joi, 31 martie 2016

Îngrijorările unui premier cosmopolit

„Lăsaţi-mă să va explic. Noi îi alegem pe emigranţi. Sunt poliţişti de mai multă vreme în Grecia şi în calea lor, care îi aleg pe sprânceană”. –Julien Dacian  Cioloş

REFUGIATUL
Refugiatul de azi, teroristul de ieri si de maine.
Nu e aşa că sunt aleşi pe sprânceană?
Este fără îndoială cel mai cosmopolit premier european. Dacă asta e de bine sau de rău, nu se poate determina nici prin referendum naţional. Că este cel mai cosmopolit premier, este clar, deoarece este jumătate francez jumătate român ( Dacian –Julien), este numit de un preşedinte neamţ, la indicaţiile unui „amfitrion” maghiar cu concursul serviciilor secrete israeliene şi susţinut de un ambasador american. Având aceste ingrediente la baza numirii şi menţinerii în funcţie, cine mai poate spune că domnul Cioloş nu este cel mai cosmopolit premier al lumii şi cine ar putea să ştie ale cui interese le promovează sau urmăreşte. Cred că nici el.
De unde ştie însă lumea, boborul, dacă actualul premier urmăreşte interesele celor în fruntea cărora spune că guvernează? Asta nu poate să ştie nimeni, se poate doar bănui, intui, concluziona, însă fără nici o certitudine.
Pe cine nu slujeşte Cioloş
Dacă urmărim însă declaraţiile şi faptele premierului putem spune cu certitudine că domnul Julien urmăreşte interesele oricui numai cele ale populaţiei majoritare nu, pentru că până la această oră nu am văzut nici un document, nici o lege, nici un act al guvernului condus de premier, care să vină în sprijinul românului. Faptul că cetăţeanul român este furat pe faţă de instituţiile statului şi impozitat fraudulos şi abuziv prin falsificarea actelor de impunere ale primăriilor nu îl interesează pe domnul premier, pentru că acest furt aduce bani la bugetul său şi îi dă fonduri pentru îngrăşarea conturilor celor care se aprovizionează pe faţă sau pe ascuns din bugetul de stat, direct sau prin contracte oneroase. Nici premierul, nici ANAF, nici DNA,nici SRI nu s-au sesizat când s-a descoperit sistemul de impozitare abuzivă realizat de fisc şi primării. Acelaşi premier, prin miniştrii săi încalcă legea şi Constituţia impunând OG care modifică legi organice deşi chiar el declară că se comite astfel o ilegalitate. Toate aceste lucruri nu îl îngrijorează pe domnul Cioloş, el are sarcini clare,, are obiective bine stabilite, tot ce se întâmplă pe lângă ele nu intră în sfera sa de preocupări. El a fost preocupat să asigure punerea în aplicare a planului de musulmanizare a României prin acceptarea şi implementarea sau împământenirea „refugiaţilor” aleşi pe „pe sprânceană”, aşa cum se vede şi în fotografia ataşată textului, refugiaţi care vor contribui din plin la „pacificarea” ţării zbuciumată de atâtea lupte interne de partid. După asimilarea celor câteva mii de refugiaţi, nici nu va mai fi nevoie de un alt val, va fi suficient să le fie reîntregite familiile, şi având în vedere că ei au câte 4-5 neveste cu câte 4-5 copii fiecare, faceţi o socoteală şi vedeţi cu ce ne-am procopsit pe lângă specialişti şi experţi în minări şi explozivi.
Durerea lui Julien
Mai nou însă, în plin boom terorist domnul Cioloş vine cu o ştire care te face să crezi că nu este pus în fruntea guvernului României, ci în fruntea serviciilor secrete ale Germaniei, Franţei, Angliei, Spaniei şi Elveţiei sau a Interpolului. Este absolut de domeniul incredibilului, dar domnul Julien ne anunţă sau anunţă lumea întreagă, din ce surse nu ştiu, pe ce baze sau date nu spune, : ”Înţeleg că România e una din puţinele ţări din UE care vinde cartele prepay fără un control de identitate. Înţeleg că au fost chiar folosite în ultima perioadă cartele prepay din România în pregătirea unor atentate în altă parte în UE, tocmai pentru că există această flexibilitate în România.”
De unde înţelege domnul Cioloş toate aceste lucruri nu ştiu, pentru că eu nu am văzut sau auzit nici o declaraţie a nici unui serviciu secret sau ministru de interne al ţărilor în care au avut loc atentate, care să afirme că în urma cercetărilor şi investigaţiilor ar fi rezultat acest lucru. Nimeni din afară, din cei care au anchetat atentatele nu au spus aceste lucruri, dar asta a înţeles domnul Cioloş. De unde a înţeles el asta? Se găseşte măcar un membru al Parlamentului care să îl cheme pe domnul Cioloş la bară şi să îi ceară să spună de unde a înţeles el aceste lucruri şi cu ce drept face aceste afirmaţii publice care incriminează România ? Este cumva reprezentantul DST şi nu ştim noi? Ştiam că era reprezentantul Franţei în Comisia pentru Agricultură a UE dar nu ştiam că şi al DST. Curios, când în presa externă se vorbea, după atentatele din Franţa, că armamentul celor care îndoliaseră Franţa, este fabricat în România deci cineva din teritoriul naţional lucra mână în mână cu teroriştii, domnul Cioloş nu spunea nimic, nici măcar să infirme zvonurile, dar acuma vine el, doar el, şi aruncă anatema anunţând întreaga lume că datorită Româiei teroriştii nu numai că se înarmează dar mai şi discută între ei. Ale cui interese le serviţi domnului Julien ? De unde aţi înţeles dumneavoastră asta ?
O concluzie cel puţin alarmantă
Bineînţeles că nu putea să facă vorbire despre armamentul ajuns din România pe mîinile teroriştilor ISIS, pentru că asta ar fi însemnat să spună nu doar de unde a plecat ci şi pe ce filieră a ajuns şi asta nu se putea spune. Dar orice om cu scaun la cap se poate întreba dacă nu cumva – dacă e adevărat că teroriştii au folosit cartele pre pay din România- aceste cartele au ajuns la terorişti pe aceeaşi filieră pe care au ajuns şi armele ? Dacă este aşa, şi sunt sigur că domnul Cioloş ştie, pentru că altfel nu s-ar fi trezit vorbind aşa, doar de dragul exersării limbii române, de ce nu se plânge domnul Cioloş şi de armamentul care ajunge în mâinile teroriştilor, că doar aceştia trag în oameni nevinovaţi cu armele, nu cu cartelele pre pay. Din câte am mai auzit şi eu pe surse media, se pare că afacerile cu armamament românesc au intrat şi în sfera de interese a fostei familii prezidenţiale care a fost încurajată de servicii secrete importante. Să se reprofilat “famiglia” pe cartele pre pay? Asta numai domnul Cioloş ştie şi sunt convins că are toate datele la dispoziţie pentru a informa şi Parlamentul cu sursa şi veridicitatea informaţiei pe care a dat-o presei.
Ţinte false
Trecând peste elementele de speculaţie, interpretare şi analiză, ceea ce ne spune domnul Cioloş direct şi fără echivoc este că domnii din serviciile secrete româneşti nu se lasă până nu ne bagă microfoane şi în farmaciile personale pentru a afla dacă avem “hemoro-easy” : ” Ei se plâng apropo de cartelele prepay. Eu cred că, respectând aceste principii de transparenţă în dezbaterea publică, sunt câteva teme pe care va trebui să le punem din nou în dezbatere să vedem unde punem cursorul pentru a nu împiedica serviciile să-şi facă treaba în mod corect fără să facem anumite excese şi exagerări în ceea ce priveşte drepturile cetăţeneşti.
De ce să le punem din nou în dezbatere domnule Julien, nu a fost clar că sunt măsuri anticonstituţionale care atacă drepturile fundamentale ale omului, sau aceste drepturi sunt discutabile daca insista domnii de la SRI la îndemnul celor din CIA?
Eu de aici înţeleg că domnul Julien este presat de cei din serviciile secrete care sunt nemulţumiţi că nu au putut să îşi facă de cap şi să ne spioneze intim cu legea în mână aşa cum primăriile ne impozitează abuziv sub ochii îngăduitori ai celor care fac legile şi legea cum îi taie capul. Nu e atentat în lume să nu se plângă SRI-ul nostru drag, ba că nu are suficiente forţe şi mijloace, ba că legea nu îl ajută, ba că este neajutorat şi neprihănit. Ultima oară a reuşit să obţină fonduri suplimentare de la buget. Acuma vrea cu tot dinadinsul să se aprobe o lege neconstituţională pe care încearcă să o impună încă de pe vremea celuilalt şef, fluturând steagul pericolului terorist, dar nu spune domnul Helvig, iar domnul Julien nu vede că de fapt terorismul este introdus în România de ei, cei care trebuie să vegheze la securitatea acestei ţări şi că adevăratul pericol pentru români îl constituie cei pe care îi primim în ţară şi cărora le ridicăm din banii noştri moschei, nu cartelele pre pay.
Ceea ce vad eu şi nu spune domnul Cioloş este că este la ordinul altor interese, nu cele naţionale, inventează pericole dar nu le vede pe cele reale şi că practic inventează ameninţări şi provpocări la adresa siguranţei naţionale pentru a călca drepturile cetăţenilor în interesul unor experimente şi politici antiromâneşti. Este ciudat că domnul Julien, cel care ştie ce cartele au folosit teroriştii şi cred că şi de la ce magazine le- au cumpărat, nu ştie cine a înfiinţat ISIS, sub al cui ordin şi ocrotire lucrează, cine le finanţează acţiunile. Este la fel de ciudat că domnul Cioloş nu se întreabă ceva ce se întreabă toată lumea: DE CE ISIS, DECLARĂ CĂ LUPTĂ ÎMPOTRIVA GUVERNELOR EUROPENE ŞI AMERICAN, A DMINISTRAŢIILOR POLIŢIŞTILOR LUMII, DAR ATACĂ NUMAI OBIECTIVE CIVILE? Toate serviciile secrete se laudă că au date despre celule, dar doar după ce acestea au lovit, ca şi domnul Cioloş care ştie de cartele abia după ce au fost folosite, dar nu ştie cine le-a cumpărat şi cum au fost date “luptătorilor” ISIS, dar nimeni nu ştie unde sunt aceştia şi unde lovesc inainte de a lovi. Ciudat,  au toate datele despre cei care au iniţiat loviturile, după ce au murit oameni nevinovaţi dar nu există nici o probă că cele declarate sunt reale şi nici nu ni se spune care sunt celelalte legături ale celor despre care se spune că se ştie tot. Aceste lovituri sunt practic folosite pentru a înăspri măsurile împotriva populaţiei nevinovate, oamenii nevinovaţi sunt loviţi şi de terorişti şi de guverne dar guvernele şi guvernanţii nu păţesc nimic, ISIS nu atacă sedii guvernamentale sau ale duşmanului declarat, nici guvernele şi serviciile secrete nu dau peste terorişti înainte de a lovi, parcă ar fi înţeleşi unii cu alţii. Asta înţeleg eu din ceea ce văd şi din ceea ce declară mai marii acestei ţări. Românul de rînd este în fapt adevărata ţintă a măsurilor pe care guvernul le ia în numele ocrotirii lui.
http://www.mediafax.ro/politic/ciolos-au-fost-folosite-cartele-prepay-din-romania-pentru-pregatirea-de-atentate-in-ue-serviciile-cer-instrumente-care-sa-le-permita-sa-monitorizeze-foarte-atent-securitatea-15157281
http://www.mediafax.ro/externe/raport-isis-lupta-cu-arme-fabricate-si-in-romania-14914235
http://www.gandul.info/international/expert-armele-folosite-in-atacul-de-la-charlie-hebdo-ar-putea-fi-fabricate-in-romania-sau-bulgaria-13772314
http://www.evz.ro/peste-100-de-rachete-sol-aer-furate-de-la-o-baza-aeriana-bulgaro-americana-985687.html
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9442034-focoasele-furate-romania-nu-erau-destinate-armatei-bulgare-unei-companii-private-din-tara-vecina.htm

http://adevarul.ro/international/in-lume/siria-militii-inarmate-pentagon-lupta-cele-inarmate-cia-1_56f905cd5ab6550cb84fe9ac/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Siria%3A+Mili%C5%A3ii+%C3%AEnarmate+de+Pentagon+se+lupt%C4%83+cu+cele+%C3%AEnarmate+de+CIA+%2F+De+ce+gre%C5%9Fe%C5%9Fte+poli%C5%A3istul+Godin%C4%83+c%C3%A2nd+%C3%AEi+amendeaz%C4%83+pe+pietoni+%2F+Critici+Loteria+Rom%C3%A2n%C4%83%2C+te+d%C4%83+%C3%AEn+judecat%C4%83&utm_content=Newsletter-323643-20160328&utm_medium=email

Îngrijorările unui premier cosmopolit

luni, 28 martie 2016

Statul sunt ei


sforait
Unde e lege, nu e tocmeală
Acum câteva zile am scris un articol despre cum ne fură pe noi, craiovenii, Primăria Craiovei prin mai micii sau mai înalţii săi funcţionari, care aleşi, care sus puşi. Este vorba de un furt în toată regula, la nivel înalt, prin sistemul de taxe şi impozite, deci oficial şi cât se poate de pe faţă. Pe scurt, Primăria prin funcţionarii ei falsifică deciziile de impunere a impozitului pe case, trecând la rubrica „ data construcţiei” o altă dată, nu cea reală, împiedicând astfel cu bună ştiinţă aplicarea art. 457 din Legea Fiscală, articol care revede reducere a impozitului în funcţie de vechimea blocului. În loc să se treacă data reală a construcţiei locuinţelor, pe decizia de impunere sunt trecute datele cumpărării imobilului ceea ce le „întinereşte” pe toate cele construite pe vremea lui Ceaşcă, astfel că aproape toate ar apărea construite după anul 1991, după ce s-a dat liber la cumpărarea imobilelor de la stat. Şi uite aşa bugetul primăriei se umflă cu bani furaţi din bugetul cetăţeanului. Să fiu sincer nu mă aşteptam nici la o răzmeriţă din partea cetăţenilor, deşi sunt furaţi de însăşi primăria oraşului prin salariaţii ei, nici la cenuşă în cap din partea primăriţei, că doar nu era să se recunoască participantă la furt sau să îşi pedepsească sau măcar cerceteze subordonaţii, dar măcar aşa de formă, o interpelare pe undeva. După 6 zile de la articolul meu, un ziar din Craiova descoperă fenomenul şi cere oarece explicaţii doamnei Elena Bonescu directoarea Direcţiei Impozite şi Taxe a Primăriei Craiova dar aceasta a solicitat să fie sesizată în scris, probabil ca să aibă timp să măsluiască şi răspunsul, nu numai deciziile de impunere. Doamna Primar tace, se apropie alegerile, nu prea are cum să întoarcă situaţia în favoarea sa, aşa că a adoptat poziţia mutului de la Cotroceni, se face nu nu ştie. Pe lângă asta, aşa cum spuneam, Primăria a mai băgat bani în plus la buget şi prin modificarea repartiţiei zonelor Craiovei, aşa că cei care înainte erau zona 3 acuma sunt zona 1 deci impozită pe o treaptă superioară. Şi aici însă apar situaţii de Gâgă. Astfel , un cetăţean care are două apartamente unul lângă altul, perete în perete în acelaşi bloc, pe unul e taxat în zona A iar pe altul în zona B. Asta îmi aduce aminte de filmul Legea e Lege cu Fernadel, în care casa îi e împărţită în două, jumătate în zona fraceză, jumătate în zona italiană, de o administraţie care împarte oraşul în două fără să ţină cont de oameni, printr-o simplă linie pe hartă. Dacă aşa a făcut şi doamna primar, atunci e demnă de o statuie a umorului de prost gust. Nu Florentin.
Dar ca să nu creadă cineva că numai la Craiova e aşa, am primit semnale şi comentarii care afirmă că şi la Timişoara e la fel şi în Bucureşti, că doar parcă aşa era, azi în Timişoara, mâine în toată ţara, nu ? Deci se fură en gros la nivel naţional, ANAF -ul tace, Curtea de Conturi controlează dar nu sesizează, DNA-ul nu vede , pentru că e ocupată politic iar doamna Kovesi nu deschide dosare fără aprobarea lui Coldea. Media centrală, acel Bubico de pază la latrina democraţiei româneşti, are treabă cu campanIile candidaţilor şi sponsorilor proprii, nu cu cetăţenii, cu luptele dintre Băsescu şi Ponta sau Iohannis, cu rochiile curvelor de carton şi declaraţiile puşcăriaşilor. Am văzut cum era intervievat MM Stoica şi cum se lăuda acesta că a “ştiut să facă puşcărie”, ca şi cum ar fi spus că a ştiut la examen şi a luat notă de trecere.
Oare avocatul poporului ce o spune despre această problema, dar OPPC?

Hei tramvai, car cu proşti dar fără cai ..
Dar românii nu sunt furaţi numai de fisc şi nu numai de bani, sunt furaţi şi de drepturi. După ce s-au zbătut unii să scoată Legea nr. 151/2015, o lege a falimentului individual, lege care nu convine nici bancherilor dar nici statului pentru că nu mai pot lua pielea de pe om, lege deja votată şi promulgată din Iunie 2015 şi care trebuia să intre în aplicare la sfârşitul anului 2015, la şase luni după apariţia în Monitorul Oficial, la insistenţele marilor interese naţionale ale bancherilor şi administraţiei de stat, Ministerul responsabil cu elaborarea metodologiei de aplicare a legii, Guvernul, nu au întocmit nici până azi instrucţiunile de aplicare şi astfel măreţul guvern de tehnocraţi, meseriaşii meseriaşilor în loc sa îşi prezinte demisia în bloc, au cerut prorogarea termenului de apariţie a acelei metodologiei de aplicare a legii, fără de care legea nu poate fi aplicată. Deci iată, iarăşi STATUL român îşi fură cetăţeanul împingând aplicarea legii până uită prostul de român că există o astfel de lege. Şi prostul uită, aşa cum a uitat mereu că votează aceiaşi hoţi de 25 de ani.
Cetăţeanul între samsari şi bancheri
Numai că nici asta nu e de ajuns, prostul de român mai este furat şi pe alte legi. Astfel se fac mari eforturi şi presiuni la care preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş deja au răspuns pozitiv, ca nici legea dării în plată, cea prin care cei care aveau credite ipotecare puteau scăpa de plata dobânzilor dacă lăsau casa băncilor. Bineînţeles că legea în sine este inumană, pentru că în loc să ajute omul să îşi păstreze casa şi să îi reeşaloneze datoria, îi “ înlesneşte” pierderea casei , e adevărat fără a mai plăti şi dobânda. Numai că bancherilor nu le place, pentru că au constatat că se vor procopsi cu apartamente cu care nu vor avea ce face, nu vor avea cui să le revândă, sau vor trebui să le vândă sub preţul pieţei, pentru că românii vor emigra şi ei prin alte părţi goniţi de hoţii care conduc ţara şi îşi bat joc de ei, adică primăriile, consiliile locale, parlamentarii, guvernanţii. Practic pe această lege se bat samsarii de case, care vor legea ca să le poată obţine apartamentele la preţuri de nimic, şi bancgerii care nu vor legea pentru că ei nu mai câştigă nimic, pierd dobânzile. Nici unii nici alţii şi nici parlamentarii care fac jocul unora sau altora, nu se gândesc la cetăţean , pentru că dacă s-ar gândi ar da o lege prin care să îi scape de dobânzile sufocante şi comisioanele abuzive. Da de unde, ei se lovesc pe sub scaune pentru interesele samsarilor imobiliari şi bancherilor. Cetăţenul e prost, bleg, laş şi puturos , aşa că înghite şi tace. Cum să nu fure statul într-o ţară în care legile sunt făcute pentru hoţi ?
Cu decizia pre decizie călcând
Cum care hoţi, cei mari. Că ăia mici nu au ei bani suficienţi să îi ungă pe procurori şi judecători. Nero mă trage de mână, zice să nu mai spun aşa despre magistraţii României, că le stric imaginea, se intimidează, se simt “presaţi”. Ei aş, nu se sinchisesc ei de aşa ceva, iar imaginea şi presiunile, piedicile şi nesocotirea legii sunt atribuţiuni cu care sunt obişnuiţi din interior. Ţineţi minte faimoasa decizie a CCR prin care erau declarate ilegale interceptările făcute de SRI, legea aia conform căreia, după unii era lovită ideea de justiţie în România iar după alţii ar însemna însăşi justiţia în forma ei cea mai pură? Ei bine şi în cazul ei, ca şi în cazul legii dării în plată, decizia a fost dată cu dedicaţie. Cu ajutorul ei vor ieşi din puşcărie sau nu vor fi trimişi în instanţă infractori notorii, cu greutate, care au fost prinşi datorită unor interceptări. Printre ei, întîmplător, 4 infractori “aleşi” foşti membrii ai serviciilor secrete cele mai temute, chiar mai temute decât CIA, pentru care domnul Iohannis a făcut o vizită la facebook-ul plângerii. Ce patru evanghelişti au sesizat înaltele instanţe că au fost interceptaţi ilegal, deci probele sunt puţin ilegale aşa că statul neavând nimic împotriva lor, pot părăsi ţara, dacă nu cumva au părăsit-o odată cu .. dar nu cred asta. În fine, ca nu cumva justiţia să sufere, nici nu s-a dat decizia CCR, despre care nimeni nu ştia ce va cuprinde, că guvernul deja elaborase o OUG prin care transfera nişte poliţişti prin anumite instituţii, poliţişti care iată, au dreptul să intercepteze ei, din interioprul şi cu tehnica SRI , deci alţi infractori nu vor scăpa de braţul lung al legii. Nu e minunat? Bineînţeles, magistraţii vor aplica legea după cum o vor înţelege ei şi astfel vor fi scoşi din puşcării sau din cauze exact cei care trebuie. Şi ca treaba să fie ca în România, în profundul dispreţ al legii şi cetăţeanului, iată că vine o decizie a UNOR JUDECĂTORI AI ICCJ Bucureşti, care au decis să ignore, să calce în picioare, să se Ghişe pe decizia CCR şi să păstreze ca probe interceptările făcute de SRI într-un dosar, deşi erau obţinute –conform deciziei CCR, cel mai înalt for în materie de justiţie, care judecă chiar justiţia, – ilegal. Asta nu ar fi nimic dacă cei careşi-au bătut joc în cel mai înalt grad de sistemul juridic şi definiţia statului de drept, nu ar fi cea mai înaltă instanţă judecătorească din ţară, ale cărei fapte şi judecăţi, sunt luate drept exemplu în alte procese şi instanţe. Acuma să te ţii “interpretări “ale legii şi jurisprudenţă. Când judecătorul va fi suficient de sensibilizat de inculpat, sau acesta va turna pe cine trebuie sau va cotiza unde trebuie, judecătorul va lua de bună decizia CCR . Dacă persoana judecată a supărat pe cineva de la partid, sau pe băieţii de la Ochiul şi Timpanul, se va aplica decizia CCR. Aşa da nene Zegrean, matale parcă spuneai ceva de măreţia justiţiei în România. Ei uite că a atins sublimul.
Toate aceste încălcări ale legilor ţării dar şi bunului simţ, grosolane, anticetăţeneşti , care fac din cetăţeanul român ultima formă de viaţă de pe scoarţa terestră, cred că din Univers, se întîmplă aici, la noi, iar românul sforăie. NE MERITĂM SOARTA.
petre Tutea
http://www.in-cuiul-catarii.info/2016/03/15/atentie-la-primaria-craiova-se-impoziteaza-ilegal-10879
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37069/Intrarea-in-vigoare-a-Legii-falimentului-personal-a-fost-amanata-De-cand-se-aplica.html
http://www.romaniatv.net/apar-amendamente-noi-la-legea-darii-in-plata-e-vizata-prima-casa_281598.html
http://www.gandul.info/stiri/premiera-dupa-decizia-ccr-curtea-suprema-nu-renunta-la-interceptarile-sri-15129517
Statul sunt ei

miercuri, 23 martie 2016

Atenţie, la Primăria Craiova se impozitează ilegal !


taxe si impozite
Nerro, bată-l vina
Nu aş fi descoperit cea am descoperit de curând dacă nu aş avea prostul obicei de a … socializa. În ultimii ani, ultimii 20 de ani românii nu mai socializează, nu mai discută între ei, parcă se feresc, se ascund, de ruşine, de teamă de durere, de necazuri sau mai ştiu eu de ce şi astfel pierd ocazia să afle ce se întâmplă cu vecinul de vizavi, cu cel din apartamentul cu care se află perete în perete. Fiecare  aude când vecinul  se scoală, merge la baie, tuşeşte,se spală pe dinţi,  strănută, se ceartă sau se împacă cu nevasta, când iese sau intră în apartament, şi cam atât. Pe vremuri se mai participa sau invitau unul pe altul la aniversări, acum cine îşi mai permite. Nici Iohannis nu şi-a permis să sărbătorească Ziua Naţională a României, şi e ditamai preşedintele. Abia a găsit bani să celebreze un an de când a fost ales, săracul.
Prima întrebare pentru Primărie
În ceea ce priveşte socializarea, norocul meu cu Nerro, că mă mai scoate afară din casă şi aşa mă întâlnesc cu vecini şi vecine care au patrupezi în dotare. Săracele animăluţe doar ele ne mai pun pe noi, oamenii faţă în faţă. Aşa se face că în unele din aceste zile, la o întâlnire de „afaceri” a lui Nerro, discutând şi eu cu mama lui Carla, ne-am întrebat unul pe altul ce mai face şi vecina era supărată că din tot blocul, are cel mai mare impozit, deşi are aceeaşi suprafaţă locuibilă şi stă şi la etajul patru în timp ce cel de la 3, de sub ea, -ca apartament- are mai puţin. Se întreba săraca dacă nu cumva blocul nostru ar fi construit sub formă de trapez cu baza mică la parter. Şi uite aşa din vorbă în vorbă am luat în discuţie baza de calcul a impozitului şi am constatat că acolo intră mai mulţi factori, printre care anul de construcţie al blocului, materialul din care e construit, zona de amplasare,etc. Mergând mai departe pe firul .. „indiscreţiilor” am aflat că pe decizia de impunere a vecinei, în baza de impunere ea figurează cu o suprafaţă de 1, 31 m mai mult ca mine, deşi se află cu un etaj mai sus. Ne-am râs amândoi gândind că numai la olteni se construiesc blocuri în trapez. Asta este prima întrebare adresată Primăriei Craiova care a calculat prin organele specializate impozitul.
A doua întrebare
Dar asta nu a fost totul, surpriza a fost şi mai mare, iar minunea demnă de Cartea Recordurilor, când am constatat că anul construcţiei la apartamentul ei, aflat în acelaşi bloc cu mine, aceeaşi scară, la etajul 4, este anul 1991, iar apartamentul meu, aflat la etajul 3, fusese construit în anul 1994. Ne uitam unul la altul prostiţi şi nu pricepeam cum a stat apartamentul ei suspendat din 1991 până în 1994 dacă, etajul 3 nu se afla construit. Aceasta este a doua întrebare.
A treia întrebare
Ne-am zis că este o greşeală de .. editare, aşa că am fost gata să ne râdem  din nou, dar apoi am constatat altă minune şi ne-am pus altă întrebare existenţială. Ne-am adus aminte,  fără să vrem, aşa întâmplător,  că copii noştri s-au născut şi au crescut pe când noi locuiam în acest bloc, amândoi mutându-ne în bloc în anul 1985. Şi atunci ne-a lovit a treia întrebare, şi mai gravă: UNDE AM LOCUIT NOI, DIN 1985 DE CÂND NE-AM MUTAT ÎN BLOC, PÂNĂ ÎN 1991, SAU 1994 CÂND „S-AU CONSTRUIT APARTAMENTELE ”? Eu nu îmi aminteam să fi stat în cort, nici vecina şi atunci cum se poate ? Asta este a treia întrebare pentru Primăria Craiova.
Punând cap la cap toate aceste lucruri, şi luând legea în mână, ca să nu rămân cu ce mi-a dat în mână până acum Primăria, am constatat un lucru cel puţin ciudat. Legea spune că locuinţele cu o vechime sub 30 de ani se impozitează 100%. cele cu o vechime între 30-50 de ani beneficiază de o reducere de 10% din baza de impozitare, cele între 50-100 de ani de 30% iar cele peste 100 de ani vechime, de 50%. Deci, după calculele mele, din anul 2016 ar fi trebuit ca locatarii blocului meu să beneficieze de o reducere de 10 % la impozit, pentru că blocul a împlinit 30 de ani. Uraaaaaaaa! Da de unde, verificând chitanţa de anul trecut am constatat că impozitul a crescut. Mi-am zis că s-a greşit, că cineva nu a fost atent, că nu au fost actualizate datele, etc etc.
Marea escrocherie a primăriei
Dar, neastâmpărat cum am fost de când mă ştiu şi trouble- maker, m- am pus pe dat telefoane şi mi-am întrebat unii prieteni din cartiere diferite ale Craiovei, cu blocuri mai noi şi mai vechi decât al meu şi am avut surpriza să constat că LA TOŢI, FĂRĂ EXCEPŢIE, SE ÎNTÂLNEŞTE ACEEAŞI SITUAŢIE la toţi, în loc de anul construcţiei, pe decizia de impunere e trecut anul cumpărării, şi cum s-a dat liber la cumpărare abia după 1990, până atunci mai toţi locuind cu chirie la stat, iată cum, MANIPULÂND ŞI FALSIFICÂND DATELE ÎN ACTE OFICIALE, CINEVA DIN PRIMĂRIA CRAIOVA IMPOZITEAZĂ ABUZIV MAI MULT DE JUMĂTATE DIN PROPRIETARII DE LOCUINŢE DIN ORAŞ. De menţionat că sunt şi blocuri construite din anii 70, deci unii sunt furaţi bine, nu aşa, doar de un an-doi . Ce spune doamna primar despre asta ?
Aş fi răutăcios şi chiar nedrept să afirm că această escrocherie este opera actualului primar, pentru că de fapt această situaţie se menţine de ani de zile, dinainte de 2012, deci domnia sa nici nu cred că ştie, dar poate verifica cele spuse de mine la adresa unde locuieşte mama sa şi va constatat că şi dânsa a fost furată la fel de funcţionarii săi, sau de instituţia pe care o conduce. Dar acum se pune întrebarea cine a iniţiat sau dat ordin ca în loc de anul construcţiei să fie trecut anul cumpărării blocului, deci de când se fură în acest fel, iar cel responsabil sau cei responsabili să fie demascaţi şi puşi să plătească.
Oricum, cu voie sau fără voie, cu intenţie sau fără, din neglijenţă, abuz sau incompetenţă, în toate deciziile de impunere, de ani de zile se menţine această escrocherie care aduce bani buni la bugetul local. Numai un control conjugat al ANAF şi al DNA poate scoate la iveală câţi bani au intrat fraudulos, abuziv şi ilegal în fondurile Primăriei şi cine se face vinovat. Acesta ar fi un aspect. Al doilea aspect ar fi cum se va regla situaţia, pentru că aceşti bani ar trebui daţi înapoi cetăţenilor, iar calculele pentru anul acesta refăcute, verificate toate blocurile şi actualizată situaţia în toate documentele.
Legal, dar imoral
Aş fi fost tentat să cred că a fost doar o scăpare, dar am mai constatat un aspect care mă duce cu gândul la ceva orchestrat, intenţionat, pentru a lua câţi mai mulţi bani de la cetăţeni. Verificând aceleaşi documente am constatat că zona în care locuiesc înainte era considerată Zona 3, din 4, dar din 2008, aşa cum specifică Hotărârea 395/2015 a Consiliului Local, s-a făcut o nouă reîmpărţire a Craiovei, care -vezi Doamne- s-a extins, în sensul că s-a adăugat o nouă zonă, aşa zisa Zonă Metropolitană care cuprinde şi ceva comune învecinate Craiovei. În acest fel s-a „reaşezat” sistematizarea iar preţul de impozitare a zonelor, deşi nu se justifică prin nimic, a crescut artificial în sensul că fosta zonă 3 a devenit Zona A adică prima, iar cetăţenii din „zona metropolitană„ urmează să plătească şi ei taxe mărite deşi locuiesc tot în vechile comune Şimnicul de jos şi Popoveni de exemplu. Şi uite aşa, bugetul local se umflă artificial, odată prin adăugarea de noi „zone” care însă sunt foste comune, cât şi prin ridicarea artificială a gradului de zonă pentru fostele zone de cartier mărginaş. Uite aşa creşte impozitul fără nici o justificare sau îmbunătăţire a condiţiilor sau serviciilor acordate de Primărie. Asta nu este o ilegalitate, ci doar o şmecherie imorală care aduce bani suplimentari la bugetul local.
Legal, imoral,  dar şi prost aplicat
Şi pentru ca tacâmul să fie complet, MINISTERUL DE FINANŢE a mai inventat o metodă de taxare a locuitorilor, prin impozitarea .. terenului de sub blocuri. Când ţara e săracă, guvernele se fac că lucrează, economia neagră duduie iar privatizările duc către faliment planificat, dirijat şi chiar comandat, ultima soluţie este impozitarea cetăţeanului şi pentru ceva ce nu are. Bunăoară, ca o ultimă soluţie de salvare a bugetului, oficialităţile au decis să impoziteze cetăţeanul şi cu suprafaţa de teren de sub blocul în care stă, deşi NU ESTE PROPRIETAR AL ACESTEI SUPRAFEŢE. În actul de vânzare cumpărare semnat între mine şi RA INVEST fostul proprietar al locuinţei, la punctul 1 al contractului scrie că  locuinţa se vinde cu 0 % din suprafaţa de locuit. Tot în acel act se specifică faptul că suprafaţa totală a terenului pe care se află blocul este de 12,27 mp iar aceştia se dau spre folosinţă contractantului, nu în proprietate. Cu toate astea, din anul 2016 la capitolul impozit, în decizia de impunere apare şi terenul pe care se află blocul în care locuiesc, deşi nu am fost pus în posesia acestuia, nu am fost împroprietărit.În mod normal ar fi  vorba de  taxă,  nu de impozit. Şi atunci de ce plătesc impozit? De asemenea într-un certificat emis de aceeaşi primărie în anul 2004, se specifică faptul că nu am în proprietate nici o suprafaţă de teren în Craiova şi, culmea, chiar că nu aş avea nici în folosinţă teren. Şi atunci de ce plătesc impozit pe teren? Poate ar trebui să plătesc chirie, de vreme ce proprietar este încă Primăria sau poate asociaţia de  proprietari. Dar cum guvernul nu ştie ce să mai taxeze şi impoziteze, a decis să impoziteze şi ce nu are în proprietate cetăţeanul şi chiar, conform L227/2015 până şi pereţii, CA ŞI CUM OAMENII AR MERGE PE PEREŢI CA MUSCA. Ce poţi să mai ceri primarilor dacă ministerul finanţelor impozitează pereţii ? Oare în pereţii impozitaţi sunt incluse şi geamurile şi uşile? La asta nu s-a gândit nimeni, dar nu e târziu, mai avem taxe de stors şi la anul. Interesant este însă că la art 465, alin 2 al L 227/2015, se vorbeşte despre impozitul/taxa pe terenul de sub locuinţe dat în folosinţă, deci cetăţenii ar trebui să plătească taxă pe terenul respectiv, nu impozit, dar în decizia de impunere acesta apare ca impozit. Cine dezleagă încurcăturile ?
Până una alta, rămâne de văzut ce ne facem noi Craiovenii cu anul construcţiei, care ascunde o escrocherie în plan mare. Se întâlnesc aici elementele constitutive ale infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, constituire de grup infracţional, pentru că nu e un singur funcţionar care a procesat şi introdus datele, obţinerea de bunuri necuvenite de către Primăria Craiova ca persoană juridică, respectiv mărirea bugetului local şi consolidat al statului, din care sunt plătiţi practic funcţionarii Primăriei, furt din avutul privat, abuz, toate infracţiunile în formă continuată.
Nu ar fi de mirare ca aceeaşi situaţie să se regăsească în mai multe localităţi, deci nu ar fi rău ca toată lumea să îşi verifice deciziile de impunere de impozit şi actele de proprietate.
Deocamdată, la Craiova se impune:
– Un audit care să stabilească atât valoarea pagubelor produse cetăţenilor de-a lungul anilor, situaţia exactă cu anul real al construcţiei blocurilor şi actualizarea datelor, returnarea banilor, cu dobânzile aferente către cetăţeni păgubiţi, recalcularea taxelor şi impozitelor pe anul 2016, eventual prelungirea datei de … scutire de penalizare, până după clarificarea şi actualizarea datelor;
– O anchetă conjugată a primarului, DNA şi ANAF care să stabilească cine a iniţiat această şmecherie, cine a pus-o în aplicare, cine se face vinovat de neglijentă în serviciu, cine de abuz şi cine avea obligaţia să verifice datele şi legalitatea lor.
Aştept răspuns din partea primăriei.
http://www.primariacraiova.ro/pozearticole/userfiles/files/01/12017.pdf
http://adevarulfinanciar.ro/articol/exemple-de-calcul-fiscal-cum-platim-impozitul-pe-terenul-de-sub-locuinta/
Atenţie, la Primăria Craiova se impozitează ilegal !

marți, 22 martie 2016

Ce se ştie, dar se tace despre Iohannis


Iohannis la zidul plangerii
Motto : Când naţiunea tace, vorbesc râmele !
Am primit pe surse un material cu date pe care numai intimii le ştiu despre Klauss Iohannis, începând din anii de grădiniţă până în prezent. Surse care au preferat să îşi păstreze anonimatul spun că se fac eforturi mari pentru ca aceste informaţii să nu fie dezvăluite, iar serviciile secrete fac  totul pentru a restrânge aria de împrăştiere. Cu toate astea, lumea vorbeşte şi vorbeşte parcă pentr a-i face în ciudă preşedintelui care tace şi tace. Iată informaţiile, aşa cum le- am primit, completate cu alte date la fel de .. incredibile :

Întrebat despre tăcerea sa, Iohannis a refuzat să comenteze.
Un procuror DNA se laudă, cu toate că e considerat de colegi puţin dus, că deţine o înregistrare în care Iohannis vorbeşte.
La grădiniţă, Iohannis nu era un băieţel retras, ci tăcea împreună cu alt grup de copii.
Dacă ar fi martor într-un proces, până şi-ar termina Iohannis depoziţia,infracţiunea judecată s-ar prescrie.
Pe lângă Iohannis, călugării tibetani care au făcut legământul tăcerii par nişte flecari.
În urma vizitei în Israel, Rareş Bogdan a luat un scurt interviu domnului Iohannis :
– R B : Domnule preşedinte, am înţeles că aţi fost în Jerusalem. Cum vi s-a părut ?
– K I : Am studiat oraşul cu foarte mare atenţie. Sunt convins că lucrurile vor merge pe o direcţie bună.
– R B : Aţi fost şi la Zidul Plângerii ?
– K I : Da, eu de obicei sunt optimist, dar acolo am plâns cu plăcere alături de cetăţenii români din Israel, care m-au întâmpinat acolo cu lacrimi în ochi.
– R B: Ce v-a plăcut cel mai mult acolo?
– K I: La zid ? Faptul că puteam să privesc şi să tac fără să fiu criticat.
Surse necredibile ne-au declarat că, odată, Iohannis s-a cherchelit la o nuntă şi a vorbit neîntrerupt două cuvinte.
Lui Iohannis nu-i place sa fie întrerupt când tace.
Iohannis e poliglot. Tace la fel în toate limbile !
În CV-ul lui scrie: Română – tac excelent scris şi vorbit; Germană – tac excelent scris şi vorbit; Engleză – tac mediu scris şi vorbit.
Iohannis a fost un copil precoce: a început să tacă de la doi ani.
Când tace Iohannis, timpul stă în loc.
Sloganul lui Iohannis : “ sunt preşedintele concediului făcut pe muteşte”
Iohannis a fost propus să ia conducerea celebrei Cosa Nostra. Cu el “Omerta” ar fi asigurată 100%.
Dacă Iohannis ar vorbi în semne nu s-ar mai mişca deloc.
„Culmea răbdării”: „Să asculţi un discurs al lui Florin Piersic şi să-l traducă Klaus Iohannis”.
Care sunt atracţiile principale pe care le caută Iohannis în concediu? Cursurile de comunicare cu peştii.
De când a venit Iohannis la Cotroceni, au apărut două noi expresii populare. „Tace şi face concediile“ şi „Mutu’ înconjoară Pământu’“.
Surse de la Administraţia Prezidenţială ne-au şoptit că dl Iohannis, de fiecare dată când pleacă în concediu, face rezervare pentru şase camere. Într-una stă el, pe celelalte le subînchiriază.
Dacă până acum românii au fost obişnuiţi să aleagă răul cel mai mic, de la mandatul lui Iohannis înainte vor trebui să aleagă concediul cel mai mic.
Iohannis le-a dat o lecţie tuturor primarilor care sunt mereu surprinşi de tot felul de evenimente: pe el concediul nu-l ia niciodată pe nepregătite.
La cât călătoreşte Iohannis, avionul prezidenţial ar trebui să se simtă şi să înceapă să dea mile.
Iohannis crede că imnul Rapidului este: „Suntem peste tot în concediu“.
Ce spune Iohannis în ultima zi de vacanţă: Stop! Şi de la capăt!
Iohannis cere Parlamentului să voteze urgent Legea concediului prin corespondenţă.
Fotbalistul preferat : Adi Mutu.
Atitudinea preferată : Silenzio Fleanca.
Jocul preferat: Bătuta pe loc .
Filmul preferat : Tăcerea mieilor.
Proverbul preferat :“tăcerea e de aur”
Ce se ştie, dar se tace despre Iohannis

miercuri, 16 martie 2016

Simbolurile naţionale şi propaganda de campanie


Firea si simbolul national
Doamna Firea şi simbolul naţional la o activitate de PR


Cine nu o cunoaşte pe doamna Firea? Mai întâi a fost ştiristă. A cochetat aşa cum îi stă bine unei femei, cu mai multe pasiuni, poezia, ceva muzică, apoi şi-a descoperit marea pasiune şi dragoste, viaţa politică oferindu-se trup şi suflet partidului şi reprezentanţilor săi. Aşa s-a căsătorit cu unul din ei, primar de meserie, După stagiatură este promovată purtătoare de vorbe a partidului pentru că de, nu strica să ai ca purtător de vorbe un fost ştirist cu cunoştinţe, nu doar profesionale, ci şi personale în media. Apoi când vorbele ei de partid au deranjat pe cel din fruntea statului, acesta a încercat să o trimită unde credea el ca îi e locul şi unde considera că ar fi mai folositoare. A urmat o scurtă şicană cu ameninţări, lacrimi, ceva în stil micuţa mireasă dar până la urmă se pare ca au căzut sau vor cădea la pace.
După toate aceste cancanuri, doamna Firea şi partidul din care face parte au considerat că este destul de cunoscută, ca un cal din Breaza, pentru a ridica pretenţii la primăria capitalei, pentru că în concepţia unora nu importă dacă eşti cunoscut pentru fapte bune sau rele, important este să fii cunoscut, să ştie lumea pe cine pune ştampila, că impresia se face pe ssticlă în iar imaginea se şlefuieşte în campanie, nu se uită nimeni pe CV. Norocul ei este că partidul care a propus-o este măricel şi are multe .. “posibilităţi” dar mai are noroc şi că celelalte partide care şi-au ales până acuma candidatul, au ales greşit. Nu discut acuma şansele doamnei Firea.
Constat că doamna Firea, deşi oficial nu a început campania electorală, a început deja să se promoveze. Deoarece la graniţa de Est se aude zgomot de arme mai ales din cele importate sau aduse de curând de prientenii noştri, iar la cea de Vest se ridică garduri, doamna Firea a considerat că ar da foarte bine un moment de patriotism aşa că s-a abonat la promovarea unei legi a dragostei faţă de însemnele naţionale. Şi bineînţeles nu putea să o facă fără să ştie presa, prietena ei, prima dragoste. Nu ştiu cum se face dar au politicienii ăştia un ghinion, mai ceva ca profesorii fără doi şaşi în şase case. Domnule, nici nu apucă unul să dea o ţigare unui copil, să mângăie un câine bagabont, să ducă gunoiul la tomberon sau să nască în weekend, că hop şi presa pe acolo. Uite, chiar acuma aflu că domnul Negoiţă s-a trezit cu televiziunile pe cap tocmai când dădea şi el cu mătura prin sector, din lipsă de personal. Doaamne, ce ghinion au oamenii ăştia să îi găseaască presa în cele mai “intime” momente când ei de fapt nu ştiu cum să facă să se ascundă.
Revenind la “legea doamnei Firea”, nu intenţionez să intru în amănunt, am înţeles că vrea să îi împucărieze pe cei care aduc ofensă însemnelor naţionale sau le defăimăează. Probabil de la ea sau de la această lege, introdusă de fapt prin Octombrie 2015 dar reîncălzită acuma de doamna Firea în interes propagandistic, a pornit şi domnul Dragnea cu legea defăimării sale. Cred că domnul Dragnea se crede şi el un simbol naţional sau ceva de genul ăsta.
Deci doamna Firea se preface îngrijorată de vorbele sau faptele unor teribilişti poate dezaxaţi, poate înfierbântaţi, poate împinşi, provocatori, marionete, de cele mai multe ori maghiari care umblă cu băţul prin gard, şi se declară atinsă în orgoloiul ei de româncă pentru că unii maghiari din România iubesc mai mult tricolorul unguresc, dar nu se supără când basarabaenii doresc unirea cu România, şi nici când românii de peste Tisa se declară români.Nu că aş îmbrăţişa unele fapte ale iredentiştilor, dar să nu uităm că aşa sunt văzuţi şi românii din alte state de către cetăţenii statului respectiv. Dar doamna Firea iubeşte mult insignele, simbolurile, drapelele expuse de sărbători sau în campanie. Şi domnia sa acuma flutură steagul, un steg al falsului patriotism şi spun asta cu toată răspunderea. Spun asta, pentru că doamna Firea nu a luat nici o măsură nici ca jurnalist, nici ca om politic, nici ca senator al României, atunci când:
1. Cel care ţinea locul pe capră la Ambasada SUA a chemat la ambasadă, eu aş spune la ordin, pe membrii comisiilor juridice ale Parlamentului, acel Parlament pe care domnul Zgonea îl revendică şi consideră simbol al celui mai naţional forum, un simbol al “democraţiei româneşti” şi puterii poporului. Adică aleşii neamului, simbolul statului de drept, sunt chemaţi şi urecheaţi de “şoferul” unei ambasade dar asta nu înseamnă o gravă jignire la adresa însemnelor naţionale şi poporului, nici jignire, nici umilire a românilor;
2. Reprezentanţi ai unor guverne străine vin să dea sfaturi şi indicaţii conducerii ţării, arătând şi menţionând cine consideră ei că ar trebui să ocupe funcţii în stat şi ce ar trebui să facă;
3. Uniunea Europeană sub pretextul unei uniformăzări care însă se aplică numai celor mici, impune legi care distrug tradiţiile celor fără putere le încalcă suveranitatea impunând primirea unor refugiaţi şi cheltuieli pe care cetăţenii nu le vor şi asupra cărora nici măcar nu au fost consultaţi;
4. Ţara ne este călcată de trupe străine, fapt nemaîntâmplat din ultimul război mondial încpace, înarmată împotriva unui inamic sau vecin care a fost mereu lângă noi, dar nu ne-a atacat niciodată, a fost doar chemat ca “prieten” aşa cum sunt chemaţi şi acceptaţi acuma alţii. Asta nu are nici o legătură cu naţiunea română, cu însemnele ei, doar cu independenţa şi suveranitatea, dar alea nu contează;
5. Ne mor soldaţii prin ţări străine, steagul românesc flutură în teatre de război şi este urât şi luat la ţintă de popoare care nu ne-au făcut nici un rău dar pe care noi mergem să le “învăţăm să trăiască”, de parcă am fi aşi în domeniu, noi nu mai putem de bine. Mai spunea cineva odată că România exportă pace. Cu ajutorul armelor şi vărsare de sânge ? Asta e război în toată regula;
6. Oficiali străini ai unor servicii secrete străine (Darren White) dau declaraţii despre justiţia românească aşa cum au văzut-o şi cunoscut-o cât au reprezentat interesele celor care ne-au băgat pe gât pe cei care au condus-o, declaraţii grave şi cu adevărat umilitoare pentru oficialiţăţile române pentru reprezentanţii statului de drept, care reale sau nu, ating cu adevărat statul român. Ce face statul român, ce face doamna Firea? Se face că nu ştie. Ambasada americană declară că persoana respectivă nu face parte din personalul ambasadei, că a vorbit în nume propriu, dar atât, nici vorbă să infime spusele sale. Din nou umiliţi dar tăcuţi, ca mutul din fruntea ţării;
7. Resursele strategice ne sunt exploatate şi trimise în altă ţări, iar noi eventual recumpărăm produsul finit la preţuri de 50 ori mai mari, ajungând sclavi ai celor care pretind că ne ajută să ne dezvoltăm;
8. Eroii naţionali, simbolurile indenpendenţei şi întregirii neamului, sunt distruse, demonizate, la cererea altora, în schimb ne sunt impuşi trădători pe post de eroi;
Lista ar putea continua. Toate aceste fapte nu aduc atingere unor insigne şi “simboluri naţionale” ci suveranităţii şi independenţei, distrug nu doar simbolutile ci însăşi esenţa naţiunii, tradiţiile, valorile, morala, istoria, strategia naţională de apărare. Cu toate astea doamna Firea nu spune nimic despre asta, pe ea o intereseaza doar cei care aprind un steag, cânta imnul secuiesc sau înjură, uitând că partidul ei a schimbat un prefect care a îndrăznit să se ia de un primar maghiar. Câtă făţărnicie! Proiectul doamnei Firea prevede că prin dispreţ pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se va înţelege “lipsa de consideraţie sau de stimă, sentimentul prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenţie şi defăimarea”. Adică gargară. Cum şi cine va cuantifica, defini ce înseamnă asta, unde se termină dispreţul sau indiferenţa şi unde începe defăimarea? Iarăşi vom avea legi din cele pe care le iubeşte domnul Zegrean, pentru că îi dau şi lui de muncă şi îl fac din ce în ce mai important.
De ce nu spune doamna Firea nimic despre adevaratele jigniri aduse poporului român, dreptului său la autodeterminare, drepturilor sale de a decide singur cu cine să fie prieten, pe cine să primească în casă, împotriva cui să lupte, ce să facă cu propriile resurse, cum să îşi exploateze resursele, ce să mânânce, ce să bea, ce să admire, ce să sărbătorească?
De ce nu propune doamna Firea pedepse împotriva celor care au făcut posibile toate astea şi de ce se face că nu le vede? A fi patriot nu înseamnă să te faci că loveşti în cei care se fac că lovesc niste simboluri, insigne, însemne. Nu am văzut-o pe doamna Firea revoltată când la Deveselu reprezentanţi ai armatei şi statului român au acceptat ca drapelul românesc să fie folosit pe post de carpetă de fundal cu culorile puse cu curul în sus, la o activitate oficială unde deasupra trona steagul partenerului strategic, partener care îşi bate joc de ţară cu toate simbolurile ei de 18 de ani, amestecându-se în toate problemele interne ale României, de la securitate, la apărare, justiţie şi politică externă. Unii atât din afară cât şi dinăuntrul ţării, confundă ajutorul cu impunerea, prietenia cu subjugarea, cooperarea cu subordonarea, sfatul cu ordinul. Nici nu ştiu cine este mai vinovat, cel care cere sau cel care dă? Toate guvernele şi conducerile de până acuma au pus ţara la dispoziţia unor interese străine sub pretextul deschiderii către valorile euro-atlantice, făcând din România, nu numai din simbolurile ei, preş sau carpetă ornamentală, capră de muls, la care în curând va seca laptele şi nu va mai fi buna decât de bătut. Toate simbolurile, însemnele, tradiţiile, morala, cultura, au fost călcate în picioare de 25 de ani încoace în multe cazuri de cei care îi sunt colegi de bancă sau de somn în clădirea Simbol a democraţiei româneşti, dar doamna Firea nu vede, nu ştie, nu aude, e ca maimuţa aia deşteaptă.
Asta înseamnă cu adevărat atentat la simbolurile şi însemnele, ca şi la reprezentanţii statului român, dar doamna Firea nu poate vorbi despre aşa ceva pentru că asta nu face bine la campanile, nu se face să strici relaţiile cu cei care fac cu adevărat legea în România.
http://politicscan.ro/stirile-zilei/interviu-darren-white-sef-secret-service-serviciu-sua-video/
http://www.mediafax.ro/politic/proiect-de-lege-pedepse-cu-inchisoarea-pentru-ofensa-adusa-insemnelor-nationale-14820612
Simbolurile naţionale şi propaganda de campanie

marți, 15 martie 2016

Hans Klemm şi invazia americană

refugiatiRefugiagii de ieri …


refugiati d eazi . Şi cei de azi

Orientări
De nu mai ştiu când, ţara în care trăiesc este gubernată. Culmea culmilor, deşi învinuită că pe timpul comuniştilor ţara ar fi fost condusă de ruşi realitatea era alta. Da, a fost condusă de comunişti, dar nu de ruşi deşi era penetrată de agenţi pro sau filoruşi mai activi sau conservaţi, mai pe ascuns sau mai pe faţă. Dar de la Gheorghiu Dej încoace, comunistă sau nu, România nu a fost nici pro rusă, nici guvernată de ruşi, nici dirijată măcar. Odată cu lovitura de stat din 89, şi nu sunt singurul care consideră că a fost o “loviluţie”, România a trecut de la stadiul de stat independent la cel de stat controlat, îndrumat, dirijat, iar acuma deja guvernat de alţii, străini nu doar ca interes, de nevoile şi interesele neamului ci şi ca origine. La început, câţiva ani se părea că ţara se răstoarnă iară spre răsărit. După câţiva ani de mineriade şi reaşezări ţara a fost echilibrată, foştii secretari de partid şi securişti au părăsit partidul unic şi au împânzit toate partidele, indiferent de culoare, fiecare cu “dizidenţii”, imigranţii, emigranţii şi mutanţii lui, în care se revedeau concurând pe aceleaşi funcţii, foşti sefi de servicii secrete, foşti nomenclaturişti, cu clienţii, turnătorii, “ilegaliştii” lor, condamnaţi politic transformaţi de cei care i-au închis în infractori de drept comun, sau infractori de drept comun transformaţi în “deţinuţi politici” de cei care i-au eliberat, un amalgam de hoţi, torţionari, rebeli, neadaptaţi, turnători, foarte rar conştiinţe adevărate, în care nimeni nu mai ştia cine e el, dar ştia foarte bine cine e cel de lângă el. Aşa am intrat în “rândul lumii” şi am fost primiţi în structurile Euro-Atlantice.

Cap compas
Odată primiţi s-a schimbat direcţia, orientarea, s-au schimbat stăpânii, dirijorii, păpuşarii, dar oamenii noştri au rămas aceiaşi. Cei de stânga au bătut mâna cu cei de dreapta în numele “interesului naţional” dar mai ales a bugetului personal, în aşa fel încât afacerile să le meargă indiferent cine ar veni la putere. Nu mai conta cine conduce, nu mai contează spre ce se îndreaptă ţara, important este ca lor să le fie bine. Văzând ei, noii dirijori ai viitorului României cum stă treaba, şi-au dat seama că cu aşa oameni pot face orice cu ţara, nu se va opune nimeni, fie pentru că erau prea ocupaţi să se pricopsească ei, fie ca erau gata să primească un „ce profit” ca să închidă ochii şi să uite că se devalizează o ţară, se pierde un neam, să astupă şi închide o istorie. Ani la rând indiferent cine a venit la putere sau ce partid a “câştigat” alegerile,dirijorul a fost acelaşi, firmanul a venit de la aceeaşi poartă, toţi guvernatorii mergeau să ia lumină după alegeri din acelaşi loc, aceiaşi samsari şi căutători de oportunităţi şi resurse ne scormoneau pământul sub legi din ce în ce mai permisive date de slugi din ce în ce mai docile. Aşa am ajuns să ne distrugem industria, economia industria de apărare, sistemul educaţional, cel de sănătate, încât ne mor copii şi după o lună nu ştim ce îi omoară, să ne trimitem soldaţii să moară pe pământuri străine apărând nici ei nu ştiu ce, în vreme ce acasă nu mai are nici cine nici cu ce să apere graniţele,  aşa că au venit alţii, cu tancuri cu tot, să ne “apere” de noi înşine dar mai ales să ne asmută împotriva altora pentru ca apoi să ne vândă material de război într-un conflict pe care ei l-au provocat, pretinzând că ne apără.
Şi pentru a pune capac la toate, ştiind că cei de mult stătători pe acest pământ, fie se vor omorî între ei de proşti ce sunt, fie vor pleca în alte părţi de sărăcie, fie vor muri în războaiele altora degeaba, s-au gândit ei să pregătească noua naţiune, noii cetăţeni ai României, noua religie şi un nou motiv de conflicte, pe refugiaţii arabi veniţi sau de fapt trimişi cu scop şi ordine clare, pentru a coloniza viitorul vid demografic, pentru că dacă ritmul de plecare, raportul dintre decese şi naşteri vor continua în ritmul actual, românii mai au câteva generaţii pentru a spune că sunt majoritari şi în sfârşit îşi vor vedea visul cu ochii, vor putea avea şi ei un partid al naţionalităţilor minoritare, vor fi şi ei invitaţi să guverneze, vor putea înclina balanţa guvernării şi pune condiţii pentru a forma majoritatea, sau se vor chinui să între în parlament, dar poate   între timp legile se vor schimba şi Constituţia la fel şi minoritarii vor avea aceleaşi drepturi pe care le au în ţările europene acuma, nu cele speciale pe care le au în România, deci nu vor mai avea şansa să fie întrebaţi ce vor. .

Ce şanse avem
În câteva generaţii în România vom avea 3 naţionalităţi mari, cea rromă sau indiană, cea maghiară şi cea musulmană. Românii vor fi şi ei acolo, nişte minoritari muţi.
De unde ştiu asta ? De la domnul Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale SUA, care la rândul lui ştie de la Bond, James Bond. Domnul Klem, urmând tradiţia predecesorilor săi, nu se poate abţine să nu îşi bage el nasul unde nu îi fierbe oala,  sau cum spunea tata mare, unde se bagă musca, şi s-a trezit discutând esoteric, virtual şi filosofic, cu renumitul agent secret. Astfel, excelenţa sa musca, ne dă lectii de conduită europeană, ne cere să acceptăm potenţiali asasini şi terorişti în ţară ca cetăţeni aleşi pe spărânceana domnului Cioloş, în timp ce –culmea- colegii săi de cetăţenie ne cer trupe care să lupte împotriva fraţilor acestora, rămaşi acasă să îşi apere pământul de invazie străină. Cu alte cuvinte ni se cere să adăpostim vânzători de ţară şi să omorâm patrioţi. Înteresant mod de a schimba scara valorilor într-o ţară ajunsă fără Dumnezeu deşi se pretinde Grădina Maicii Domnului.

Ipocritul
Ipocrizia domnului Klemm, cel care se trezeşte primind scrisori de la agentul 007, merge până la batjocură confirmând într-un fel cele spuse de colegul Daren, cel care de pe poziţia de fost reprezentant al serviciiloe secrete americane în România spunea că la noi justiţia urmează linii politice trasate de servicii şi şefi de stat. Ipocritul domn Klemm, ne cere să primim “antreprenori” arabi selecţionaţi şi exportaţi în România de alte state, pentru propăşirea neamului românesc, dar nu uită să pomenească despre corupţia din România. Iată ce subtil ne impune domnul Klemm să primim senini şi senili refugiaţii repartizaţi de serviciile screte germane şi americane, toţi unul şi unul, instruţi în lupta împotriva ruşilor şi băgări de fitile, dar mai ales să nu ne revoltăm, să nu facem scandal, pentru că numai aşa putem scăpa de corupţie. De corupţia autohtonă, înlocuită de cea din afară. : “Cei care îşi caută o nouă casă aduc cu ei energie şi idei, spirit antreprenorial şi entuziasm. Nu consideraţi acest lucru o potenţială povară pentru societate, ci o potenţială resursă. Lăsaţi-i pe aceşti imigranţi să devină parte a acestei noi Românii pe care o creaţi, una lipsită de corupţie, în care principiile statului de drept se aplică tuturor cetăţenilor şi fiecăruia în parte şi în care fiecare membru al societăţii are ocazia de a contribui la vibranta cultură şi economie a României” Păi eu nu înţeleg, dacă sărmanii refugiaţi au fugit de sărăcie, de unde au ei bani să investească în România? Le dă ambasada SUA? Auzi, „să contribuie la vibranta cultură şi economie a României”. Cât dispreţ şi câtă bătaie de joc din partea celor care au contribuit din plin la distrugerea acestei culturi şi economii pentru că tot ce s-a făcut de 25 de ani încoace s-a făcut la îndemnurile şi sub condiţiile impuse de democraţia Euro-Atlantică. Dar culmea impertinenţei domnului Klemm este să pomenească de Einstein sau alţi „refugiaţi” de renume pe care marea America i-a adoptat de-a lungul istoriei, însă fără a spune nimic despre impunerea vizelor pentru românii care vor să migreze în SUA, despre faptul că cei care s-au dus în America, s-au dus de bună voie, nu au fost repartizaţi de alţii din afară, nici nu au fost primiţi până ce SUA nu a calculat ce pot scoate de la ei şi dacă merită să investească în ei, nu să investească refugiaţii în America. Nu energia şi entuziasmul i-a interesat pe americani când i-au răpit şi adus în America pe   Otto Hahn, Max von Laue, Werner Heisenberg si  Carl Friedrich von Weizsäcker. sau când au adus în ţară  savanti renumiţi , ci dorinţa de a pune mâna pe lucrările şi mintea lor. Tesla în momentul când nu a mai percutat şi a realizat ce se intenţionează cu descoperirile lui, s-a opus şi a fost găsit mort în apartamentul său, iar caietul cu însemnările sale a dispărut. De asemenea domnul Klemm nu spune nimic despre marea migraţiune de „refugiaţi” trimişi din puşcăriile din Europa la începuturile colonizării Americii, nici despre ce au făcut apoi aceştia cu localnicii, câte triburi de indieni băştinaşi indieni au fost masacrate de .. „refugiaţii europeni” şi nici cum şi-au declarat „refugiaţii” independenţa deci cum au furat o ţară care nu era a lor dar pe care au făcut-o a lor pentru că ştiau să tragă cu pistolul.

No, thanks, but  no!
Cam asta este viziunea şi valorile pe care domnul Klemm le recomandă românilor, cam asta ar vrea el să se întâmple cu românii după musulmanizare. Cu ce drept se amestecă domnul Klemm în viaţa mea, cu ce drept vine el să îmi bage pe gât şi în casă „entuziasm şi spirite antreprenoriale” fără să mă întrebe dacă sunt de acord? Nu am cerut nici sfaturi, nici idei, nici ajutor din partea domnului Klemm, aşa că îl rog respectuos să îşi vadă de ţara sa şi problemele personale. Nici pe vremea lui Suleiman,  turcaleţii nu ne spuneau pe cine să punem jude, sau paharnic, sau serdar, deşi ar fi avut posibilitatea. Numai că domnitorii de azi nu se ridică nici măcar la nivelul domnitorilor fanarioţi, sunt mult mai câinoşi faţă de bietul român decât toţi fanarioţii la un loc mai avizi de averi şi mai indiferenţi la durerile şi valorile naţiei. Din cauza asta îşi permite domnul Klemm să se bage ca musca…

Citiţi in linkul de mai jos si ce recomandă ministru apărării canadian unei doamne îngrijorate, la fel ca şi domnul Klemm, de soarta emigranţilor.
http://beforeitsnews.com/alternative/2014/07/adopt-a-terrorist-the-canadian-minister-of-defense-has-a-dead-on-sense-of-humor-2994188.html

Iar pentru cei care încă nu ştiu de ce face regimul Obama atât de multe pentru musulmani, dar nu în ţara lui ci în altele, iată un articol lămuritor :
https://groups.google.com/forum/#!topic/liis1980/qPKWL8dOIGU

http://www.ziuaveche.ro/opinie/james-bond-si-invazia-musulmana-276763.html/


Hans Klemm şi invazia americană

duminică, 13 martie 2016

Mitingul din 6 Martie – nu mai are nici un haz


Dogaru 6 martie
Prolog
A trecut şi marele- şi cred şi ultimul- miting ultimativ organizat de deja istoricul lider sindical Dogaru, preşedintele unui la fel de istoric sindicat, care acum câţiva ani avea oarece putere, dar acuma mai are doar vorbe umflate de liderul său.
După semieşecul din 24 Ianuarie, când totuşi au participat ceva mai mulţi oameni, culmea, mai mulţi din afara sindicatului, pe 6 martie Dogaru şi odată cu el mişcarea “sindicală” militară a arătat adevărata valoare, implicare, sprijin şi forţă de care se bucură orice activitate protestatară a rezerviştilor, dar mai ales a lui Dogaru.
Deşi era clar încă din 24 Ianuarie că Dogaru nu mai poate apărea în faţa rezerviştilor pentru că aceştia nu mai vor să fie confundaţi cu el, deci nu vor să se compromită, acesta – bineînţeles dirijat de cei care i-au înlesnit şi facilitat activitatea”sindicală” – a continuat să se exhibiţioneze, în speranţa că noile slogane şi presupusele idealuri şi strigăte îi vor aduce mai multă sau îi vor readuce popularitatea de odinioară. Din nou s-a acoperit de derizoriu, din nou a arătat că este doar o gogoaşă umflată care pluteşte prin ulei după cum arde focul. De fapt această gogoaşă este deja arsă şi nu o mai consumă nimeni după atâtea “reîncălziri” inutile.
De ce a eşuat Dogaru din nou şi cred că şi definitiv?
Pentru că :
1. Nu a fost niciodată un real reprezentant al militarilor, nu a fost niciodată un adevărat militar, el este un precursor al lui Onţanu, chiar dacă –din ghinion- nu a ajuns general, pentru că a ajuns militar ca şi Onţanu, pe linie de partid, sprijinit de un socru prieten şi coleg al lui Ilie Ceauşescu. Din cauza asta nu a fost nici simpatizat şi nici respectat de adevăraţii militari, a fost doar urmat din disperare în perioada în care alţi militari nu au avut nici tupeul, nici sprijinul ascuns pe care il avea el dar nici sarcinile pe care le-a avut el pentru a mima revolta şi lupta împotriva “sistemului”;
2. De la bun început, deşi susţinea una, făcea alta fiind un reprezentant mai mult al diferitelor curente şi interese de partid sau obscure, decât al militarilor pe care însă a reuşit să-i păcălească prin faptul că era vocal şi avea şcoala demagogiei şi a manipulării;
3. Ahtiat după putere şi spirit autocrat, nu a înţeles şi nu a admis nici o părere adversă în cadrul propriei organizaţii şi a înlăturat prin diferite tertipuri pe toţi cei care nu i s-au supus, plecând de la cei cu care pornise la drum, cum ar fi Monac, Winzer, Cobuz, ca şi cu cei care s-au impus prin filiale cu activităşi cu adevărat pro-militari, deci anti-Dogaru, pentru că nu prea se îmbucau interesele militarilor cu ale lui Dogaru, cum ar fi Tudor, Naon, Aromânesei, şi alţii ale căror filiale au fost blamate, suspendate, sau chiar desfiinţate. Puţini au mai rămas lângă el, cei care au rămas fiind de fapt cei de-o seamă cu el. Aşa se face că din 22.000 de cotizanţi, acuma sindicatul mai are cam 2000. Doamna Caloian, de la departamentul juridic se laudă cu 10000 de plătitori de cotizaţii, dar unde au fost aceştia pe 06 Martie, sau pe 24 Ianuarie? Au fost şi sunt în mintea ei şi a lui Dogaru şi de acolo nu pot ieşi în stradă;
4. Pentru că întotdeauna a făcut jocuri politice, plecând de la slujirea televiziunii lui Voiculescu, atunci când acesta era la putere, apoi mergând pe mâna lui Oprea când acesta ajunsese ditamai vicepremierul responsabil cu securitatea şi apărarea şi folosind serviciile secrete în interes de partid sau personal, avându-l infiltrat ca mare sculă pe la departamentul apărare al partidului pe însuşi vicepreşedintele Pricină, un alt militar semipârât. Toate jocurile pe care le-a făcut cuplul Dogaru –Pricină în goana după avantaje de imagine, de partid sau financiare, jocurile făcute cu diferite televiziuni sau candidaţi la diferite funcţii în stat, încercările de influenţare, presiune, manipulare –sortite de altfel eşecului,- au arătat lumii adevărata faţă a celui ce s-a autointitulat liderul societăţii civile, dar care de fapt nu a reuşi să adune nici 1000 de oameni;
5. Luptele interne dintre asociaţiile militarilor, atacurile de cele mai multe ori izvorâte din orgoliu şi luptă pentru supremaţie dar şi beneficii ( bilete de tratament, sedii, sponsorizări, legitimitate, reprezentativitate) în tărâm militar dintre sindicat şi ANCMRR dar şi alte asociaţii mai mici sau mai mari, mai pe faţă sau mai mascat au dus acolo unde trebuia să ducă orgoliul prostesc: divizarea puterii unei colectivităţi care ar fi putut fi cu adevărat o forţă în societatea putredă şi imobilă. Dar cum armata face parte din societate, cancerul a atins şi coloana vertebrală a armatei active sau de rezervă, în fruntea ei ajungând corespondenţii celor care se află în fruntea ţării;
6. Conducerea armatei, şi când spun conducerea armatei mă refer la partea militară a conducerii armatei, a făcut jocul conducerii politicii a armatei şi a ţării, neacordând absolut nici un sprijin nici unei asociaţii a militarilor ascunzându-şi laşitatea şi impotenţa, dar şi coruperea în spatele unei imparţialităţi “politice” cerute de lege, dar una e să te amesteci în problemele interne ale asociaţiilor sau să faci declaraţii politice, şi alta să asculţi cererile militarilor activi sau în rezervă şi să iei din ele ceea ce este de interes naţional şi în sprijinul apărării ţării. Din păcate, în România coloana infinitului nu ţine loc de coloană vertebrală deşi indică verticalitate;
7. După 7 ani de ameninţări, procese pierdute de sindicalişti în instanţe, abureli, declaraţii care mai de care mai belicoase, guvernele şi guvernanţii au conştientizat că de fapt Dogaru este un balon de săpun, un del de Vadim al sindicatelor, dar mult mai putin “savuros”, mult mai insonştient şi mai vulgar, dar total inofensiv pentru că de fapt este vândut celor împotriva cărora se face că luptă numai în zile de sărbătoare, când nu îl ascultă nimeni şi nici nu are cine să îi răspundă. Este şi asta o tactică pe care mulţi din cei care tot vin pe lângă el nu au înţeles-o nici până astăzi;
8. Militarii în general, rezerviştii în mod particular, sunt dezbinaţi, împărţiţi în prea multe asociaţii, specialităţi, arme, categorii de personal, fiecare cu orgoliile şi doleanţele sau priorităţile lor, aşa că niciodată nu vor fi uniţi toţi aşa cum nici Dogaru, cel care cere ca toată societatea civilă să i se alăture, când e vorba de protestele altora, se dă lovit sau cere membrilor săi să nu participle sub însemnele sindicatului, ca să nu “ îi strice” sau “compromită” imaginea, nici măcar atunci când imaginea lui a fost construită de cei care protestau . E cazul protestului Pro Antena 3, la care Dogaru cerea reezerviştilor să nu meargă cu însemnele sindicatului, deşi azi pretindea, în declaraţia sa, că luptă pentru drepturile acestora. Mare chitră!
9. Nici chiar militarii neafiliaţi, care atât pe 24 Ianuarie cât şi acuma au venit mai mult cu speranţa că vor fi mai mulţi, nu vor mai veni a treia oară, pentru că şi atunci şi acuma au fost contabilizaţi ca număr în căruţa lui Dogaru deşi se considerau neafiliaţi la nici o asociaţie. Cel care se doreşte a fi liderul sau măcar purtătorul lor de cuvânt, l şi care promisese după 24 Ianuarie, ca şi Băsescu, că îşi dă “demisia” dintr-o funcţie pe care nu o ocupa de fapt, domnul Col (r) Gligor Viorel, cel care a mai apărut pe la tv umplându-se şi el de “fală” este atât de neafiliat încât a considerat că ar fi timpul să se unească cu marea majoritate a pensionarilor înfiinţând o altă asociaţie a neafiliaţilor. Nu e aşa că e sublim? Asociaţia celor neasociaţi care nu vor să facă parte din nici o asociaţie. Numai la noi e posibil asemenea … comicărie. Deci la viitoarea chemare a domnului Dogaru vor absenta şi neasociaţii de azi pentru că probabil vor fi asociaţi într-o asociaţie a neasociaţilor.
Având în vedere toate aceste elemente şi multe altele în care nu mai intru, cine se mai poate apropia de Dogaru fără să i se pună eticheta de “dogarian” aşa cum cei care îl slujesc pe Băsescu sunt băsişti? Cine să se mai uite în gura lui când azi spune una dar face alta, iar maine spune alta şi nu mai face nimic?
În loc de epitaf
Din această ultimă –cred că va fi ultimă cu adevărat- activitate de protest a lui Dogaru ar trebui trase nişte concluzii.
– Cei din conducerea sindicatului ale filialelor, ca şi sindicaliştii în totalitate, trebuie să înţeleagă că Dogaru nu îi mai poate reprezenta atâta vreme cât chemările sale nu pot aduna mai mult de 500 de oameni, din care jumătate din afara sindicatului. Culmea culmilor este că unii consideră că ar trebui trase la răspundere filialele care nu s-au mobilizat. Nu oameni buni, nu oamenii sunt de vină că nu mai au încredere în Dogaru ci cel care le-a înşelat încrederea de atâtea ori si a făcut jocul lui Voiculescu, Oprea, Pelican, Meleşcanu şi alti ca ei. De fapt încă din 2014 ar fi trebuit să aibă loc alegeri în sindicat dar Dogaru a manevrat filialele, a blocat pe liderii de filiale care îi erau potrivnici încât să nu mai aibă loc alegeri, motiv pentru care la ora asta el practic nici nu mai este liderul statutar al sindicatului. Şi ca o culme a demogagiei la care concurează alături de Dogaru şi colac peste pupăză, un alt reprezentant al militarilor, dar în Camera Deputaţilor, domnul Mircovici, imediat după adunare, ( după ce cu o seară înainte cutreierase propagandistic paginile de FB ale pensionarilor lăudandu-se cu amendamentele sale) declară “dezamăgit” de participarea subţire a rezerviştilor : “Din păcate şansele ca amendamentele să treacă acum,sunt aproape nule”. Să îţi cadă falca şi alta nu, ca şi când săracii parlamentari aşteptau protestele lui Dogaru, ca mortul coliva, ca să poată să aprobe amendamentele. Ce repede a găsit domnul Mircovici motivul pentru care amendamentele sale nu vor trece. Ptiu bată-l norocul să îl bată, ce ghinion are. Altul care prosteşte oamenii şi culmea e că sunt destui care pun botul.
– Clasa politică deşi ştia de mult, şi oricum nu a ţinut niciodată cont de ameninţările sau protestele lui Dogaru, acuma are ocazia să îi spună: “ când o să aduni şi tu măcar câteva mii de oameni să ne suni şi apoi să ameninţi cu proteste sau alte gulgute!” Ca să nu mai spun că cel căruia îi cere el demisia, Cioloş îi poate spune oricând: “ eu am fost numit premier în urma protestelor a 20000 de oameni în Piaţa Universităţii care au stat în stradă 3 zile. Tu cu câţi oameni vii la discuţii? Vrei să ne batem în cifre sau în ciorapi?” Dar apropo de demisii, de ce nu îi cere Dogaru demisia lui Motoc, cel care a iniţiat art 40 din OUG 57? Mister.
– Televiziunile ar trebui să înţeleagă, deşi şi ele ştiu, că Dogaru în afară de spume nu mai face nimic şi nu se mai uită nimeni la el, dar ele măcar îl mai folosesc atunci când au nevoie de can-can şi declaraţii care să stârnească râsul sau când vor să arate lumii cine cere pensii “mărite” şi cine îi reprezintă pe militari. Televiziunile însă se folosesc de el, de militari când se discută despre pensiile speciale ale parlamentarilor, sau ca să mai facă un pic de rating, pentru că altfel nici o televiziune nu urmăreşte cu adevărat aplicarea legilor. Nici chiar, sau mai ales Antena 3. Apropo, să nu rataţi ieşirile de joia şi sâambăta ale lui Dogaru pe România tv. Sunt pline de substanţă şi aducătoare de “firfirici” cum se exprima cândva amicul Val.
– Conducerea ministerului ar trebui să înţeleagă că domnul Dogaru, ca şi domnul Iliescu nu reprezintă sub nici un fel interesele militarilor ei reprezintă doar propriile interese şi să nu îi mai cheme la “negocieri” când se pune la cale o nouă lovitură împotriva militarilor, dar cine să facă asta? De fapt lor, celor care conduc destinele militarilor, nu ale armatei, că nu au nici un fel de iniţiativă sau influenţă când e vorba de armată, le convin aceşti papagali buni numai să facă gălăgie, pentru că sunt manevrabili şi cad uşor la înţelegere cu puterea, ajutând asfel la “transparentizarea” deciziilor şi legilor tâmpite şi anti militare, chiar antinaţionale. Alţii mai buni ca ei nu vor găsi. Se apropie pe undeva de ei domnul Gropan, dar este departe… mai are de muncit, dar oricum e pe podium.
Ce ar mai fi de spus? Cam asta ar fi radiografia protestului de azi şi viitorul oricăror proteste organizate de Dogaru. În rest, fiecare trage ce concluzie vrea, face ce poate sau ce îi place, un lucru este cert, epoca Dogaru a trecut de mult, ar fi cazul să se pensioneze şi de la sindicat şi de pe posturile tv, vorba lui Niţă din schiţa “CFR”, “nu mai are nici un haz! “
Dacă militarii, rezerviştii, vor să mai aibă o şansă, înainte de a cere demisia guvernelor, a preşedinţilor sau parlamentarilor trebuie să îşi găsească, aleagă, numească, scoată, aducă un alt lider, un alt om care să îi reprezinte, afiliat sau nu, dar unul care să nu aibă bube în cap şi care să fie dispus la sacrificiu. Altfel, vor fi trataţi cum au fost trataţi ăi până acuma. Modul în care au fost şi sunt trataţi militarii, activi sau rezervişti se datorează în procent de 50 % celor care îi reprezintă si 50% orgoliului şi comodităţii ca să nu spun laşităţii proprii.
Mitingul din 6 Martie – nu mai are nici un haz

joi, 10 martie 2016

Românii au origini africane

musca tete De unde ne tragem si de unde ni se trage… S-a vorbit şi s-a tot vorbit despre originea românilor. Unii istorici au scris volume întregi despre acest subiect, alţii au venit cu teorii care mai de care mai ciudate. Varianta cea mai cunoscută era cea a “parteneriatului civil” dintre Decebal şi Traian, care ar fi făcut din români primul popor cu adevărat european şi democrat, în care dragostea nu ţinea cont de sex. Odată cu apariţia acestei variante s-a pus şi problema întâietăţii, ceva asemănător dilemei referitoare la primordialitatea lumii, dar nu a duelului spirit – materie ci mai degrabă găină-ou. La noi se punea problema cine a fost cocoşul şi cine găina dintre Decebal şi Traian, pentru că dacologii nu vor să cedeze locul de deasupra. Au mai fost şi variante şi ipoteze că ne-am trage din seminţii arabe, sau venite de prin Urali, s-au constatat similitudini între limba şi portul asirienilor şi portul dac iar alţii pot să jure că suntem iliri, traci, cumani, sau ne-am trage din marea familie indo-europeană. Probabil din cauza asta, permierul indian s-a gândit să dea cetăţenie tuturor romilor din lume pe care tot mai mulţi îi confundă cu românii şi viceversa. Pe varianta religioasă, românii s-ar trage nici mai mult nici mai puţin decât din Fecioara Maria, sau ar fi copii ei de suflet, pentru că România este considerată Grădina Maicii Domnului, locul este binecuvântat deci şi poporul ar fi un fel de popor ales, poate chiar mai ales decât cei care se cred mai sfinţi decât cel pe care l-au condamnat la răstignire. Dacă ne gândim că de exemplu moartea lui Iisus a fost numită “ înălţarea la cer” iar a Maicii Domnului, “adormire”, totul are sens şi sunt gata să accept şi eu parţial această variantă. Se mai fac încă săpături, mai sunt şi alte variante, mai mult sau mai puţin cunoscute, acceptate sau argumentate, astea sunt cele mai vehiculate. Adevărul care adoarme Cu toate astea, eu cred ca românii se trag din cu totul alt loc, probabil de undeva de pe malurile fluviului Congo, indiferent care. De ce spun asta? Pentru că de când mă ştiu eu, dar mai ales în ultimii 26 de ani românii dorm ca şi cum gena le-ar fi fost înţepată de musca Tse-Tse sau chiar s-ar trage din veninul renumitei muşte. Argumente: 1. Imnul nostru naţional se numeşte DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE”. 2. Unul din cele mai cunoscute hituri de la începuturile “democraţiei” noastre se numeşte “România, trezeşte-te! “ 3. De mici copii, primul cântec pe care îl auzim este “nani nani puiul mamii”; 4. De când mă ştiu, românii nu s-au mişcat până nu au fost “deşteptaţi” de alţii. Exemple: Revoluţia de la 1821, a avut loc după ce neica Tudor s-a “muscălit”; Răzbelul de Independenţă a fost de fapt o coparticipare la războiul ruso-turc după lungi insistenţe ale ţarului; revoluţia de la 1848 a fost tot de import; despre evenimentele din 1989 ce să mai spun, ţeapă sau înţepătură în toată regula, din exterior, că noi singuri am fi dormit şi acuma. 5. Din 89 încoace, de când am fost înţepaţi de sindromul UE şi ne-am vaccinat cu NATO , dormim şi dormim şi dormim de ai zice că asta este starea noastră naturelă; 6. Dacă arunci o privire în Parlamentul României la o şedinţă normală, constaţi că mai mult de jumătate din reprezentanţi dorm. Chiar şi consilierul numărul unu al preşedintelui, cum prinde două secunde libere,cum îi cade pleoapa. Numai în ultimii ani, dacă ne referim la ultimele evenimente care în altă ţară ar fi sculat şi morţii din somn, la noi se doarme de se rupe cămaşa pe noi. S-au tăiat salariile într-o perioadă în care preşedintele se lăuda că România este ferită de criză. Românii au dormit. Nivelul de operativitate al armatei a ajuns la 30%. Pe câmpul de luptă când o unitate are 70% pierderi este considerată nimicită, este practic scoasă din luptă şi înlocuită. Românii dorm, cu şefii armatei şi CSAT cu tot. Mor copii prin spitale, ministrul sănătăţii nu numai că bâjbâie dar mai şi dezinformează în încercarea de a da vina pe alţii, oameni nevinovaţi cărora le distruge destinul şi viaţa. Dacă ar fi doar incompetenţa ar fi nimic, dar mai este şi dezinformare şi ascunderea adevăratului motiv, de teamă să nu supere o multinaţională farmaceutică al cărei vaccin se pare că este cauza. Românii dorm. Ţara ne este invadată de trupe străine, este adus armament străin şi tehnică de luptă care altă dată se produceau în ţară, sub pretextul apărării de un inamic pe care tocmai aceste acte îl întărâtă şi îl fac să ne considere ţinta numărul 1. Românul se face că nu pricepe şi doarme. Industria a fost distrusă, “privatizată” la ordinul celor care îi împrumută şi susţin pe trădătorii de ţară, împrumuturi pe care nu le plăteşte cel care le semnează ci cel care doarme. Inclusiv industria de apărare este supusă privatizării, făcând din România o ţară incapabilă de a mai mişca un singur deget sau de a mai produce măcar glonţ singură. Românii dorm; Românii sunt trimişi să lupte în afară pentru “bunăstarea” altora, dar ţara este “apărată” de soldaţi străini. De ce să murim pentru şi pe pământul altora, când putem muri pentru şi pe pământul nostru? România a ajuns să exporte şi să importe carne de tun. Românii dorm; Petrolul românesc este scos de companii străine care îl vând la ei în ţară mai ieftin decât îl vând la noi, cei de la care îl exploateză. La fel ca şi în cazul apărării, lucrurile merg invers, ne vindem ieftin şi plătim scump. Românii dorm; La conducerea ţării în toate sectoarele importante, cruciale, ajung pe funcţii de conducere nume precum Kovesi, Helwig, Iohannis, Julien, iar preşedintele invită la consultări pentru desemnarea premierului, organizaţii plătite de fundaţii străine, conduse de antiromâni declaraţi. Numele şi sentimentele româneşti nu mai sunt la putere, pentru că românii dorm; Eroii neamului sunt declaraţi trădători la cererea unor stăini, în timp ce trădătorii plecaţi spre orizonturi colorate sunt declaraţi eroi şi ridicaţi la rang de cinste, iar trădarea lor este slăvită. Românii dorm; Tradiţiile culturale, oamenii de cultură, savanţii, istoria ţării sunt uitate, dar sărbătorim zile importate de la alţii, împrumutăm obiceiuri care nu au nimic sfânt în ele, adoptăm legi ruşinoase, sub pretextul deschiderii către “civilizaţie”. Sodomia este considerată libertate de exprimare, iar familia a devenit un fenomen perimat, copii sunt luaţi de la părinţi la ordinul unor asociaţii care trafichează copii. Românii dorm; Forţa de muncă autohtonă, bărbaţi şi femei pleacă în alte ţări să muncească, cei rămaşi sunt evacuaţi din locuinţă de judecători care judecă matematic, pentru că nu au cu ce îşi plăti întreţinerea, dar primim în ţară pretinşi refugiaţi care sunt de fapt agenţi şi terorişti instruiţi, aleşi “pe sprânceană”, cărora statul român, deci românul le plăteşte cazare mâncare şi un ajutor mai mare decât primesc proprii noştri copii pentru educaţie, doar ca să stea aici, fără să facă nimic, ca şi cum ţara nu ar mai fi a românilor ci a străinilor. Refugiaţii sunt invitaţi şi plătiţi să stea gratis în România în timp ce românii pleacă să muncească afară sau li se spune că trebuie să fie mulţumiţi că nu sunt plătiţi mai puţin. Românii dorm. Lista ar putea continua la infinit, dar îmi e teamă că ar adormi citind şi cei care încă nu au adormit de tot, sau doar picotează. Cert este că toate aceste aspecte m-au dus la concluzia că de fapt ne tragem din Musca Tse –Tse sau ni se trage de la ea, că altfel nu se explică de ce dormim de atâta timp şi nu mai reacţionăm. Epilog: Ce face românul când citeşte toate astea? Dă un Like apoi se culcă la loc. Românii au origini africane

marți, 8 martie 2016

Demisia lui Oprea sau scuturarea copacului


Oprea, nu fi chitra
Întrebare la radio Erevan : Cum a căzut guvernul gabonez ?
Răspuns : A fost scuturat copacul.
După mine, demisia lui Oprea din UNPR este evenimentul politic al anului. Nu importă că tot el va conduce de facto – cât va mai putea – cel puţin o vreme, nu contează că a fost lăsat înlocuitor la comandă Onţanu generalul de hârtie… igienică, care numai moacă de mare conducător de oşti nu are, demisia lui Oprea de la cârma partidului este un semnal pe care fiecare îl interpretează cum vrea dar este semnalul că începe o nouă epocă în viaţa politcă românească. Vrem nu vrem, izmenar sau general, Oprea a fost un mare bolovan politic un bolovan de care s-au împiedicat toate guvernele de când a apărut UNPR. Unele l-au luat în căruţă, altele au incercat să îl ocolească dar nici unul nu l-a spart.
Dar de ce măi Opreo?
Oprea ne spune că gestul este unul de dragoste faţă de partid, şi l-a făcut pentru a nu fi aruncată anatema anchetării sale, asupra UNPR copilul lui de suflet, opera lui şi lumina naţiunii. Dar dacă e aşa eu l-aş întreba de ce acuma şi nu imediat ce i s-a deschis dosarul , de ce la atâtea luni după, şi mai ales de ce abia acuma imaginea lui pătează imaginea partidului, dar până acuma aceasta a fost imaculată? Păi să recunoască Oprea aşa simplu că a ajuns să fie o povară pentru partid, el, lumina luminilor? I don’t buy it!
Unii ar spune că prin asta Oprea a demonstrat că este un om de onoare. Hai să fim serioşi, Oprea şi onoarea sunt ca şinele de cale ferată.
Alţii ar spune că a primit ordin să tragă pe dreapta şi neavând Gigină în faţa maşinii a fost nevoit să se conformeze. Da, este o parte de adevăr aici, întrebarea este însă cine l-a tras pe dreapta, pentru că nu oricine îl poate trage pe dreapta pe Oprea. A doua întrebare este pentru cât timp. A treia întrebare este dacă e doar mustrat, amendat, dacă i se suspendă permisul o perioadă sau îl pierde definitiv? Ei bine asta depinde de gravitatea faptelor iar eu înclin să cred că a fost tras pe dreapta tocmai pentru ca faptele să fie mai puţin grave. O să mă explic.
Mulţi ar fi tentaţi să spună că va plăti pentru Gigină, alţii că plăteşte pentru Colectiv, alţii că plăteşte pentru Audi, pentru Jacuzzi, sau mai ştiu eu ce găinării. Păi vorba cuiva, pentru aşa ceva nu se dă jos din pat nici un procuror. Ca să poţi spune tot ce a făcut Oprea pe lângă lege de la trecerea în rezervă până în prezent, ar trebui să scrie toţi “savanţii”din fotbal cărţi non stop până cad zidurile Jilavei. Nu au toţi verii Becali oi câte dosare ar trebui să i se facă lui Oprea. A menţiona una sau câteva din ele ar fi un gest de discriminare şi o mare nedreptate faţă de celelalte.
Unii spun că “ întoarcerea lui Beja “ nu este întâmplătoare, că şi acesta ar fi fost “sacrificat” pentru a se ajunge la un peşte mai mare şi probabil va beneficia de iertare dacă spune tot ce ştie, nu pentru că alţii nu ar şti, dar pentru că e nevoie de “mărturii” ca să poţi învinui pe cineva de ceva ce ştii că a făcut dar nu poti dovedi. Este un sâmbure de adevăr, pentru că aşa cum toţi cei cu care a cooperat Oprea au căzut cu ajutorul lui, şi el va cădea mai uşor cu ajutorul unui fost apropiat, mai ales că e vorba de nişte mineriade, acolo unde… de mult se spune că a fost mână “militaro- securistă” dar pe atunci se dădea vina pe Vadim. Ete că Vadim nu mai e, a rămas Oprea. Săracu Vasile ce palmă a luat atunci.
Şi totuşi de ce cade şi de ce acuma ?
Părerea mea, este că pe Oprea l-a pierdut orgoliul. A crezut, încă mai crede şi mai ales mai speră, că nu poate fi atins pentru că el a făcut afaceri cu toate partidele, cu toţi preşedinţii de partid, are protocoale semnate cu fiecare guvern la care a parrticipat, discuţii “tete-a-tete” cu toţi preşedinţii de partide, de ţară, premierii care au condus de când a înfiinţat el UNPR-ul, başca afaceri, dinainte, grade şi doctorate date tuturor reprezentanţilor clasei politice de toate culorile. A crezut că asta îl va ţine mereu la suprafaţă, ca undelemnul. Cu un singur preşedinte nu a apucat să discute prea mult tete-a- tete şi nici să semneze convenţii şi protocoale, nici să îl facă doctor, pentru că acesta nu are nici un partid în spinare, nu are nici o obligaţie faţă de nici un partid, deci nu poate fi “sensibilizat” de colegi. Acesta nu se teme decât de cei care l-au pus, de servicii şi de justiţie, dar cum serviciile şi justiţia sunt direcţionate, chiar subordonate tot de cei care l-au pus, ştie că pe el nu îl poate constrânge nimeni din ţara asta. Ghinion de neşansă pentru Gabriel.
Să fie ăsta sfârşitul lui Oprea? Nu ştiu, înclin să cred că nu, va rămâne în continuare liber, orice s-ar întâmpla nu va fi împuşcăriat, cel mult va fi ţinut pe dreapta ŞI ASTA PENTRU CĂ ÎN ORGOLIUL SĂU A CREZUT CĂ E INTANGIBIL şi a continuat să joace la două capete, ba că merge pe liste cu PSD-ul, ba că el sprijină politica preşedintelui ţării. Ei bine, cu Iohannis nu ţine. La el, dacă eşti cu el, dansezi pentru el, cânţi pentru el, te îmbeţi pentru el, cum a făcut Orban, nu te ţii de mână cu Dragnea, îl pupi pe Ponta şi te uiţi la Cotroceni. Asta e greşeala lui Oprea, a crezut că poate juca şi cu Iohannis cum a jucat cu ceilalţi.
Shaking the tree
Şi totuşi rămâne întrebarea de ce şi-a dat demisia de la conducerea partidului? Ei aici e marea problemă. Lui Oprea i se mai instrumentează un dosar în afară de cel cu girofarul, este vorba de cel legat de relaţia cu DIPI. Bineînţeles că gulgutele cu maşina şi Jacuzzi sunt de faţadă, problemele sunt mult mai complexe şi sunt legate de amestecarea serviciilor secrete ale MI şi MApN în activităţi în folosul … UNPR , recte Oprea. Că domnul Oprea construise un sistem de “pază şi protecţie” militarizat propriu care în unele cazuri, de mulţi ani, preluase obiective de pază ale Jandarmeriei, se ştia de mult, dar s-au închis ochii. Ce mai făcea acest serviciu şi altele, inclusiv cele oficiale în folosul lui Oprea şi deci al partidului său, se ştia dar se păstra tăcerea, pentru că toţi cei care au tăcut până acuma erau ţinuţi în lanţul politic al majorităţii la care partidul lui Oprea punea osul.
Ei bine, de data asta se pare că cineva, nu spui cine, a decis să scuture mai tare pomul pentru că poama se ţinea bine agăţată în încrengăturile Marelui Copac al cârdăşiilor politice şi nu voia să cedeze. Acuma însă când se pune problema ca întregul partid să fie amestecat în acest dosar care miroase până la Polul Nord a trădare şi folosirea seviciilor interne în interesul unui partid, Oprea a fost nevoit să se lepede de Satana, pentru că aşa e mai bine pentru toţi. Una e să scrie în dosar că serviciile secrete ale MI şi Armatei au fost folosite în interesul unui partid politic, ceea ce ar însemna decapitarea sau practic decimarea celor două servicii, alta să se spună că un vice-prim- ministru a abuzat de funcţia de vicepremier pentru probleme de apărare şi interne, plimbându-se cu maşina cumpărată de un serviciu secret. Un fleac. În termeni juridici acest procedeu poartă denumirea de „disjungere”.Numai că partea legată de UNPR nu va fi niciodată abordată, pentru că,  nu e aşa,  nu poţi să bagi la puşcărie UNPR-ul cum nu poţi să bagi Rasdaq-ul.  Aşa că a fost nevoie să fie despărţit Oprea de UNPR pentru ca acuzaţiile, să se refere numai la Oprea, beneficiarul informaţiilor să fie “oficial” doar Oprea, vina serviciilor fiind astfel trecută în spinarea a doi-trei şefi impactul mediatic, dar şi efectele să fie mai bânde şi asta, cu adevărat şi pentru prima oară, în INTERES NAŢIONAL. Se poate spune că până la urmă interesul naţional l-a doborât pe Oprea din fruntea partidului, bineînţeles nu din voia lui, ci pentru că aşa e mai bine pentru ţară. Este LMC că vor fi maziliţi nişte capi ai celor două servicii implicate în relaţii prea intime cu Oprea, dar nu va fi dezonorat întregul sistemu. Se vor găsi motive de suprafaţă, vor cădea toţi cei care l-au ajutat şi slujit pe anumite funcţii, pentru că e nevoie de oameni noi la timpuri noi, nu pentru că s-ar urmări pedepsirea vinovaţilor, pentru că şi cei care vor veni vor face la fel, dar pentru alt stăpân.

Ce va urma?
Şi cu toate astea eu rămân la părerea că Oprea nu va face puşcărie, va trage pe dreapta şi atât, va rămâne ca şi Berceanu, cu afacerile lui, dar nu va mai putea să schimbe majorităţi. În definitiv ăsta este scopul. Nu ştiu dacă va rămâne Onţanu la butoane, dar dacă ar rămâne UNPR ar ajunge cu adevărat de râsul lumii, nu pentru ce va face cu Onţanu la putere ci tocmai pentru că l-a lăsat pe el, cel mai “nevinovat” din toţi membrii la butoane. Cred că Nicolicea şi Bica râiază.
Odată cu plecarea lui Oprea de la şefia UNPR s-a terminat cu “unitatea” indestructibilă a partidului, parlamentarii, consilierii şi primarii vor cădea pe capete, nu sub securea lui Coko, ci la cea mai mică bătaie de vânt pentru că partidul este plin de frunze în vânt pe care îi ţinea împreună scutul Oprea. Acuma odată luat scutul din faţa partidului, “gradaţii” vor face după cum va considera fiecare că e mai bine ca să îşi scape pielea şi afacerile. De acuma fiecare cu propriul interes naţional.
Este interesant un aspect. La Ponta, a fost nevoie mai întâi să i se taie legătura cu partidul, ca să poată fid at jos-şi cu ajutorul lui Oprea- şi abia apoi a pierdut şefia guvernului. La Oprea a fost nevoie mai întâîi să i se taie legăturile cu ministerele ca să poată fi dat jos de la partid. De ce? Pentru că pe Ponta îl sprijinea partidul, iar pe Oprea oamenii din administraţie. Ce ţi-e şi cu politica asta. Ştiu pe cineva, unu mic şi chel care îşi râde în barbă. Şi el a pus osul la reevaluarea lui Oprea şi a fost trădat. Nici el nu e străin de ce se întâmplă prin viaţa politcă acuma. Doamne, ce alegeri vom avea, dar ce preludiu.

La propunerea unui prieten, nu nume de puţin mai inserez o dedicaţie.
Demisia lui Oprea sau scuturarea copacului

Atenţie, se trage!


poligon
Sub steag
Fuuugiiţi, fuuugiiţi că vă’mpuşcă şi muriiţi!  Care militar adevărat, nu din cei avansaţi la apelul UNPR, nu cunoaşte semnalul şi textul nepatentat dar omologat la renumitului semnal de tragere? E adevărat, în ultimii ani s-a auzit mai puţin, nu mai e muniţie, tragerile sunt din ce în ce mai rare, chiar dacă aplicaţiile NATO s-au înmulţit prin şi pe lângă graniţele României, iar ieşirile în „teatrele de operaţii” au devenit atât de regulate încât poţi potrivi ceasul după ele. Poate şi din cauza asta unii cu memorie mai slabă au uitat semnalul, sau îl confundă cu adunarea pentru masă. Multe au început să uite unii, şi mă refer aici în special la militari, fie ei activi sau rezervişti. Mulţi au uitat care ne sunt graniţele, ale ţării, ale răbdării, ale bunului simţ. Mulţi nu văd decât un steag fluturând şi pe el scrie simplu „cupon de pensie”. Când li se flutură steagul acesta în faţă, iau foc şi Doamne fereşte să nu fie întreg sau dacă se poate să nu crească. Celelalte steaguri, pe care scrie dotarea armatei, înzestrare, capacitate de apărare, drepturile fundamentale ale cetăţenilor, apărarea intereselor ţării, toate părţi componente ale jurământului militar, flutură aşa mai timid, la unii se fâlfâie doar, sunt ridicate de cele mai multe ori numai când este nevoie, pentru a arăta că fac parte din colecţia de alegeri sau sunt participante la cuponiadă.
Cu o asemenea activitate, cu asemenea preocupări vizavi de realele probleme ale naţiunii, nu e de mirare că militarii sunt luaţi peste picior, că fiecare „putere” din cele 7 sau 8 care lucrează mai mult sau mai puţin „acoperit” ca să folosesc un termen tocmai scos din zăpadă de organul de presă al SRI, face din armată o masă de manevră, cal de bătaie, subiect de”acoperire” a pensiilor parlamentarilor, coadă de mâţă, instrument de propagandă, sau, mai ales la înzăpeziri, inundaţii sau cataclisme, mână de scos castanele din foc. Sub acest aspect, armata se poate mândri cu faptul că nu ratează nici un moment al vieţii sociale şi politice deşi se spune că ar fi apolitică în condiţiile în care 70% din înstelaţii ultimilor 20 de ani sunt gradaţi politic sau mai bine spus politicieni gradaţi. Am mai pomenit într-un articol anterior de manualul gradatului, probabil ar trebui să se scoată un nou manual, al membrului de partid, politicianului şi ziaristului gradat.

Ce- si face omul cu gura lui
Pe lângă deja ştiutele şi remuneratele apariţii ale gurului Dogaru (sper să se citească corect) la România TV de joia şi sâmbăta, când este adus acolo ca să îi vedem moaca acră şi fiţele de istoric de budoar, care încă se mai crede şef de sindicat deşi nu mai este şi militar deşi nu a fost niciodată cu adevărat, mai sunt invitaţi din când în când pe unele posturi, cu diferite scopuri, din cele enunţate mai sus, şi alţi rezervişti, unii deja politicieni versaţi, cum este domnul Dobriţoiu, alţii mai pufi, dar nu ca vârstă ci ca apariţii televizate. Aşa s-a întâmplat şi marţi, 01. 03. 2016, seara, când la o televiziune românească s-au pus în discuţie probleme arzătoare la ordinea zilei, printre care şi cearta pe legea pensiilor parlamentarilor. Cum era vorba de pensii speciale, au fost activaţi şi doi militari în rezervă, pentru ca lumea să ştie pe cine să îşi verse focul. Moderatoarea, o domniţă bine ghidată şi care ştia şi ce vrea şi de ce i-a adus acolo pe domnul Dobriţoiu şi domnul col (r) Viorel Gligor, o nouă stea căzătoare prin televiziuni, a pus problema oblu, aşa cum ştiu ei, turceştii din presă să facă, alipind problema legii pensiilor militare de legea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi aducând în plus un subiect mai delicat, pe care însă nu a avut de gând să îl abordeze cu seriozitate ci doar atât cât să îl facă pe domnul Gligor să fie penibil din nou. Prima oară fusese penibil când declarase că armata ar trebui să ia puterea.Atunci a dat vina pe viclenia lui Bogdan Chirieac.  Acum domnul colonel a venit cu un text care circulă pe net, text  în care cineva, nu ştiu cine, dar nici el nu stia,  vorbeşte despre răzvrătirea militarilor şi trădarea lui Cioloş. Este inutil să mai spun cât de penibil a fost colegul când întrebat ce e cu textul pe care voia să îl promoveze (căci am înţeles că venise cu cele 3 pagini de tex la el),  a început să dea din colţ în colţ, să spună că de fapt nu ii aparţine, că circulă în mediul virtual cazon, că el nu are cum să probeze ce se spune acolo şi nici nu îşi asumă paternitatea sau legitimitatea celor spuse acolo. Atunci de ce a venit cu cele 3 pagini la el? Ca să le fluture şi să sperie pe cineva care auzind cine e rezerviştii şi ce vrea ei va tremura ca şoricelul din Pseudofabula lui Tudan ? Şi cum s-a putut lăsa aşa de repede bruiat şi redus la tăcere de o domnişorică pregătită doar să citească de pe prompter şi să pună întrebări sau să caute prin tomberoanele vedetelor de doi bani? Uite că a fost posibil. Când domnişorica a venit cu marea ştire (despre care se face vorbire încă de la legea lui Boc) că militarii au pensii nesimţite şi s-a dat exemplul unui magistrat militar, deşi Dobriţoiu a încercat, dar timid, pentru că el era deja parlamentar, deci îi venea bine divagaţia, nici unul dintre ei nu a avut inspiraţia să spună că militarii au pensii nesimţite în aceeaşi măsură şi acelaşi procent, dacă nu chiar mai mic, în care şi jurnaliştii şi realizatorii tv sunt agenţi ai serviciilor secrete şi s-ar fi dat exemplul lui Turcescu. Dacă domnişorica generaliza cu un exemplu de ce noi nu puteam face la fel? Pentru că nu suntem pregătiţi sau nu vrem. Atunci de ce mai ieşim în faţă, doar aşa ca să ne vadă rudele pe sticlă şi să avem ce prezenta nepoţilor?
Legat de problema Cioloş-Soros, domnul Gligor putea doar să afirme că „probabil” aspectul vizat e legat de faptul că jumătate din miniştri au fost „bursaţi” de nenumăratele ONG-uri ale lui Soroş şi chiar domnia sa este membru al „Friends of Europe”, un grup finanţat şi dirijat de Soroş. Deci existau argumente măcar pentru o ieşire onorabilă din situaţie, dar domnul Gligor a început să o scalde că textul nu îi aparţine. E a doua oară când îl văd la tv de distinsul coleg, a treia oară când se va întâmpla o să schimb postul, ca să nu văd iarăşi cum ne facem de cacao.
Nu ştiu dacă este vreun militar văzător al emisiunii de marţi seara, care să nu fi rămas cu un gust amar după aceasta.

Ultimatistul
Nici alţi reprezentanţi nu sunt mai de Doamne ajută. Dacă te uiţi şi pe pagina unde îşi exprimă cererile domnul Dogaru, nu poţi să nu constaţi că are curtea plină de leoparzi. Pe data de 18 februarie domnul Dogaru a postat un document program sau apel sau cum i-o spune prin care ne anunţă un Miting Ultimativ pe data de 6 Martie. Cine îl citeşte şi vede care sunt doleanţele lui Dogaru, nu poate să nu remarce că deşi spune că cererile sunt aceleaşi pe care le-a ridicat de la tribuna mitingului din 24 Ianuarie, ele sunt în fapt „îmbunătăţite” şi adaptate la noile cerinţe ale pieţii , printre care şi problema sediului A3. Se pliază domnul Dogaru, se pliază, iar cei care îl urmează se fac că nu văd cât sunt de manipulaţi. Dar, părerea mea, de fapt scopul „unirii în fapte şi gândiri” a militarilor, in versiunea Dogaru nu este cel declarat   ci unul mult mai prozaic, mai mercantil şi mai omenesc.
Sindicatul a rămas fără „sponsori”, domnul Dogaru nu mai are nici bani de combustibil sunt prea puţini cotizanţi ca să mai poată ţine şi salariile şi mesele şi deplasările vârfurilor şi atunci, alături de strigătul de luptă, domnul Dogaru face un gest de omenie extraordinar,  sărind în ajutorul celor care nu mai ştiu ce să facă cu cei 2% şi vor să îi depună în contul SCMD dar nu ştiu cum. Vă spun cu mâna pe roşu că mi-au dat lacrimile văzând cât de amabil şi săritor este domnul Dogaru faţă de miile de cetăţeni, ce spun eu miile, milioanele, care solicită să îşi dea nu doar viaţa ci chiar şi banii pentru plimbările domniei sale. Gurile rele spun că situaţia este atât de albastră prin finanţele SCMD încât domnul Dogaru a fost nevoit să apeleze la Filiala de la Piteşti pentru a organiza ultima „reuniune a Comitetului Director” pentru că la Bucureşti nu mai aveau bani să închirieze spaţiu şi nici de „mezanplas”, aşa că a procedat ca doamna Grapini cu deputatul Auto.
Hai la luptă, dar mai pe şest
O altă faţă a domnului Dogaru se poate vedea şi din „apelul la solidaritate” pe care acesta l-a postat pe pagina SCMD cu ocazia mitingului pentru sprijinirea Antenelor. Iată ce le cerea domnul Dogaru simpatizanţilor: „Vă transmitem rugămintea de a veni fără însemne, ca cetăţeni responsabili, în Piaţa Constituţiei, mâine, vineri, 19.02.2016, la ora 15.00, pentru a impune singura soluţie posibila pentru ieşirea din criza: respectarea dreptului de preemţiune la închiriere sau vânzare a sediului pentru ANTENA 3.”
De ce fără însemne? Era ceva ruşinos, sau ilegal? De ce domnul Dogaru,  dacă era atât de apropiat de cauza celor de la Antene nu a mobilizat întreaga „societate” civilă pe care „o conduce” şi nu a fost pe tribună alături de cei care l-au scos pe piaţă, ca mare sindicalist mare? De ce nu s-a manifestat deschis, la vedere şi s-a limitat să trimită pe alţii „fără însemne” pe acolo prin mulţime? Răspunsul e unul singur: pentru că nu a vrut să se ştie cât de puţini oameni mai sunt pe lângă el şi pentru că nu a vrut să „se compromită”, neştiind cum vor evolua lucrurile. Dar aşa, dacă iese bine, va spune că el a adunat mii de oameni care au fost acolo, există şi un apel în acest sens, doar că nu au avut însemne.  Dacă lucrurile ies rău, există varianta : „da, eu le-am dat voie oamenilor să facă ce le dictează conştiinţa de cetăţeni, dar fără a implica sindicatul, sau pe mine însumi. M-a văzut cineva acolo?” Acesta e omul, întotdeauna cu curul în două luntrii.
Vai de ei rezerviştii cine îi reprezintă. Şi ne mai mirăm că suntem plimbaţi ca o minge de ping-pong de la un partid la altul, de la un guvern la altul, de la o televiziune la alta. Totul pleacă din interior, am mai spus-o!
O informare care dezinformează
Un ultim exemplu al modului în care domnul Dogaru înţelege să sprijine – chiar şi numai informativ rezerviştii, este informarea pe care o dă în data de 18 Februarie pe paginile SCMD. Ne spune domnul Dogaru acolo că veteranii sunt scutiţi de impozit şi dă apoi nişte detalii pe jumătate greşite. În primul rând că scutirea de impozit se aplică tuturor celor care au participat la o misiune, fie ea şi de câteva zile,săptămâni sau luni, la misiuni sau exerciţii peste hotare. În al doilea rând titlul de veteran se acordă numai celor care au o participare sau mai multe care să însumeze 24 de luni în misiuni de menţinere a păcii sau luptă în afara graniţelor. În al treilea rând că nu la ANAF trebuie făcută cererea, chiar dacă se poate face şi acolo. E suficient ca cei în cauză să meargă la CMZ să ceară o adeverinţă care să le ateste calitatea de participant la misiuni în afara teritoriului, iar cu aceasta, copia după buletin şi o cerere făcută primăriei să o depună la primărie, sau dacă e la oraş la secţia financiară unde merge să plătească de regulă impozitele, pentru a le depune. Dacă persoana are mai multe proprietăţi în localităţi diferite, face câte o copie după adeverinţa respectivă pentru fiecare primărie şi depune cereri la fiecare. Domnul Dogaru prin informaţiile pe care le-a dat mai mult încurcă. Asta ca să nu mai spun că eu deja dădusem informaţia cu o lună înainte şi probabil ca să pară el mai cocoş, domnul Dogaru a trimis adresă la ANAF ca să arate cât de preocupat este el de soarta militarilor.
Vizavi de marele eveniment de la 6 martie când se sfârşeşte primul ultimatum al domnului Dogaru adresat nu ştie nici el cui, eu cred că vor fi mai puţini oameni decât la 24 Ianuarie, unii vor veni din curiozitate, dar ca de fiecare dată se va lăsa cu spume la gură, pumni ridicaţi în aer ceva discursuri ale revoluţionarilor ( una din organizaţii, nu toate) şi o nouă promisiune că dacă nu va fi cum vrea Dogaru, va veni Nibiru. Militarii, atât cei activi cât şi cei din rezervă sunt prea dezbinaţi, prea leneşi, prea orgolioşi, prea comozi, prea plini de ei ca să se poată uni. Cei care îi pot uni nu vor să se amestece, cei care se amestecă, de fapt vor doar să fie băgaţi în seamă. Din păcate cam asta e.
Atenţie, se trage .. de timp!
http://fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=525298&title=avem-premier-e-dacian-ciolos-omul-lui-soros-si-al-grupului-bilderberg-victorie-a-ong-urilor-lui-soros-care-au-reusit-sa-impuna-primul-ministru-in-romania-manipularea-lor-a-reusit-dar-lumea-a-aflat-adevarul-
http://scmdeconomicofinanciar.blogspot.ro/2016/02/sustinerea-financiara-scmd.html
http://paginajuridicascmd.blogspot.ro/2016/02/scutirea-de-impozit-pentru-anul-2016.htm
Atenţie, se trage!