a fi văzute, nu pentru a fi respectate, iar datoria… ce să mai vorbim?

Așadar pe unde te uiti, numai oameni de caracter…

 

Oameni de caracter

Gogoși și gogoșari

 

 

Acum câteva zile scriam despre declarațiile ministrului Dîncu privind marea armata pe care o conduce, ”una din cele mai importante  din Europa”. Vorbea domnul Dîncu atunci despre calitate și retenție, despre armata regulată și ”celelalte forme” dovedind o cunoaștere a-dîncă a fenomenului militar. Convins că e pe calea ce bună,  a insistat în zilele următoare cu ”detalii” care ne-au lămurit. În ”următorii ani”, conform spuselor domnului ministru, armata Română va deveni cea mai calificată și înzestrată armată, pentru că domnia sa a descoperit că face bine la hemoroizi o industrie de apărare proprie așa că s-a pus pe vândut gogoși. România va produce drone și minisubmarine pentru care deja a ”antamat” viitorii clienți care și ei, ca și noi abia așteaptă să vadă CÂND se va întâmpla minunea. Deocamdată însă, avem numai DACĂ :  „Asta înseamnă că avem un prag de raportare şi de înzestrare în 2026, unul în 2032 şi unul în 2040. Evident că dacă vom avea bani în plus în primul rând vom mări procentul din acest buget de înzestrare. Este principalul lucru şi aici sigur că vom aduce şi proiecte care trebuia să înceapă, de exemplu, în 2027 sau în 2030, le vom aduce mai aproape, dacă vom reuşi” Nouă ne bate războiul la ușă, iar domnul Dâncu îmi vorbește despre cum  crede el că va arăta armata României prin 2026, 2030, 2040 dar nu ne spune cum arată acuma și de ce.

Și după ce cu câteva zile mai înainte ne spunea că ”mărimea”  nu contează, ci calitatea,  acuma ne spune că are nevoie și de soldați voluntari, nu numai de rezerviști voluntari. Poate înțelege cineva ce e în capul domnului Dîncu ? Nu încercați să intrați, că  e ca în labirintul din Cnossos.  

Perla coroanei însă este declarația privind programul de înzestrare al Germaniei despre care ține să ne informeze domnul ministru. Ne anunță domnul Dîncu,  cu bucurie,  că nemții își vor face scut antirachetă și slavă Domnului acesta ne poate apăra și pe noi. Citez din ”opere alese”-Vasile (a) Dîncu :  ”România este interesată pentru a creşte siguranţa noastră din perspectiva scutului anti-rachetă. Am văzut intenţia Germaniei, care este una foarte interesantă, privind achiziţia Iron Dome, un sistem modern de rachete, un sistem mobil, faţă de scutul de la Deveselu. este un scut antirachetă şi pentru cele nedirijate şi face şi economii pentru cp poate să detecteze analizând şi traiectoria dacă ajunge într-o zonă populată sau nepopulată.”

Deci domnul Dîncu doarme liniștit acuma, Germania își trage scut prin 2023, iar noi ne simțim de acuma mai în siguranță.  Ca în aproape toate declarațiile sale, domnul ministru este total pe lângă subiect, în primul rând pentru că rachetele pe care vrea să le cumpere Germania vor deservi GERMANIA, nu NATO și cu atât mai puțin România  și în al doilea rând, pentru că nemții nu au nevoie de Iron Dome cum ne aburește domnul ministru,  care este proiectat împotriva rachetelor  cu rază scurtă de acțiune, ci de Hertz 3, sau ARROW 3, care poate distruge rachetele balistice cu rază lungă de acţiune la o altitudine foarte ridicată. Așadar domnul ministru și-a arătat gradul de incultură sau lipsa de documentare. Eu mă întreb, cei care îl trimit în fața presei documentat  în halul ăsta, îl trimit intenționat, ca în bancul ăla cu calul,   sau pleacă singur la păscut așa, netrimis de nimeni ?

Dar, mă întreb eu așa cum întrebam înainte de a se instala scutul la Deveselu, scutul ăla al nostru ce face ? Pe cine slujește, că pe români nu. De ce speră domnul Dîncu la ajutor din partea Germaniei, dacă are scutul ”patriot”? L-am cumpărat cumva degeaba  și nu știe cum să spună, sau al nostrum îi apără pe nemți și al lor pe noi?

Plandemie sau doar afaceri ?

Recent a apărut în media o statistică privind achiziția și stadiul folosirii vacsinurilor în România. Conform documentului apărut,  România a plătit până acuma 1,4 miliarde de lei  achiziționând 25 milioane de doze pentru anii 2021-2022.  Dezastru! Bani aruncați pe apa sâmbetei, ca și banii pe scut. Eu nu înțeleg ce face statul Român acuma cu ceea ce nu a fost folosit, că le -a trecut de mult termenul de garanție. Nu e vorba, că nici când au fost achiziționate nu aveau mare efect, mai mult efecte adverse (și asta abia recent s-a descoperit și admis oficial) decât benefice dar de acuma este clar că  ar trebui distruse. Și totuși, oficialii români încă vorbesc de îndeplinirea planului la vacsinare iar cei care nu s-au înțăpit  cu Doza 1,2,3, trebuie să o ia de la prima. De ce, dacă dozele sunt exprirate, iar…. forma inițială de virus  nu mai circulă pe stradă fiind înlocuită de variante upgradate?  De ce să înceapă omul acuma cu forma alfa dacă acuma circulă omicronul, sau de ce să se vacsineze pentru omicron dacă acesta nu răspunde la provocări? Dar întrebarea cea mai încuietoare este, de ce s-au făcut comenzi pentru încă 39 de milioane de doze pentru anii 2022-2023?  Acuma nu că nu am fi obișnuiți să dăm banii înainte,  ca la bordel, cum am dat pentru Bextel sau pentru F-16, dar ce nu înțeleg eu este pe ce, pentru că deocamdată NIMENI NU ȘTIE (sau nu ar trebui)  DACĂ ȘI CÂT va mai umbla covrigul prin lume, unii zic că s-a plictisit, alții că e în vacannță ca să poată să umble și ucrainienii prin lume, alții că se va întoarce. Bun, se va întoarce dar sub ce formă? Noi plătim un vacsin împotriva unui inamic pe care nu îl cunoaștem și nu știm cum sau cu ce ne va ataca ? E ca și cum am produce minisubmarine ca să luptăm împotriva tancurilor. Deci plătim în avans bani pentru un vacsin împotriva unui virus dar nu știm dacă va avea un alt efect în afară de cele adverse? Suntem nebuni? Sau cumva, undeva la anumite nivele se știe deja și cum se va numi viitorul virus, și cum va acționa și cât își va face de cap și sunt deja pregătite și …cuțitele? Păi asta nu poate să o știe decât Dumnezeu, dacă varianta oficială a apariției Covrigului este reală. Dacă nu este reală și covrigul a apărut și se pregătește, ca și vacsinurili  sau upgradează în laboratoare, înseamnă că între producătorul covrigului și cel al vaccinului este o strânsă relație de colaborare și un schimb intens de informații. Numai în această ipoteză, cererea de vaccinuri în avans se explică. Cine joacă rolul lui Dumnezeu, sau cine face planificarea, dar, mai ales, CINE PLĂTEȘTE ?

Planificări pasate

Dacă tot vorbim de planificări, hai să le vedem pe ale guvernului. A fost scos pe piață un document al guvernului Lui,  se știe al cui e guvernul, că al României nu e. Acesta ne prezintă PLANUL ANUAL DE LUCRU AL GUVERNULUI și  cuprinde planul cu principalele initiative legislative ale guvernului, pe anul 2022 dar și stadiul îndeplinirii celor din anul 2021. Nu voi intra în amănunte, ar trebui să știm și ce vor conține documentele enunțate în plan, dar e interesant de văzut și cam pe ce se ”focusează” guvernul nostru în acest an. Documentul poate fi studiat AICI.

Eu nu vreau să întru în detalii, fiecare poate să răsfoiască documentul în părțile ce-l interesează, constat însă câteva aspecte:

• Pe anul 2021, din totalul de 351 de documente pe care și le-a propus guvernul să  le întocmească și finalizeze, au fost duse la îndeplinire 130. De ce doar 30%? Asta ar trebui să ne spună primul ministru, să facă un bilanț al activității și fie să își propună mai puține, fie să pună șaua pe spinarea domniei sale și a guvernului în acest an, mai ales că mare parte din proiectele de anul trecut se regăsesc în 2022, că doar așa e bine.
• La MApN, unde m-am uitat așa fugitiv, pe anul 2021 s-au planificat 25 de proiecte legislative, s-au finalizat 5. Slăbuț domnule prim ministru care ați fost și ministru al apărării. Poate unii or să mă contrazică, dar eu zic foarte slăbuț.
• Ce este interesant este că la pagina 22, la poziția 190, MApN și-a propus să ducă în fața Parlamentului, undeva prin Iunie 2022,  Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Crizelor. CE CAUTĂ ACEASTĂ LEGE ÎN SARCINA MApN, atâta vreme cât e o problemă care ar trebui pusă în curtea MAI?  Mie mi se pare ciudată repartizarea, mai ales dacă avem în vedere expertiza specialiștilor în legislație a MApN, care au reușit performanța să își modifice un ordin la 30 de zile după ce l-au pus în aplicare.
•  Dar și mai ciudat este faptul că această lege, cea despre care Dîncu spunea că nu e dospită, că nu a fost analizată, că e o ciornă, că mai trebuie pritocită, S-A AFLAT ȘI PE AGENDA DE LUCRU A GUVERNULUI ȘI DECI ȘI A MApN, dar ținută la sertar, nescoasă în dezbatere publică, ÎNCĂ DIN 2021, așa cum rezultă din pagina 44, poziția 100. Deci chestia cu ”Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă, când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, este o gogoriță așa cum sunt și sondajele comandate de domnul Dîncu. Proiectul stă prin sertarele MApN de un an și a fost scos pentru a testa ”viabilitatea”, s-a așteptat criza din Ucraina ca să îl expună publicului, probabil că conflictul era așteptat și el  mai devreme, prin 2021, dar nu a fost să fie.
• ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ, POPULAȚIA ACCEPTĂ MAI UȘOR MĂSURI DE CRIZĂ AȘA CĂ PROIECTUL A FOST PREGĂTIT ȘI SCOS CÂND SE CREDEA CĂ VA FI ÎNGHIȚIT PE NEMESTECATE.
• Și mai este o ciudățenie, care ne arată că atunci când se repartizează proiectele legislative, cineva împarte porțiile fără cap. Tot la MApN, pagina 44 poziția 106,   anul trecut a fost repartizat un ”Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii-Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Deci DGFC a MApN se ocupă mai nou și de legea salarizării. De aia au militarii VRS-ul așa mare iar funcția unul comandant de brigadă este echivalentă cu a unui păpușar, pentru că specialiștii MApN, juriști și finanțiști se ocupă de legea salarizării bugetarilor.  

Nu am intrat în studiul întregului document, sunt convins că mai sunt și alte ciudățenii.

Cert este, că dacă ne luăm pur după statistică, la care domnul Dîncu este expert, rezultă că planificările se fac pentru a fi … amânate și pasate de la un an la altul.

O cerere cu .. dop

Și dacă tot am pomenit de acțiuni inutile, ultima le pune capac la toate. Aud că un grup de parlamentari plini de aur au avut o idee năstrușnică. S-au gândit ei să  se ducă la ambasadorul Rusiei la București, dar nu ca să îi ceară să oprească războiul, nu, că nici dacă ar vrea Putin nu ar putea. Poate Biden, dar nici el. Ei s-au gândit să îl anunțe că România este neutră și să nu o bată, că e cuminte și s-au oferit să pună la dispoziția celor interesați Casa Poporului pentru încheierea păcii. Bineînțeles că mulți au sărit să îi beșteleascăm că s-au întâlnit cu ”reprezentantul lui Putin”. Și care ar fi problema? Și reprezentanții lui Zelensky, și ai Germaniei, și Macron s-au întâlnit cu însuși Putin, nu cu un biet ambasador. Nu asta e problema. Nici faptul că s-au dus la un ambasador, Doamne ferește, că doar la noi în țară ambasadorii fac legile, numesc procurori, dau indicații privind soarta resurselor., să vă spună cei ai SUA dacă nu e așa. Zău!  Și atunci de ce s-a supărat lumea? Ete așa. Eu însă i-aș condamna pentru inutilitatea gestului. Și gestul lor, ca și toate discursurile și promisiunile electorale sau inter mandate ale politicienilor și chiar ca și planurile anuale de lucru ale guvernelor, sunt inutile, irealizabile, activități de PR. Numai că cei 4 din cazul despre care vorbesc au oricum o imagine în picățele, una în plus nu mai contează. Mă surprinde prezența lui Coarnă în patrulater, era mai cerebral, el nu a făcut (din câte știu eu)  niciodată un gest necalculat, dar având în vedere că era oricum pe făraș la PSD, ce mai conta încă  un șut în fund?

Una peste alta, unii vând gogoși, alții le înghit pe nerăsuflate.

https://blacknews.ro/germania-trimite-o-delegatie-in-israel-pentru-informatii-despre-scutul-antiracheta/

https://www.profit.ro/perspective/document-guvernul-a-platit-pana-acum-aproape-1-4-miliarde-lei-pe-vaccinuri-anti-covid-dar-ar-mai-avea-de-achitat-inca-4-6-miliarde-lei-pana-in-2023-20655879

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/diana-sosoaca-doi-deputati-aur-si-deputatul-psd-dumitru-coarna-au-fost-in-audienta-la-ambasadorul-lui-putin-la-bucuresti-1890223

Gogoși și gogoșari

Știri.. militarizante

 

 

Cum justifică Solomon imunizarea plagiatorilor

M-am gândit să fac o scurtă trecere în revistă a evenimentelor ”înstelate”.  Nu pentru că sunt la modă, ci pentru că în curând vor trece neobservate, după ce ”moda”vacsinurilor și cocoașele vor reveni în atenția publicului. Cine a crezut sau crede că am scăpat de virus care s-ar fi speriat de conflictul din Ucraina și s-ar fi retras în locurile de baștină, se înșeală. Virusul nu a plecat, campania de vacsinare nu a fost abandonată, a fost doar încetinită, cât să facă promovarea lui Gheorghiță mai puțin vizibilă astfel încât acordarea stelei de general să nu mai mire pe nimeni. E adevărat și instrucțiunile primite au mers pe aceeași direcție, adică ” slăbiți accelerația la Covrig 19, ca să puteți primi refugiații din Ucraina, să poată pleca cocalarii zaporojeni în țările calde, fără să îi întrebe nimeni de certificat, de măști, de pașaport spre Europa.  să putem răspândi TBC -ul în lume că e nevoie de bani la Pfizer, iar Covrigul s-a demodat, lumea nu îl mai bagă în seamă.”  

Ce mai fac vecinii ?

Ungaria se înarmează la modul serios. Dacă o face de teama sau ca urmare a conflictului din Ucraina, pentru a se apăra sau pentru că a realizat în urma celor care se întâmplă cu ucrainienii, că la nevoie nu poți pune bază decât pe ceea ce ai tu în curtea ta, ca tehnică și resurse umane și materiale, nici nu mai contează. Se știe că atunci când a fost solicitată de SUA să primească trupe ”NATO” adică americane pentru a sprijini conflictul din Ucraina, Ungaria a spus că deja are forțe NATO în țară, că armata Ungariei este armată NATO. Inteligent răspuns, demn și plin de înțelesuri. Cu toate astea, văzând, așa cum am spus, că NATO, la ananghie te ajută doar cu încurajări și strigăte de hei-rup,  a decis să apeleze la alți aliați mai puțin gălăgioși dar mai onorabili. Directorul general al Nurol Makina, Engin Aykol, a declarat săptămâna trecută pentru agenția de presă Anadolu (AA) că vehiculele militare tactice pe care compania sa le produce, precum Yoruk și Ejder Yalcin vor fi produse și în străinătate, mai exact în Ungaria.

Dar asta nu e tot. Sâmbătă premierul ungar Viktor Orban, a participat  la inaugurarea unei facilităţi industriale la Zalaegerszeg.  La 17 august 2020, guvernul de la Budapesta și Grupul Rheinmetall au semnat un contract pentru a începe fabricarea în Ungara a familiei de vehicule de luptă pentru infanteria Lynx. În cadrul unui program de modernizare al Armatei ungare, în valoare de 2 miliarde de euro, Ungaria va livra 218 de vehicule de luptă Lynx KF41 către forţele sale terestre.  Din cele 218 vehicule de luptă Lynx KF41, 172 vor fi fabricate la uzina din Ungaria, începând cu anul 2023. Ungaria şi Germania cooperează în materie de apărare şi această cooperare ar putea deveni una pe termen lung.

Asta în timp ce noi am început cu Piranha 3, acuma am ajuns la 5, și numai eroul de la Nasiryah știe cât de bune sunt împotriva unui AG7, dar mai ales ce dotate sunt antitanc.

Germania, pe lângă faptul că își extinde și ea fabricile de tehnică militară și își vinde produsele, deci are o industrie militară proprie, își ia măsuri de  întărire a capacității de apărare, pompând 100 miliarde de euro în forțele armate.

Însărcinatul Bundestagului pentru chestiuni de Apărare, Hans-Peter Bartels, a scris în raportul său anual, prezentat la sfârşitul lunii ianuarie, că „Trupa este foarte departe de o dotare materială completă. În toate domeniile există penurie de tehnică de luptă.” Şi în cazul tancului „Leopard 2” există lipsuri. Doar o parte din ele sunt gata de misiune.”

Așa se prezintă rapoartele și măsurile realiste privind apărarea țării.

Un interviu năucitor

Ce fac între timp premierul, miniștrii, armata și generalii  României ?

Ministrul apărării dă interviuri din care nici el nu înțelege nimic. Cred că vrea să îl concureze pe Biden în gafe și inepții. Recent, într-un interviu acordat RFI, ministrul apărării a făcut unele afirmații care ridică serioase întrebări  cu privire la cunoașterea situației armatei române de către cel care o conduce.

Voi face o sinteză a afirmațiilor sale :

• Armata României este una dintre cele mai importante din Europa.
• Armata României are peste 70.000 de oameni, de militari profesioniști.
• ”Sigur că aici se adaugă și rezerviști și alte forme, dar acestea nu intră în armata regulată. Armata regulată a noastră este în jur de 70.000, una din cele mai importante din Europa”
• ,,Sunt unele țări care au încercat și au specificat în ultima vreme în strategiile lor despre suplimentarea numărului de militari. Deocamdată, noi lucrăm în altă zonă, pregătirea din ce în ce mai bună a resursei umane din armată, la nivel de experți, de expertiză. De asemenea, vrem să mărim retenția în cadrul resursei umane din armată’’.
• ,,Vrem de asemenea să aducem oameni cât mai buni în armată, un proces de selecție și de atragere pentru meseria militară, pentru profesia de militar a celor mai buni studenți, a celor mai buni elevi, absolvenți, deci mergem în zona aceasta de calitate, mai degrabă, chiar dacă nici numărul, nici cantitatea nu este un element care trebuie lăsat deoparte, pentru că în general, efectivele au crescut în ultimii ani, în mai multe țări”.

În cinci fraze, domnul ministru a demonstrat că nu îl interesează și poate nici nu cunoaște situația reală din armată, pe el îl interesează gargara politică.

La începutul conflictului pe posturile tv o grămadă de analiști, specialiști, generali în revervă, plângeau că nu avem rezervă, că trebuie să introducem instituția soldatului voluntar lângă cea a rezervistului voluntar, care a fost și este un fiasco tocmai datorită politicii …. politicienilor în ceea ce privește armata. Prin măsurile luate în ultimii 30 de ani armata a devenit bătaia de joc a tuturor guvernelor și partidelor, pe funcții de conducere au fost promovați apropiați ai miniștrilor, secretarilor de stat, liderilor partidelor politice astfel încât înzestrarea, instruirea, selecția personalului, salarizarea, promovarea, s-a făcut pe ochi frumoși și au dus la situația de azi în care miniștri habar nu  au ce efective are armata ”regulată” documentele de mobilizare sunt goale, și chiar dacă am avea rezerviști apți de luptă aceștia sunt neinstruiți, nu există echipament, resurse, rezerve de nicio culoare. Armata nu mai are în dotare nici măcar renumitele arme de exercițiu pentru instruirea acestora. La ora asta nu cred că este o structură de nivel batalion măcar, care să își poată înființa perechea la mobilizare. Dar domnul ministru ne vorbește despre faptul că nu ne interesează cantitatea ci calitatea? Domnul Dîncu ori are simțul umorului, ori este ”glumeț”. Păi domnule ministru, nici dacă ați vrea nu aveți de unde și nici cum să umblați la număr, pentru că NU EXISTĂ DOCUMENTE DE EVIDENȚĂ. Măsurile luate pentru recensământul populației după 11 ani de zile de inactivitate în domeniu, în care s-a jonglat la alegeri cu date și cifre ireale, dovedesc faptul că încercați de fapt să refaceți baza de date pentru eventualii….. rezerviști. Dar pentru că vă e greu să admiteți acest aspect spuneți ca vulpea, că sunt acri strugurii, că nu aveți nevoie de cantitate și calitate. Calitate? Care calitate, că s-a văzut recent prin ”accidentele” și incidentele recente,   care este CALITATEA ARMATEI LA ACEST MOMENT.

Vorbiți de armata regulată și de …rezerviști. Faceți confuzie domnule ministru. Nu există armată mai regulată decât cea din rezervă. În ultimii 12 ani rezerviștii români au fost cei mai regulați militari din toate armatele lumii, nu numai NATO, așa că aveți pe cine să vă bazați la nevoie.

Vorbește domnul Dîncu despre ”retenție”. Menținerea cadrelor în armată nu se mai poartă, acuma vorbim despre ”retenție”. Credeți că dacă folosiți cuvinte împrumutate, precum retenție, mentenanță, ”capabilități” dovediți că sunteți ”la zi” ? Nu domnule ministru, sunteți un mare fâs. Habar nu aveți nici măcar câți militari activi are armata dar spuneți că ”armata României este una din cele mai importante din Europa”. Râd și curcile domnule ministru. Și mai râd curcile când citesc că,  ”chiar dacă nici numărul, nici cantitatea nu este un element care trebuie lăsat deoparte…”

Prin acest interviu domnul ministru Dîncu m-a făcut să o uit pe Viorica Dăncilă. M-ai învins Vasile !

Cum se acoperă un rahat.

După ce Emilia Șercan a făcut publice câteva pagini din lucrarea de doctorat a primului ministru aspirant la funcția pe președinte, se credea că ne vom afla în fața unui nou caz ”Ponta”. Așa  credeau mulți că o să se întâmple, o să iasă domnul președinte pe post și să întrebe ”ce faci dottore?” apoi consiliul ăla CNATDCU să analizeze cu celeritate aspectul și să dea o decizie privind respectivul doftorat. Numai că în cazul acesta, președintele s-a făcut că nu vede,  spre ”norocul” domnului premier, iar acesta a dat pat Consiliului Național de Atestare  Titlurilor de Doctorat. Cineva l-a sfătuit pe domnul prim ministru să solicite instanței rezolvarea problemei. De ce în instanță? Simplu, pentru că :

1. Instanța nu are specialiști și nici atribuțiuni și nici programe pentru depistarea plagiatelor, DECI DECIZIA LOR VA FI UNA….POLITICO-JURIDICĂ, NU TEHNICĂ, DAR DEFINITIVĂ ȘI … INATACABILĂ DUPĂ CE VA TRECE PRIN TOATE….CONTESTĂRILE POSIBILE. E deci foarte posibil ca și acest proces să aibă soarta celui intentat de MapN prin ministrul Leș  împotriva Șefului SMG  în cazul prelungirii mandatului, deci să se… perimeze prin sertare. Nu se poate spune că primul ministru nu aplică lecțiile învățate.
2. CNATDCU ar fi putut fi presat fie de moralitatea unor membri, fie de media, fie de opinia publică,  fie chiar de unii ”prieteni” ai premierului, să grăbească sau chiar să acorde un termen rezonabil speței și ne-am fi putut trezi cu un candidat șifonat la alegerile prezidențiale din 2024. Dar instanța, e altceva, instanța nu poate fi presată, oricine ar încerca să sugereze sau să întrebe ceva, ar fi învinuit de încercarea de influențare a deciziei sau procesului, de ”intimidare” a magistraților și a actului juridic în sine, de amestec în treburile justiției. Cu asemenea lucruri nu te joci. Așa că acuma domnul premier stă liniștiti, căci la cât de oarbă  este justiția, procesul poate dura până își termină al doilea mandat, că e normal că va fi blocat după ce își ocupă locul la Cotroceni, ca și procesele caselor din Sibiu ale actualului locatar cotrocenesc. Procurorii deja s-au asigurat că nici dacă ar vrea, CNATDCU nu va mai putea face ceva, pentru că au confiscat efectiv toate documentele care duceau către teza de doctorat a premierului. Asta da justiție independentă.
3. Pentru că rahatul era destul de mare, și pentru a fi totuși evitată orice surpriză, s-a decis lucrat și la un plan B, pentru  acoperirea lui printr-o formă legală, care să disculpe pe plagiatori, adică pe hoții de cuvinte, oricare ar fi fost ei, dar nu din toate timpurile, ci numai pe cei care au furat înainte de 2011, anul în care a intrat în vigoare Legea Educației Naționale 1 din 2011, care prevedea la art 79, că : ” (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:

a) retragerea calităţii de conducător de doctorat;

b) retragerea titlului de doctor.

Soluția găsită a fost introducerea prin PLx 95/2020  a  unui nou articol  la Legea Educației Naționale, după cum urmează:

 „La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:

    Măsura prevăzută la alin, (1) lit. b) se aplică doar pentru titlurile elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a prezentei legi.”

 Cu alte cuvinte, SE DĂ O LEGE CARE SE APLICĂ  NUMAI RETROACTIV. ASTA ESTE CULMEA JUSTIȚIEI.

Dar asta nu e totul, în cazul că această manevră se descoperă sau legea intră mai devreme în procesul legistaltiv, s-a găsit un alt proiect de lege, PLx614/2021, care modifica și el, ca și celălalt, cu totul alte aspecte ale legii, legate de minorități, unde a fost introdus  un articol asemănător de completare a art 170 din Legea Educației : ” ,(11 ) Sancțiunea retragerii titlului de doctor prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică pentru titlurile de doctor elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a Legii educației naționale nr. 1/2011. „

Autor: Deputat Cătălin Zamfir Manea

Pe domnul deputat Cătălin Zamfir Manea nu îl cunoaște multă lume, dar domnul Solomon este cunoscut ca un cal breaz printre rezerviști, este un ”prieten” declarat al acestora, el este cel care a schimbat proiectul Leș  al PLx 199 în Comisia pentru Muncă, cu proiectul dorit de MApN cel care nu a fost acceptat până la urmă de nicio asociație membră a Forumului,  deși specialiștii MApN au depus eforturi inumane pentru  a-l promova, impune, legifera.  

Urmărind firul legislativ al celor două ”planuri B”respectiv al celor două proiecte ”salvatoare” constatăm că :

În ceea ce privește PLx 614/2021:

1. In varianta originală depusă în data de 21 12.2021, aceasta nu conținea modificarea art 170 privind plagiatul.
2. Pe 25.01.2022 când intră în comisii, proiectul avea forma inițială.
3. Pe data de 17.02.2022, proiectul este avizat ăn raport comun de Comisiile pentru învățământ și cea pentru drepturile omului, în forma inițială.
4. În data de 02.03.2022 proiectul este discutat din nou  în Comisiile pentru Învățământ și pentru Drepturile Omului, care în raportul comun, aprobă varianta cu amendamentul privind modificarea art 170, privind plagiatul și este înscris pentru discutarea în plen.
5. Pe data de 07.03. la sesizarea deputatului USR Moșteanu,  proiectul este retrimis la comisie deoarece fusese introdus fitilul cu art.170.  
6. Pe data de 23.03. proiectul intră în dezbaterea Comisiei pentru drepturile omului care ”În urma dezbaterilor, membrii celor două Comisii au propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din Anexace face parte integrantă din prezentul raport comun”. De data aceasta proiectul revine la forma inițială  fiind scos amendamentul privind modificarea art. 170. Probabil s-a decis să se meargă pe varianta Solomon respectiv PLx 95/2020.  

În ceea ce privește PLx 95/2020, situația este mult mai complicată, pentru că aceasta modifică o OUG , respectiv Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2020 pentru completarea art. 284 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011deja adoptată de Senat și… legiferată. Iată cum stă situația:  

1. Pe data de 20 ianuarie 2020 se publică OUG 1.2020 în MO nr. 36/2001.2020.
2. Pe aceeași dată se introduce în CD PLx 1/2020, Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr3/2020 pentru completarea art.284 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 având forma de AICI.
3. Pe data de 05.02 2020 se întrerupe procedura parlamentară în CD prin DESESIZAREA Camerei Deputaților și trimiterea proiectului  la Senat.
4. Pe data de 03.03.2020 Senatul apropă proiectul în forma INIȚIALĂ.
5. Pe data de 09.03.2020 se RE introduce în CD proiectul, redenumit  PL-x nr. 95/2020, Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr3/2020 pentru completarea art.284 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, proiect ținut la dospit doi ani de zile, ”just in case”. Proiectul avea termen de depunere amendamente, data de 17.03.2020. Termen depunere raport: 24.03.2020
6. Pe data de 09.02. 2022, comisia pentru muncă ia în dezbatere proiectul :  ” Membrii Comisiei au examinat propunerea legislativă mai susmenţionată şi documentele conexe în şedinţa din 9 februarie 2022.În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cumajoritate de voturi (3 abțineri), avizarea favorabilă a propunerii legislative, cu recomandarea ca sintagma ”din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi” să fie înlocuită, în tot cuprinsul iniţiativei legislative, cu sintagma ”din comunit ăţile cu popula ţie majoritară de etnie romă”, întrucât grupuri marginalizate din punct de vedere social pot exista și în rândul altor comunităţi.”
7. Pe data de 14.03.2022, proiectul este discutat înaintându-se raport comun al comisiilor pentru muncă și pentru învățământ, unde apar amendamente printre care și modificarea art170 din legea Educației, care NU ARE NICIO LEGĂTURĂ CU ART 284 CARE FACE OBIECTUL OUG 3 ȘI PLX 95. Deci practic, se încalcă Constituția de două ori, odată prin nerespectarea principilului bicameralismului, pentru că amendamentul introdus pe art 170 nu a fost discutat în Senat și în al doilea rând pentru că această OUG are ca scop MODIFICAREA ARTICOLULUI 284 ȘI ATÂT. Introducerea art 170 este nu doar un abuz ci și o ilegalitate.
8. La ședința din 14.03, deputatul Moșneanu a sesizat același aspect ca și la PLX 614, solicitând retrimiterea proiectului la comisii, dar așa cum rezultă din stenograma ședinței nu a avut succes, deși, dacă citim stenograma rezultă că propunerea de retrimitere la comisii a trecut cu 72de voturi pentru, dar cel care a redactat stenograma, sau președintele de comisie a concluzionat că propunerea NU A TRECUT. E ca în filmele cu proști.

Cu 72 %voturi pentru, 70 contra, propunerea nu trece …..????? În ce țară trăim?

1. Iată ce se spune în proceul verbal al Comisiei pentru Învățământ din data de 14.03 : ” Domnul președinte Adrian Solomon a prezentat raportul preliminar al Comisiei pentru muncă și protecție socială și cele trei amendamente depuse. Primul amendament face referire la art. 170 din Legea nr. 1/2011 – ”Măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică pentru titlurile elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a prezentei legi.” Motivarea amendamentului ține de aplicarea fără echivoc a principiului neretroactivității legii, reglementat de Constituție la art.15 alin.(1) și (2), care statuează faptul că legea dispune numai pentru viitor: ”(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.” Prin urmare, principiul de drept cu privire la aplicarea neretroactivă a legii sau aplicarea în timp a legii trebuie să fie cât se poate de clar exprimate pentru a nu da loc unor abuzuri administrative care apoi să fie infirmate de către instanță, tocmai datorită articolului din Constituție menționat. A specificat că nu este vorba despre amnistiere, așa cum s-a vorbit în mediul online, exista un cod de etică profesională. Și înainte de anul 2011 existau norme metodologice de elaborare a unei lucrări științifice care cuprind și reguli de citare, există în continuare legea dreptului de autor neafectată de această modificare propusă, iar oricine se simte furat poate merge în instanță, pe civil, împotriva celui care a săvârșit acel furt intelectual. Nimic nu prescrie dreptul de proprietate intelectuală. Al doilea amendament face referire la art. 284 și vizează evitarea vacantării unor posturi în cursul anului școlar și a perturbării, din lipsă de personal, a desfășurării cursurilor, iar al treilea amendament la intrare în vigoare a legii.
   
   

Când vezi câtă lume s-a mobilizat pentru a scăpa de pedeapsă sau măcar de morale îndreptări actele de furt intelectual ale unor potentați ai zilei,  parcă îți vine să te întrebi unde ar fi ajuns Romania dacă măcar a zecea parte din eforturi ar fi fost îndreptată către  respectarea drepturilor cetățenilor cinstiți dar și unde o să ajungă dacă continuă cu legi de legalizare a furtului și imunizare a  hoților.

Și acuma câteva cuvinte și despre cadrele de rezervă ajunse politicieni.

Zilele astea au avut loc alegeri în AUR. După cum se știe AUR este partidul acela în care și-au dat întâlnire câteva cadre militare în rezervă, din motive doar de ei știute. Nu vreau să însinuez nimic. Doi dintre rezerviștii intrați în partid sau pe listele AUR în Parlament, au avut chiar inițiative parlamentere despre care am scris, și mă refer la domnii Nicolae Roman și  Francisc Tobă. Ei bine, după alegerile din partid,  aceștia au decis să întoarcă spatele partidului care i-a promovat în rândul aleșilor neamului. Nu le cunosc și nici nu le comentez gesturile sau motivele. Sursele din partid spun că ar fi supărați că nu au primit funcții în partid.  Unul a devenit ”independent” iar celălalt a intrat în partidul lui Dragnea. Aș spune că este treaba lor, alegerea lor, viața lor. Dar uite că totuși datorită faptului că poartă încă o uniformă militară, gestul se răsfrânge și asupra armatei, pentru că cei pe care i-au părăsit nu spun ”deputatul Roman”, ci ”generalul Roman DEZERTEAZĂ ” și asta pune o etichetă și asupra armatei, așa cum  învinuirea de plagiat  adusă premierului Ciucă apasă și asupra UNAp și ARMATEI.

Privind ce fac Ungaria sau Germania și cu ce se ocupă aleșii noștri înstelați sau nu în vremuri de război,  ne mai mirăm că suntem unde suntem ? Premierii țărilor vecine se ocupă cu adevărat de industria de apărare, noi ne ocupăm de război intern, cu contestatari, cu măsuri împotriva celor care asociază cuvântul guvern de cuvintele corupt/incompetent/ parandărăt/ sinecură/șpagă, numele Ciucă de plagiat,  numele Iohannis de case, ski sau Golf, ne ocupăm de instituirea situației de criză pentru a mai pune de niște încadrări fără examen, niște atribuiri de contracte fără licitație, de introducerea cenzurii și limitarea  drepturilor civile. Asta e diferența între noi și restul lumii. Dar … ”avem una din cele mai importante și …. regulate armate din Europa”.

https://www.defenseromania.ro/roducatorul-turc-de-vehicule-blindate-nurol-makina-si-a-facut-debutul-pe-piata-europeana-via-ungaria_615544.html

https://www.defenseromania.ro/viktor-orban-prezent-la-inaugurarea-fabricii-de-vehicule-de-lupta-lynx-cu-cat-suntem-mai-puternici-cu-atat-sunt-mai-mici-sansele-de-intra-in-razboi_615688.html

https://www.dw.com/ro/cancelarul-german-scholz-anun%C5%A3%C4%83-%C3%AEnarmarea-masiv%C4%83-a-bundeswehr/a-60934552

https://www.stiripesurse.ro/mesajul-lui-george-simion-pentru-deputatul-aur-care-a-demisionat-succes-la-patriotul-dragnea_2313490.html

https://www.stiripesurse.ro/bate-toba-pentru-patrie-partidul-lui-liviu-dragnea-a-cooptat-un-deputat_2313405.html

https://www.stiripesurse.ro/deputat-aur-si-a-dat-demisia-dupa-congres_2313395.html

https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-25433860-amnistierea-plagiatorilor-doctorate-obtinute-inainte-2011-votata-comisia-invatamant-urmeaza-votul-final-usr-anunta-ataca-legea-ccr.htm

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=19726

http://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2022/rp095_20.pdf

http://www.cdep.ro/comisii/invatamant/pdf/2022/ri614_21.pdf

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18405

http://www.cdep.ro/comisii/invatamant/pdf/2022/rp614_21.pdf

http://www.cdep.ro/comisii/invatamant/pdf/2022/rp614_21(1).pdf

https://lege5.ro/gratuit/gm2tqmzsguzq/ordonanta-de-urgenta-nr-3-2020-pentru-completarea-art-284-din-legea-educatiei-nationale-nr-1-2011

http://www.cdep.ro/proiecte/2020/000/00/1/oug1.pdf

http://www.cdep.ro/proiecte/2020/000/90/5/oug127.pdf

http://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2022/rp095_20.pdf

http://www.cdep.ro/comisii/invatamant/pdf/2022/pv031417.pdf

Știri.. militarizante

Puterea și adevărurile

 

Un taler cu două fețe

Pe 24.02. 2022 Rusia intra cu cizme cu tot în Luhansk și Donețk .

Pe 26.02.2022 PPE numește această invazie crimă de război.

Rusia a declarat că a făcut asta pentru că în cele două teritorii locuite de majoritari ruși trupele  Ucrainiene au comis atrocități împotriva populației civile  și desi există probe în acest sens și relatări ale unor ziariști și organizații neutre, nu s-a mișcat un deget.

Pe data de 02.03 o serie de țări UE, printre care și România au sesizat Curtea Penală internațională cu privire  la invadarea Ucrainei desi nici Federația Rusă și nici Ucraina nu sunt părți ale Statutului de la Roma din 1998 privind crearea Curții Penale Internaționale, întrucât nu l-au ratificat.

16.03.2022 Biden îl numește pe Putin Criminal de razboi.

A mai fost sesizată și CIJ de la Haga cu privire la  atacarea Ucrainei, iar aceasta a ”recomandat” Rusiei să înceteze ostilitățile.

Tot ce poate face Curtea este să sesizeze Consiliul de securitate, dar atâta vreme cât din CS fac partea Rusia și China și acestea au drept de veto așa că ”fă-te că lucrezi, Mircea!”

În plus,  dacă niciuna din cele două părți nu recunosc Curtea Penală Internațională, ce rost o avea sesizarea Curții, dacă deciziile acesteia indiferent care ar fi ele, nu se aplică niciuneia din părți? Doar ca să se facă Mircea că lucrează?

Pe data de 07. 03.2022, ONU anunța numărul victimelor civile  ucrainiene în război: peste 400 de decese, peste 800 de răniți. Nu știu câți din ei or fi dintre cei cărora li s-au dat arme dar nici nu contează. Întrebare: dacă 400 de decese sunt suficiente pentru a declara crime de război, atunci cele cele 1154 de decese din România cauzate de covid în exact aceeași perioadă cum pot fi catalogate și PE CINE TREBUIE SĂ ÎNVINUIM DE GENOCID AVÂND ÎN VEDERE CĂ GUVERNANȚII ROMÂNI DE DOI ANI DE ZILE AU PRODUS 64685 DE DECESE PRIN INCOMPETENȚĂ?

Poate unii o să îmi spună că nu contează numărul de decese ci actul în sine,  declanșarea unei acțiuni militare împotriva unui stat suveran. Achiesez. Sunt de acord că niciun stat nu trebuie să acționeze militar împotriva altui stat și ca atare mă ridic împotriva tuturor războaielor declarate sau nedeclarate indiferent de cine împotriva indiferent cui și da, sunt de acord, un stat atacat are dreptul să se apere. Dar ce facem cu Irak, Afganistan, Serbia, Georgia, Siria, ca să numesc doar ultimele conflicte cronologic vorbind? Împotriva lor de ce nu s-a ridicat comunitatea internațională, de ce nu au fost aplicate sancțiuni agresorului? De ce marile democrații europene s-au făcut că nu văd și nu a plans nimeni pe umerii lui Miloșevici, nu l-a invitat nimeni să se adreseze parlamentelor, dimpotrivă, a fost el învinuit de crime împotriva umanității, pentru ca apoi tribunalul international să îl declare nevinovat ? Cine va plăti pentru cei 5 ani de închisoare și moartea lui Miloșevici ? Nimeni. De ce ?

De ce nu judecăm noi, oamenii de rând cu aceeași măsură, dacă politicienii, liderii țărilor mari și mici au propria logică și propriile standarde? De ce măcar noi cei care suferim și pierdem din cauza acestor abuzuri și decizii politice, ne facem că nu vedem adevărul și ne luăm după fentă?

Societățile, indiferent de orânduire politică, se impart în oameni slabi și oameni puternici, oameni sănătoși și oameni bolnavi, oameni săraci și oameni bogați, oameni cinstiți și hoți, escroci,manipulatori, etc. Cei puternici, avuți,  care de cele mai multe ori sunt necinstiți, manipulatori, mincinoși, escroci, fățarnici, îi conduc pe  pe cei slabi, săraci, pentru că ei fac legea, ei iau deciziile, ei își cumpără poziții dominante, conduc guvernele și societățile, ei își sporesc averile prin legile pe care le dau în avantajul lor,  își acoperă nelegiuirile, își asigură imunitate în fața legilor, prin legi calpe.  Acest lucru este cunoscut de toată lumea. Aceasta este realitatea, o evidență de necontestat.

 Aceeași realitate este reflectată și la nivel macro, în relațiile dintre state. Avem state mici și state mari, state dezvoltate și state nedezvoltate, state puternice și state slabe, state care ocupă poziții dominante, de conducere și state supuse, de umplutură, state bogate și state sărace. Statele care sunt bogate prin ceea ce dețin ca resurse, dacă nu sunt conduse de oameni devotați, au devenit,  devin și vor deveni state sărace pentru că resursele lor ajung în buzunarele statelor puternice, așa cum oamenii care au un un câștigat cinstit sunt jefuiți sau deposedați de bani prin violență, șantaj, intimidare de hoți, escroci, profitori. Oamenii de rând nu au dreptul să dețină arme, acestea sunt doar pentru cei cu poziții sus puse și averi, indifferent cum au fost ele obținute, pentru că ei se simt amenințați de cei săraci. La fel și statele, cele mari dețin arme (inclusiv nucleare), pentru a-și apăra ”averile” cele mici nu au acest drept pentru că pe de o parte nu au ce să apere, pe de altă parte ar constitui un pericol pentru cei mari.

Statele mari impun legile, statele mici le fac jocul pentru că dacă nu se supun sunt rase sau pedepsite așa cum au fost pedepsite Iugoslavia, țările arabe, țările mici care au încercat să se opună celor mari, atât din Est cât și din Vest. Unele țări, ca și oamenii, s-au obișnuit să facă tot ce li se cere și dacă intri prin istoria lor constați că au fost conduse tot timpul de ghiocei iar atunci când au avut în frunte lideri care au încercat să aibă opinii separate, i-au îndepărtat.

Alte țări și-au făcut o politică din a pupa mâna marilor puteri, considerând că aceasta este singura posibilitate de a supraviețui dar nu ca stat, ci ca guvernanți. Altele au ales să se declare neutre fără a se amesteca în conflictele dintre marile puteri, punându-și teritoriul și băncile la dispoziția celor mari și tari indiferent de unde sau cine erau, asigurându-și astfel protecția tuturor ele,  în sine nereprezentând un pericol sau o ispită pentru nimeni.

Toate aceste aspecte sunt cunoscute, vizibile, evidente, dar nimeni nu le recunoaște oficial pentru că este în avantajul tuturor să spună că ”toate statele sunt egale în drepturi” așa cum în cadrul fiecărui stat e convenabil să se spună că toți sunt egali în drepturi și ”nimeni nu e mai presus de lege”. Dacă ar fi cu adevărat așa, nu am avea șefi de stat cu dosare penale blocate, care să declare nonșalanți că alții au avut ghinion iar ei sunt norocoși, nu am avea state mari care să atace state mici fără a fi condamnate de celelalte state care asistă complice sau neputincioase cum mor oameni nevinovați.  Cei mari, oameni sau state, se fac că nu văd, pentru că știu că fiecare la rândul lui face la fel, iar atâta vreme cât interesele lor nu se bat cap în cap și înțelegerile dintre ei sunt respectate, totul e ok și orice intervenție este justificată și ”democratică”, pentru că așa spun ei. Cei mici se fac că nu văd pentru că așa e ordin și e bine să se creadă că așa trebuie să meargă lucrurile, nu vor să existe ”exemple proaste” Dacă ei, liderii micilor state se răscoală împotriva marilor lideri, ar crea un precedent și un îndemn pentru cei pe care ei îi conduc, să se răscoale împotriva lor și atunci unde s-ar ajunge ? S-ar ajunge la  revoluții (reale, nu dirijate), răscoale, schimbări de orânduiri, conduceri, șefi, partide. Așa ceva nu e de dorit,  așa că micii șefi de stat  prin comportamentul lor dau un ”bun exemplu” celor pe care îi conduc.  În fapt toți sunt la fel de vinovați pentru că participă sau acceptă siluirea altora cu lașitate, bucurâdu-se că nu e vorba de ei.

Numai atunci când cei mari se ceartă pe oase (a se citit state, posesiuni, interese, resurse, zone de influență, etc) cei mici sunt obligați sau solicitați să ”își manifeste opiniile”, bineînțeles în favoarea unuia sau altuia, și atunci crește inima în ei de mândrie, că uite sunt și ei chemați să participle  la ”actul de conducere a lumii”. Biete unelte care se îmbată cu apă rece sau se prefac că nu văd cât de mici și dirijați sunt.

În fapt totul este fariseism, o păcăleală generală, nu există și nu se respectă principii, legi, reguli, înțelegeri, acorduri, declarații. Dubla măsură domnește peste tot. Să vă dau un exemplu recent:

Putin a solicitat țărilor vecine  Ucrainei (și nu numai) să nu acorde sprijin militar Ucrainei pentru că vor fi considerate co-beligeranți și tratate ca atare. SUA,  și după ea toate statele ”democratice” au considerat această declarație ca pe o amenințare și o poziție inadmisibilă, un drept pe care Rusia nu îl are asupra acestor țări. După două săptămâni, SUA cere Chinei să nu sprijine, nu doar militar ci nici măcar economic sau financiar Rusia : ” Statele Unite au avertizat China că se va expune la represalii în cazul în care sprijină invazia rusească în Ucraina.”

De data asta nimeni nu a mai spus că SUA își depășește atribuțiunile funcționale, că amenință, că încearcă și își impună voința în fața unui stat suveran.

Un alt adevăr pe care nu vrea nimeni să îl recunoască oficial desi îl cunosc toți este faptul că de fapt conflictul dintre Rusia și Ucraina este un conflict între SUA și Rusia, numai că dacă Rusia a intrat ea însăși în război, fiind vorba de granițele și oamenii săi, SUA luptă prin ”reprezentanții ei”, ea mulțumindu-se să ”sprijine” logistic și uneori financiar efortul de război al celor care își dau viețile nu pentru democrație, nu pentru principii, nu pentru pământul strămoșesc, căci Ucraina actuală nu se află doar în posesia ”pământului strămoșesc” ci și în pământurile unor țări vecine care acuma luptă împotriva propriilor interese. Lupta se duce nu pentru apărarea unor drepturi sau principii ci pentru apărarea unor interese si ambiții ale celor mari. Asta nu o să înțeleg eu. Dacă toată lumea cunoaște aceste adevăruri de ce continuam să susținem o minciună împotriva propriilor interese? Se spune că Ucraina a declarant la discuțiile de la Izmir că ar fi gata să renunțe la idea de a adera la NATO dacă toate țările NATO (INCLUSIV CELE ALE CĂROR PĂMÂNTURI LE DEȚINE) ÎI GARANTEAZĂ GRANIȚELE, adică dacă renunță definitiv la pretenții. Parșivă cerere din partea unui stat care acuma  solicită mila celor pe care vrea să îi văduvească definitiv  de un drept istoric. Credeți că interesează pe cineva ce viață duceau sau duc rușii din Lugansk sau românii din Ucraina sau ucrainienii din Crimeea? Da de unde? Drepturile omului, libertățile cetățenești, principiile morale, dreptul la autodeterminare sunt termeni cu care jonglează cei mari pentru a își impune voința în diferite zone, momente, când ”interesele nației” o cer. Apoi totul revine la normal, cei mici suferă, cei mari își sporesc averile. Este adevărat, ”situațiile de criză” sunt ocazii excelente pentru profitori, iar aceștia nu sunt oamenii cinstiți ci tot cei care de fapt permanent fac ce vor ocrotiți de lege, pentru că ”legea sunt ei”.

Despre înțelegeri

Un alt adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască este faptul că nicio înțelegere, acord, pace, armistițiu convenție, tratat, nu este veșnic(ă) mai devreme sau mai târziu toate sunt încălcate.  Înainte, dar și în afară de aceste tratate oficiale,  uneori mult mai puternice,  sunt agreate, stabilite, semnate sau nu, dar încheiate între marile puteri, între cei puternici, înțelegeri scrise sau nescrise, privind împărțirea lumii. Așa s-a întâmplat după primul,  după al doilea război Mondial, la Malta, la Yalta așa s-a întâmplat după destrămarea URSS când Gorbaciov în discuțiile  cu Reagan, Bush, Kohl, a căzut de acord asupra ”reorganizării” Europei, acceptând retragerea Rusiei din centrul Europei, Germania, Ungaria, Cehoslovacia, Estonia, Letonia, Bulgaria, România, iar americanii au garantat că SUA nu va înființa baze militare și nu va instala capacități militare pe teritoriile acestor state. A fost o înțelegere pe care mai târziu Clinton a recunoscut-o oficial, dar SUA nu a mai respectat-o.

Aceleași mari puteri au stabilit că între Rusia și NATO va fi păstrat un teritoriu tampon care va face ca niciuna din părți să nu se afle în imediata vecinătate a armatelor celorlalte forte. Tot atunci s-a convenit ca Ucraina și nicio altă țară care va deveni membră NATO, să nu dețină arme nuleare. Sunt înțelegeri la care publicul larg nu are acces și chiar dacă unele dintre ele sunt cunoscute la curțile europene și chiar au fost ”eliberate”pe surse, oficial nu sunt recunoscute pentru că asta ar însemna să se admită că independența, suveranitatea și chiar existența unor state se joacă la păcănele, nu sunt drepturi cuvenite.

Ar trebui totuși ca lumea asta modernă în continua schimbare nu numai a moravurilor și modei, a sexului și a unor noțiuni considerate sfinte până acuma, cum ar fi familia, dar și a principiilor definite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, să decidă fără echivoc, ce urmează să fie respectat de acum încolo, principiile stabilite sau cutumele și înțelegerile  celor mari și chiar la ce perioade aceste principii sau înțelegeri pot fi încălcate sau revizuite? Nu de alta dar ca să nu se mai folosească dubla măsură și să nu se mai certe muritorii de rând susținând unii că legea prevede într-un fel iar alții că legea o fac cei mari. Poate ar trebui semnate două declarații ale drepturilor omului sau statelor una pentru statele și oamenii mari și alta pentru oamenii și statele mici. Măcar ar ști fiecare ce hram poartă și la ce se poate aștepta.

Rușinarea armatei

La summitul NATO de la București din 2008, s-a discutat primirea Ucrainei și Georgiei în alianță desi se știa că asta nu doar va deranja, dar va înfuria Rusia care se va simți nu doar păcălită ci și amenințată, pentru că ea și-a respectat promisiunile, e adevărat oferind libertate celor care nu ar fi trebuit să o primească cadou de la ea, dar așa cum am spus mai sus legile le fac, le încalcă și le respectă cei mari.  Cum spunea și Grigore Alexandrescu, ei vor egalitate, dar nu pentru căței. Suveranitatea, independența, dreptul la autodeterminare ale celor mici, nu mai există. Pentru noi a spus-o clar Băsescu, și apoi toți cei ce au venit după el iar acuma,  acestei trădări, actualul guvern, actualul  premier îi vor pune bomboana pe colivă prin actul prin care vor admite că armata și țara ”în situații de criză” pot fi puse sub comanda unui comandament străin.

 L-am văzut la tv pe actualul prim ministru, care, întrebat fiind dacă este de acord cu această cedare de suveranitate și comandă, a spus că și până acuma militarii români au fost puși sub comandă străină, ”CHIAR DACĂ NU EXISTAU PREVEDERI LEGALE”, CĂ ACUMA PRACTIC SE INTRĂ ÎN LEGALITATE. Nici nu știu ce e mai grav, faptul că până acuma am pus militarii români sub comandă străină fără o bază legală, sau faptul că i se pare normal ca armata țării, în totalitate sau partial, poate fi sub comandă străină,  pusă astfel în slujba unor interese străine?   

În oricare alte timpuri din toată istoria noastră, o asemenea concepție ar fi fost taxată drept trădare.  Să ne amintim că în 1877 Regele Carol I a acceptat participarea armatei române la războiul ruso-turc dar nu a acceptat ca aceasta să fie pusă sub comanda generalilor ruși. Și Carol I era doar un prinț german ajuns de 11 ani în România, nu un fiu al pământului, dar a înțeles că este o rușine ca soldatul roman  să fie trimis  la moarte de  un comandant străin.  E o mare rușine pentru armata română ca un general al ei să vorbească atât de detașat despre punerea armatei și a țării sub conducere străină pretinzând că abia acuma se va intra ”în legalitate”.

De fapt parcă e un făcut, în ultimul timp tot avem ocazii să vedem starea în care a ajuns armata în ziua de azi. Baza Mihail Kogălniceanu devalidată de combustibil, aviația este la pământ, trupele de uscat în aer, santinele cărora li se fură arma și muniția din post, soldat strivit de tanc în timp ce ”îl dirija” de parcă îl dirija legat la ochi, MiG prăbușit dar nimeni nu știe cum, nimeni nu spune nimic de cutia neagră de parcă nu ar fi existat, elicopter prăbușit cu echipaj oscilant, generali activi sau în rezervă care prin explicațiile date la tv își probează incompetența dar și servilismul politic, totul pentru a întregi un tablou al dezastrului national.

Dacă armata României ar intra în conflict acuma, indiferent împotriva cui, istoria noastră militară ar scoate din colțul rușinii Turtucaia, care ar deveni, prin comparație cu actuala situație a armatei și participarea la un eventual conflict, adevărată operă de artă militară.

Lista adevărurilor ar putea continua, dar cui îi pasă? Cine spune adevărul în ziua de azi, alt adevăr decât cel declarat de televiziuni la îndemnul guvernului va fi în curând declarat infractor pentru că așa vor mai marii lumii.

Încerc să întrezăresc un viitor,  un viitor bun, dar cu toată bunăvoința culoarea nu e deschisă. Cineva a stins lumina.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/separatistii-din-donbas-anunta-evacuarea-civililor-in-rusia-o-explozie-a-avut-loc-in-donetk-ucraina-se-teme-ca-e-pretext-de-invazie-1839855

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/vladimir-putin-acuzat-de-ppe-de-crime-de-razboi-1851805

https://www.mediafax.ro/social/onu-peste-400-de-civili-au-murit-in-ucraina-20597357

https://datelazi.ro/

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25442043-putea-tras-raspundere-vladimir-putin-pentru-crime-razboi-raspunde-expert-roman.htm

https://ioncoja.ro/slobodan-milosevici-declarat-nevinova-la-haga-cum-ramane-cu-bombardamentele-nato-din-1999/

https://www.libertatea.ro/stiri/joe-biden-si-xi-jinping-vor-discuta-vineri-pe-fondul-speculatiilor-ca-beijingul-ar-putea-ajuta-moscova-4039092

https://colectionaruldeistorie.ro/batalia-de-la-turtucaia-povestea-capului-de-pod-fara-pod-examenul-de-bacalaureat-al-prostiei-si-incompetentei-din-armata-romana/

 

Puterea și adevărurile