luni, 27 februarie 2012

Minciuna prin omisiune.



 A minţi este un păcat. Nu face parte din cele şapte păcate primordiale, dar se găseşte înscris în cea de-a noua poruncă : “Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău”.Eeei aici păcatul poate fi interpretat. Dacă interpretăm ad literam “Să nu ridici mărturie mincinoasă asupra aproapelui tău” atunci păcatul de care voi vorbi în continuare nu este păcat. Pentru ca porunca a noua se referă la cei ce mărturisesc stramb, dar nu şi la cei ne nu mărturisesc, dar prin nemărturisire ascund un adevăr, ceea ce poate produce un rău la fel de mare. De fapt aş spune că acest gen de păcat este chiar tolerat şi consfinţit de biblie sau mă rog, feţele bisericeşti de vreme ce se folosesc de secretul spovedaniei pentru a ascunde păcate grave, inclusiv crime în faţa ochilor legii. Deci Biserica ascunde păcatul şi nu pedepseşte pe cel de are ştiinţă de crime deşi asta se numeşte în termeni penali complicitate. Indiferent cine ar fi cel ce afla, eu ştiu că toţi suntem egali în faţa lui Dumnezeu dar şi a legii şi ar trebui să ne supunem aceloraşi reguli. Atunci de ce preoţii ascund informaţiile vitale sub pretextul spovedaniei.

Şi uite aşa, din aproape în aproape, fiecare instituţie îşi produce propriile percepte si reguli care se scot de sub incidenţa legilor şi avantajează pe cei ce comit nu numai păcate, dar chiar fapte penale. Aşa apar conturile secrete ale unor dictatori sau criminali sau pur si simplu oameni de afaceri , mafioţi, bancheri, spălări de bani şi conturi secrete, pentru că există secretul bancar. Aşa se face că unii membri PDL ascund în băncile elveţiene şi belgiene conturi de miliarde de euro, sub scutul unor legi care numai democraţia nu o apără. Se spune prin lumea virtuală pe care ACTA vrea să o reducă la tăcere că domnii Videanu, Blaga şi Berceanu au fost muştruluiţi de Zeus şi ameninţaţi că li se fac publice conturile din băncile din afară, dacă miscă în front. Bineînţeles că cei trei crai aveau şi ei informaţiile lor şi l-au întrebat pe stăpân de unde are postavul de manta. Şi aşa s-a păstrat secretul bancar. Trăiască democraţia.

Se mai spune prin mediile interlupi că viitorul şef SIE este naşul de cununie al domnului Blejnar. Bineînţeles, acest secret se doreşte mai bine păzit decât cel bancar, şi bineînţeles că nimeni nu va da nici o dezminţire, dar şi asta este tot o minciună prin omisiune.

Şi uite aşa fiecare sistem, domeniu, are propriile sale reguli şi metode de a minţi prin omisiune. De ce ar face MInisterul Apărării Naţionale, excepţie? Aici de când cu recalcularea şi revizuirea pensiilor, s-au spus atâtea minciuni, s-au ascuns atâtea adevăruri încât te miri dacă mai există cineva sau ceva curat prin zonă.

S-a spus că noul mod de calculare a pensileor este un principiu corect, cinstit, bazat pe principiul contributiv. Care contribuţie, când şi copii de grădiniţă ştiu că militarii nu au avut contribuţii la sistemul Naţional de pensii decât foarte târziu. Şi atunci cum s-a făcut calculul pensiilor după noua lege fără ca perioade mari să intre în calcul ? Aleatoriu. După ureche, după nişte reguli stabilite de un agarici şi puse în practică tot după ureche de o lupoaică care şi-a renegat regnul. Că este aşa, nu mai trebuie dovedit, este devenit axiomă. Dar am să punctez câteva :

1. S-a spus că nici o penşie sub 3000 nu va scădea. Au scăzut.

2. S-a spus că şi cele care vor scădea vor scădea cu cel mult 2-3 sute de lei . Minciună, au scăzut cu 1000-1600 lei.

3. S-a spus că se vor obţine economii . Aiurea, s-au trezit că nu au bani să plătească “economiile”.

4. S-a spus că recalculările au fost gata în Decembrie 2010. Minciuni, nici acum nu sunt gata.

5. S-a spus că mii de oameni au lucrat cu conştiinciozitate şi abnegaţie pentru a introduce date corecte. Abureli, după fiecare contestaţie apare o nouă decizie, care arată nimic altceva decât că se trec sume după ureche fără nici o bază legală, ceea ce demonstrează fie că cei care le introduc nu ştiu pe unde să bage aţa în ac, fie că se minte de la soldat la ministru. Aşa au ajuns unii să primească patru decizii în nici două luni, nici una identică cu cealaltă. Se lucrează pompieristic, la hei rup, se calculează după ureche, „să astupe gura reclamantului şi să raportâm activitatea terminată cu succesuri“

6. Şi se minte şi prin omisiune. Apar legi, ordine ale ministrului modificări sau completări ale unor ordine mai vechi care se păstreză la secret deşi sunt de interes social, afectează şi influenţează procesul de recalculare, unii beneficiază de el, alţii nu, dar Ministerul nu spune nimic, pentru a mai pune o cărămidă în zidul minciunilor. Este cazul deja mult discutatei Anexa 1 la HG 1294/2001 completată cu HG S-1019.2010, document apărut pe un blog privat. Ministerul nu spune nimic, domnul Frăţilă se face că nu ştie nimic, deşi ar trebui să iasă şi să spună cum stă problema. Poate nu e nimic adevărat, poate e doar o gogoriţă, dar de ce nu spune nimeni nimic ?

7. Şi tot la capitolul minciuni prin omisiune se află şi consecinţele unei alte legi, de data asta publicate în monitorul Oficial, L-263/2011 , ARTICOLUL 3, ALIN 2. CARE SPUNE : 2) In sensul prezentei legi, prin castig salarial brut/solda bruta/salariu lunar brut se intelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal. Cu alte cuvinte, la calculul pensiei se cuantifică şi salariile compensatorii şi ajutoarele primite la trecerea în rezervă a celor ieşiţi cu Ordonanţa 7, pentru că şi acelea sunt tot venituri asimilate salariilor asupra cărora s-a impus un impozit pe venit, conform prevederilor codului fiscal. Dar deşi legea este clară, cei care au calculat şi recalculate,  revizuit şi rererevizuit pensile nu au trecut şi aceste sume în calculul contribuţiei. De ce?Au omis. Aştia sunt profesionioştii pe care i-a lăudat domnul Oprea ? Asta înseamna profesionalism?

Domnul Frăţilă aveţi ceva de spus ? Dar doamna Lupu ?

De aia spun eu deci prin urmare, vorbă mare că pe undeva minciuna prin omisiune poate face mult rău şi ar trebui introdusă în Biblie la capitolul păcate majore. E VRE-UN DUMNEZEU PE AICI ?

marți, 21 februarie 2012

Se pierde mesajul Tăbliţelor de la Tărtăria?


Am scris în Decembrie 2011, un articol intitulat “Scrisoare deschisă poporului român - mesajul Tăbliţelor de la Tărtăria.”

Când am început să scriu articolul, nu gândeam că va trezi atâtea discuţii, controverse, patimi dar şi minciuni, propagandă, sentimente şi resentimente, gesturi reprobabile (cum este chiar punerea acestui articol în spinarea arhimandritului Iustin Pârvu, sau preluarea de către alţii, ca producţie proprie) invidii, răutăţi sau negări mai mult sau mai puţin susţinute . A apărut chiar şi un articol al unui domn arhitect de pe la Universitatea Babeş Bolyai, legat strict de Tărtăria, care ar fi trebuit să reprezinte o probă de profesionalism, dar este construit tendenţios, prin interpretări personale ale unor date şi informaţii, deci subiectiv.

Ce am dorit prin acel articol cred că este deja cunoscut. Datele prezentate nu reprezintă falsuri.Mulţi din cei care au comentat însă articolul, se referă în mare parte la tăbliţele de la Tărtăria, care atât ca subiect cât şi ca informaţie reprezintă în fapt o metaforă, un îndemn la căutare, la cercetare şi descifrare a valorilor acestui pământ la neuitare , respect şi continuitate. Recunosc fără ruşine că sunt patriot, îmi iubesc neamul, pământul, strămoşii şi istoria. Sunt mândru de istoria şi faptele înaintaşilor, cu bune şi rele, ca şi de ceea ce reprezintă România azi, chiar dacă aşa cum rezultă şi din comentarii - au început să se înmulţească faptele care mă fac să nu mai fiu la fel de mândru. Şi întreb de ce totuşi, noi romanii nu vrem să ne acceptăm istoria şi nu o respectăm, aşa cum este ea? Tăbliţele de la Tărtăria există. Pe ele se afla o scriere care la ora actuală este considerată cea mai veche scriere cunoscută. Că a scris-o un roman, sau un grec, sau un khazar, sau un sumerian, nu poate spune nimeni, dar A FOST GĂSITĂ AICI ŞI NU A FOST ADUSĂ CA SĂ LI SE ARATE LOCUITORILOR ACESTUI PĂMÂNT CUM SCRIU ALŢII PRIN ALTE PĂRŢI, CI A CONŢINUT O INFORMAŢIE. DECI CEI CARE AU AVUT-O FOLOSEAU SCRIEREA ÎN INDIFERENT CARE FORMA. E chiar aşa greu de acceptat acest adevăr ? Contează cum se numeau strămoşii noştri acum 7000 de ani ? SUNT AI NOŞTRI OAMENI BUNII, ŞI SCRIAU. ASTA CONTEAZĂ.Am găsit comentarii pe diferite ziare sau bloguri, care fac praf românismul, idea de popor, istoria şi toată cultura română. Au fost şi comentarii care au exacerbat unele aspecte. Articolul a circulat pe mail, cu sau fără sursă, cu sau fără numele autorului,ba a mai fost şi diseminat prin unele oraşe că manifest. A fost folosit de asociaţii sau organizaţii de dreapta, de stânga, bloguri ortodoxe, sau ale unor sindicate sau asociaţii ale revoluţionarilor. Este un lucru îmbucurător că a circulat, indiferent cum, este însă trist că a fost preluat, pus în mod voit în spinarea altora sau “ înfiat” cu intenţie de către unii, care l-au declarat copilul lor cu neruşinare după ce au scos sau introdus un pasaj sau două de câteva rânduri, exact pasajele în care îşi declarau paternitatea.

Faptul că a produs atâtea vizualizări nu poate decât să mă bucure. Spre exemplu în săptămâna 6-12 Februarie a fost pe primul loc în topul vizionărilor de pe facebook, conform http://pro.facebrands.ro/intro. deşi trecuseră două luni de la prima apariţie. Şi bomba continua să sară. Dar este trist faptul că unii au înţeles să profite de acest fapt, iar unii pur şi simplu legându-se de unele aspecte -e adevărat neclare ale istoriei, dar reale ca probe,- s-au legat de tăbliţe pentru a demonta o idee care în fapt se dorea o întoarcere la valorile culturale şi spirituale ale acestui popor, la acceptarea , însuşirea valorilor respectarea şi propăvăduirea lor, a istoriei, la purificarea moralei acestui popor. A fost uneori distractiv să citesc comentariile unor docţi, care demonstrau cu tărie că nu se poate să fie acesta mesajul Tăbliţelor de la Tărtăria, că de fapt acestea nu au fost descifrate şi că pe vremea când au fost scrise, nu se ştia de Băsescu. Alţii ceva mai moderaţi susţineau doar că de fapt pe vremea aceea , nu exista un popor român, că acesta s-a format de două mii de ani din Traian şi Decebal. Trecând peste binecunoscuta sintagmă că suntem singurul popor care nu a avut mamă a avut însă doi taţi, de unde şi concluzia că suntem “ băieşi de băieţi “ nu pot să nu constat cât de superficiali putem fi atunci când vrem.Atunci când vrem să ne batem joc de noi înşine. L-aş ruga acuma pe acel comentator să spună cum poate să îmi dovedească că acum 7000 de ani, nu ne numeam România şi de unde ştie el că mesajul acelor tăbliţe nu este “Atenţie popor român, nu îl lăsaţi pe Traian să vă dezbine !”

Mai comenta cineva, pe unul din bloguri, că istoria Ardealului nu este cunoscută de români, şi că de fapt noi nu am învăţat Istoria României ci doar Istoria Românilor. Am analizat mai adânc şi am ajuns la concluzia că aşa este. Îmi convine sau nu, este un adevăr pe care românii trebuie să îl accepte şi trebuie să încerce să cunoască istoria aşa cum este ea, cu bune şi rele, cu toţi eroii pe care i-a avut România, nu numai cei de origine neaoşă. Trebuit să accept că cei de generaţia mea am fost bombardaţi doar cu informaţiile pe care a vrut partidul să le cunoaştem, într-un efort de naţionalism şi patriotism un pic forţat. Nu e rău că ni s-a dezvoltat sentimentul patriotic, este însă râu că nu ni s-a spus nimic şi despre alţi eroi, domnitori ai acestui pământ, tot cu bune şi rele, care au avut ceva de spus sau au influenţat istoria românilor sau a României. În istoria pe care am cunoscut-o şi învăţat-o se sărea prea repede de la o epocă la alta, ca şi când perioadele sărite nu făceau parte tot din istoria noastră. Atunci eram copil, ni se spunea că programa şcolară nu putea acoperi toată istoria, toţi domnitorii, de aceea îi studiem pe cei mai importanţi. Important a fost şi Matei Corvin de exemplu pentru istoria României dar despre el nu am învăţat decât că a fost fiul lui Iancu de Hunedoara şi că a fost regele Ungariei.De altfel, cred că este timpul să ştim că Ardealul nu a însemnat numai Avram Iancu, Şcoala Ardeleană, Horia Cloşca şi Crişan, Bobâlna, Gheorghe Doja , Mihai Viteazu şi atât. Există şi cărturari, domnitori, eroi, oameni de ştiinţă care au trăit în Ardeal şi chiar dacă nu au purtat nume neaoş românesc, au trăit şi realizat ceva pe meleagurile româneşti. Negându-i pe ei şi faptele lor, ne negăm istoria , timpurile şi pământurile. De ce să ştiu cine a fost Traian, care a cucerit Dacia, a transformat-o în provincie romană, i-a luat bogăţiile şi tezaurul, copii, femeile şi bărbaţii şi i-a transformat în sclavi, gladiatori sau mercenari şi să nu ştiu nimic despre Gheorghe Racoczy ?

Când ne vom cunoaşte şi recunoaşte istoria aşa cum a fost, nu aşa cum au vrut sau vor unii şi alţii să ne-o vâre pe gât ?

Atunci când vor dispărea toate datele arheologice, când arhivele vor fi transferate în capitalele fostelor imperii vecine care au ocupat vremelnic părţi din teritoriul ţării, pentru că aşa a dat guvernul Boc legea arhivelor?

Atunci când Tăbliţele de la Tărtăria , Plăcuţele de la Sinaia şi alte artefacte, precum cele din expoziţia Aurul Dacic plecate cu surle şi trâmbiţe în Italia dar uitate cel puţin la nivel mediatic să mai fie menţionate că s-au întors, vor fi dispărut cu totul ?

Atunci când hoţii pe care îi plătim să ne conducă ţara şi destinele vor goli institutele de cercetări de toate dosarele , invenţiile şi inteligenta românească, dându-le pe nimic şi pretinzând că s-au furat fără a găsi însă făptuitorii, aşa cum s-a făcut cu dosare privind cercetarea nucleară de la Piteşti ?

Românilor, cât încă mai există acest nume şi nu va fi înlocuit cu totul de cuvântul rromi cu care tot mai mulţi europeni ne confundă, ridicaţi-vă, deschideţi-vă ochii, deschideţi cărţile, învăţaţi-vă istoria aşa cum a fost ea, până nu o veţi pierde şi odată cu ea dreptul de proprietate asupra acestui pământ, asupra istoriei lui, prin pierderi succesive dar bine regizate de suveranitate, prin europenizarea forţată şi bine ţintită, însuşită de cei ce stau în fruntea statului şi vă vând istoria cui dă mai mult pe ea. Protejaţi-vă şi apăraţi-vă istoria, dovezile şi site-urile arheologice, cărţile, înscrisurile, muzica tradiţională, tradiţiile, Dragobetele , nu Sfinţii Valentin, Ziua Mamei, nu Ziua Recunoştinţei, Crăciunul, nu Hallowenul. Adevărata Sarmisegetuza adevărata cetate a Dacilor stă ascunsă încă sub Grădiştea şi în curând va fi vândută. Ruşii stau cu ochii pe ea prin satelit, iar românii habar nu au pe ce pământ calcă şi ce vând când îşi dau acceptul să se toarne câte o autostradă experimentală.

Ne pierdem ne îndepărtăm de cei ce ne-au dat nume ne rupem de rădăcini, ne lăsăm călcaţi în picioare de vânzători de neam spunând laş, ASTA E . Ne închinăm la sfinţi împrumutaţi şi uităm de Zalmoxe. Ne închinăm la icoane şi uităm de Dumnezeu. Ne acoperim de păcate şi fugim la biserică să ne “spovedim”pentru a fi curaţi şi gata să săvârşim altele şi mai înfricoşătoare, ca într-un târg făcut cu diavolul, sperând că spovedania ne curăţă de păcate, când este mult mai simplu să nu păcătuim.

Ne pierdem, privind cum cad peste noi toate urgiile cerului, şi aşteptăm să vină altcineva, poate armata, poate guvernul, poate străinii, cu ajutoare, cu bani, cu lopeţi, cu saci cu nisip, cu haine, cu elicopterul, să ne salveze, să dea viaţă. De ce ne-ar da alţii ceea ce noi nu respectăm ? De ce ne-ar da alţii ceea ce putem să ne luăm singuri ? De ce să aşteptăm să îşi bage alţii coada, de ce ne târâm la Porţi Străine pentru ceea ce noi singuri putem obţine? DE CE NE LĂSĂM CĂLCAŢI ÎN PICIOARE ?Unde ne este mândria, suntem toţi orbi, surzi, handicapaţi, ologi, fără mâini fără picioare, fără cap? CÂT O SĂ MAI STĂM CU MÂNA ÎNTINSĂ ŞI CU CAPUL PLECAT?

vineri, 17 februarie 2012

Ultimul Ceardaş la Târgu Mureş



Domnul Borbely aflat în vizită pe la alegători prin Târgu Mureş, face din nou valuri. Declară din nou, pentru a nu ştiu câta oară că UDMR este gata să iasă de la guvernare. De ce ? De ce declară? Pentru că a fost luat la întrebări de electorat când vor primi ceea ce li s-a promis? Poate şi pentru asta . Şi ce să le spună ? Neavând ce, se răţoieşte din nou la guvern, ca să arate alegătorilor că este dur, dar sever.

Cât este adevăr şi cât praf în ochi în şantajul UDMR ? Cât a fost şi până acum. De fiecare dată, UDMR a şantajat în momente sensibile pentru coaliţie. Ce se întâmplă acum ? Păi România a cam fost trasă de urechi şi ameninţată că nu va mai primi bani UE, pentru administrarea neadecvata a fondurilor europene sau mai româneşte spus deturnare de fonduri şi repartizarea acestora preferenţial, unor investitori de casă. Primind această informaţie şeful SIE a chemat de urgenţă la Bucureşti pe şeful FMI pentru România pentru a-l aburi şi a-i spune că el nu are nici o vină şi e păcat să tragă el, pentru ce a făcut guvernul dinaintea lui. Bineînţeles, gugustruţul a fost informat că este o vizită oarecare, normală şi necesară ca urmare a schimbării guvernului, de parcă nici MRU şi nici Pantof Găurit nu ar fi ştiut dinainte că Boc va face Poc şi nu ar fi discutat problemele de principiu încă de pe vremea când MRU nu ştia ce să spună că este, şef SIE sau premier desemnat. Dar atâta vreme cât nimeni nu poate dovedi minciuna, Ungureanu, Mihai Ungureanu acest 007 cu cravată de pionier şi concepţii de membru supleant susţine că vizita este de rutină şi nu scoate nici un cuvânt despre sancţiune. Prost e românul acesta şi mort de foame, de vreme ce înghite tot ce i se bagă pe gât.

Dar să revenim la Borbely. Deci domnul ministru vicepreşedinte, joacă rolul poliţistului rău pentru guvernul Ungureanu. După el, va veni un alt membru al UDMR cu funcţie de conducere şi va nuanţa puţin afirmaţia sa, spunând că nu se pune problema punctual acum, dar UDMR trebuie să ţină seama de doleanţele alegătorilor lor, că se fac presiuni la nivel teritorial, dar UDMR îşi va respecta angajamentele dacă şi coaliţia şi le va respecta. Şi uite aşa, după alte discuţii în spatele uşilor închise, vor mai primi ceva asigurări, termene, funcţii, cu care să meargă în faţa nepoţilor lui Atilla spre a-i linişti.

Va ieşi UDMR de la guvernare? Am mai spus, va ieşi numai atunci când va primi asigurări şi promisiuni mai concrete şi mai credibile din partea USL. Acum este adevărat că există posibilitatea ca la viitoarele alegeri parlamentare, UDMR să nu mai treacă de pragul parlamentar. Asta se va întâmpla dacă rumunii se vor repezi la vot şi mai ales dacă vor vota masiv împotriva actualei coaliţii de la guvernare. Atunci viitorul UDMR va fi sumbru. Iată de ce, UDMR , mai mult ca Băsescu doreşte ca populaţia să fie liniştită, să creadă cât de cât în actuala coaliţie, să nu vadă în USL o variantă mai bună pentru România, să rămână nehotărâtă şi să trateze alegerile parlamentare ca şi până acum. Iată de ce UDMR cere cu insistenţă unele măsuri sociale, nu pentru electoratul maghiar ci pentru cel român care trebuie să nu iasă la răscoală şi să stea în banca lui, convins că merge şi aşa şi că uite, Băsescu se ţine de cuvânt, avem creştere economică, ni se măresc salariile şi pensiile. Cei mai mari susţinători ai actualului guvern sunt cei din UDMR care nu numai că îşi pierd slujbele sau afacerile sau locul la guvernare, ei riscă să îşi piardă locul în parlament şi să devină un PNŢ mult mai nebăgat în seamă. Din cauza asta UDMR trage cu dinţii de guvernare de prezenţa în coaliţie şi nu are nici un gând să iasă atâta vreme cât nu primeşte asigurări de la USL că ei îi vor primi în troică.

Din cauza asta consider că vorbele domnului Borbely nu sunt altceva decât vorbe de clacă, sau strigături la un dans popular. Dar ferească Iştenem să plece UDMR din coaliţie, căci asta va însemna că USL a bătut palma şi tot minoritatea va conduce şi în viitoarea legislaţie.

miercuri, 15 februarie 2012

Deputatul beţivilor


Un mecanic din Galaţi
Ajuns  mare şef de tură
S-a trezit gândind pe gură
Ca şi alti preşturmentaţi

Şi-a făcut recensământul:
Şi din toţi cei decedaţi
Unchi mătuşi bunici fârtaţi
Pe care i-a luat pământul

Unul doar, din ‘74
A murit de moarte bună
Ceilalţi aveau în mână
Ori clodirul, ori bârdacu.

După ce făcu sondajul
Se grăbi s-anunţe ştirea
Ca să afle omenirea
Cam cum stă cu procentajul

Dar simţindu-se stingher
Că-i din neam de biciuşcar
Anunţă că isomgar
Vorbea de cei morţi în ger.


PS:
Dacă  n-o să-i placă
Deputatului, sonetul,
Pun şi eu aceiaşi placă,
Ca şi Toader, cu regretul .

Deci stimate deputat
Dacă te simţeşti lezat
Eu regret… că nu am dat
După cât ai meritat!

Însă ca şi dumneata
Regret fapta săvârşită
Şi cu moaca tot spăşită
Mă ridic şi spun : pa pa !

duminică, 12 februarie 2012

DE CE NU S-A DECRETAT STAREA DE URGENŢĂ


De câteva zile media a început să discute situaţia creată de zăpadă în unele zone ale ţării.Jandarmii au lăsat bastonul şi au luat lopata. Armata a lăsat porumbii şi a trecut la zăpadă. Premierul a trecut la vizite cu generali şi miniştri după el, de parcă fără ei nu îl cunoştea lumea sau nu avea dreptul să emită ordine şi să ia decizii. Obicei prost, de pe vremea celui ai cărui copii sunt încă în fruntea ţării. Ba mai mult, ca să arate că este mai dur decât Boc cel ce va fi curând regretat şi el, a trecut la admonestarea populaţiei pentru nămeţii care s-au format pe drumurile şi pe lângă casele oamenilor.

Bineînţeles că televiziunile şi comentatorii, invitaţii, în funcţie de culoarea politică aruncă vina pe unii sau pe alţii, şi discută despre necesitatea instaurării stării de urgenţă sau necesitate.
Bineînţeles, preşedintele, cel care are primul rol în decretarea unei astfel de situaţii, se află la Predeal împreună cu noul suporter al primului ministru pentru a discuta urmărtoarea lovitură de imagine.


În timpul ăsta, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne domnul Militaru se ceartă apolitic cu politicienii, depăşindu-şi atribuţiunile, spunând numai ce vrea să spună, pentru că nu se lasă provocat. Acolo unde nu cunoaşte, sau nu are cu ce să se laude, spune – ca de obicei- că nu intră în competenţele sale sau că nu răspunde la întrebări politice. Bunăoară e întrebat vizavi de cooperarea cu MApN câţi militari au fost scoţi la zăpadă iar dânsul spune că nu răspunde de numărul MApN, domnul Militaru uită însă că dânsul a deschis subiectul, că militarii şi jandarmii lucrează împreună, că şefii celor două structuri sunt membri ai aceluiaşi comandament, că deocamdată Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi administrează ministerului al cărui purtător de cuvânt se declara, deci era obligat să aibe toate datele la dispozişie şi să le facă publice dacă este întrebat, nu să facă pe şmecherul.
Am spus deocamdată, pentru că dacă se declară Starea de Urgenţă, situaţia se schimbă şi la cârma jocului trece Armata. Ca să ne lămurim mai bine , să vedem ce spun legile ţării vizavi de declararea Stării de Urgenţă şi ce impică aceasta :

Legea 45/1994 Legea Apărării Naţionale
ART. 22 .La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.

În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

ART. 33 Ministerul Apărării Naţionale răspunde de înfăptuirea concepşiei fundamentale de apărare a ţării în domeniul militar, în care scop:
a) analizează nevoile de apărare a ţării şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi înzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului;
b) asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva;
c) organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia;
d) îndruma şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare.
Legea 346/2006Privind Organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Art. 53
(1) Ministerul Apărării poate angaja şi executa, la cerere, prin unităţile sale, prestări de servicii pentru persoane juridice sau pentru persoane fizice, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.

(2) Structurile de forte prestează servicii cu caracter obligatoriu prevăzute de lege. Tarifele aferente acestor servicii, inclusiv cele în regim de urgenţă, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cu sumele rezultate în urma executării acestor activităţi, încasate în cadrul aceluiaşi exerciţiu financiar, se reconstituie creditele bugetare utilizate în acest scop.

LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
CAP. 2 Atribuţii

ART. 4: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:
b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru:
. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi;
Aprobă
7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă;
Art 4 1.c. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi,după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. - (1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

Ordonanţa nr 1 /1999 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă
Art. 3. − Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.
Art. 4. − Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.
Art. 7. − (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale, legate de aplicarea dispoziţiilor art. 20 din prezenţa ordonanţă de urgenţă, trec în competenţa autorităţilor civile şi militare prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 8. − În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare emit ordonanţe militare care au putere de lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă.

Procedura instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă. Încetarea acestora
Art. 10. − Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Art. 11. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgenţe de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 12. − În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
Art. 13. − În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
Art. 14. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
Art. 1. -
(1) Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional,se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă,asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
a) situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocareade resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
f) starea de alertă - se declara potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
g) managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h) monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
SECŢIUNEA a 2-a
Resursele materiale

Art. 32. -(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Inspectoratului General se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operative se finanţează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(4) Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional se face conform legislaţiei în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz,precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. -(1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanenta se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

LEGEA nr.132 din 15 iulie 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public
Art. 1. - Rechiziţia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, în condiţiile prezentei legi.
Art. 2. - (1) Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii.
Art. 4. - Rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se dispune astfel:
a) la declararea mobilizării generale sau parţiale sau a stării de război, prin decretul de declarare;
b) la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, prin decretul de instituire;
c) în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
d) în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor.

Şi ar mai fi multe de spus, de conspectat sau de evidenţiat pe tema aceasta, am încercat să reduc cât de mult articolele, pentru a ne face o ideea modului şi situaţiilor în care se declara Starea de Urgenţă.
Dar până la ea să vedem de ce a scos primul ministru şi Ministrul Oprea, armata la zăpadă.
Am căutat în Legea de Funcţionare a MApN , în Legea Apărării şi nu am găsit nimic care să le dea dreptul să scoată armata la astfel de activităţi în afara art. 53din Legea 346/2006 care spune că Militarii pot executa la cerere, cu aprobarea Ministrului, CONTRA COST unele servicii în favoarea unor persoane fizice sau juridice, sau în situaţia în care s-a instituit starea de urgenţă.


Cum până la această oră nu avem instaurată starea de Urgenţă sau necesitate nicăieri, poate purtătorul de cuvânt al ministrului va pune la dispoziţia presei cererile formulate, contractele semnate şi tarifele corespunzătoare muncii depuse de militari în ultimele zile. Dacă nu, poate cineva se sesizează şi face o mică plângere la parchet împotriva celor ce au dat ordin să fie scoşi militarii de la instrucţie şi trimişi la muncă voluntară. Nu de alta, dar nu mai ştim în ce ţară ne aflăm: în ţara în care militarii erau scoşi la munci agricole şi industriale, sau în cea în care militarilor li se reproşa că nu au de ce să ceară pensii decente , pentru că nu au participat la nici un război, au fost doar la cules de porumbi, ca toţi oamenii.
Ce are de spus despre asta domnul Preşedinte ? Aştept răspunsul după ce coboară de pe Clăbucet.


Al doilea aspect care se cere lămurit este dacă este cazul instituirii stării de urgenţă, şi dacă da , de ce nu s-a declarat până acum, sau de ce nu se declară având în vedere prognozele. Undeva în ordonanţa 21/2004 se dă o definiţie a stării de urgenţă şi din câte scrie acolo, pe unele zone aceasta se impunea de mult, fiind puse în pericol viaţa oamenilor şi valorile materiale şi culturale.Avem deja peste 40 de decedaţi din cauza frigului şi a situaţiei meteo. Atunci de ce nu s-a declarat încă starea de urgenţă în zonele respective?


Păi dacă citim şi unele  măsuri care se iau în astfel de situaţii, avem şi răspunsul:
1. Preluarea comenzii de către armată. Acest lucru nu e bun, pentru că e posibil ca militarii, să observe faptul că comisiile şi comitetele ce trebuie să funcţioneze în astfel de situaţii sunt la zero cu tot ce ţine de organizare, dotare, parte financiară. În plus dacă mai apare vreun alt locotenent Alexandru şi scoate la iveală cine ştie ce „secrete” pe care nu trebuie să le ştie nimeni ?;
2. Rechiziţionarea unor utilaje sau resurse de la privaţi sau instituţii, ceea ce bineînţeles nu convine nimănui.
3. Verificarea unor sisteme care au trecut în controlul civil sau mai bine spus politic şi care acum practic nu mai există;
4. Alocarea unor resurse financiare din fondul de rezervă al Primului Ministru,fondul de urgenţă. Acest lucru ar scoate la iveală faptul că aceste fonduri au fost folosite în alte scopuri;
5. Starea de urgenţă ar însemna blocarea sau chiar încetarea activităţilor unor firme de partid, ceea ce ar aduce mari prejudicii clienţilor fideli;
6. alocarea unor fonduri suplimentare pentru activităţile şi plata celor ce vor face parte din comitetele formate şi echipele de intervenţie ;


În plus, cum să se declare starea de urgenţă când cel care are acest atribut, este la schi? Pai dacă preşedintele has fun, cum să declari starea de urgenţă, să îi strici bunătate de WEEK-END tocmai acum când toate au ieşit aşa de bine, gerul şi zăpada ţin lumea în casă, nu mai pot ieşi să demonstreze, şi-a tras prim ministru secret, a scos la păscut tineretul Smart din PDL, iar Ponta a intrat în herghelia lui? Ar fi o dovadă de cruzime extremă, să strici bucuriile domnului preşedinte, pentru nişte puturoşi care nu ies să mute câteva zeci de metri cubi de zăpadă din curte.


Şi cu tată vânzoleala asta, nu am văzut sau auzit pe nimeni să aducă în faţă pe cei care au încheiat contracte de sute de milioane de Euro cu administraţiile statului, şi să le ceară să treacă la lopată sau să dea banii armatei şi jandarmilor care fac ceea ce trebuiau să facă ei. Domnul Prim ministru îi ceartă pe oameni că nu şi-au mutat munţii de zăpadă dimprejurul caselor, dar nu trage de barba nici un mahăr de partid cu contract de deszăpezire, DE CE DOMNULE UNGUREANU ?


Nu e vorba, că nici televiziunile nu se înghesuie să îi identifice. Doar vorbesc aşa, la modul general, ca să le arate că ştiu ceva şi aşteaptă provincia.

joi, 9 februarie 2012

PARALELE INEGALE


Un locotenent tânăr, cu un dram de minte,, o conştiinţă civică nepervertită şi un curaj inconştient, trece pe stradă îmbrăcat militar şi întră în grupul de oameni care demonstrează de capul lor. Aşa ar fi trebuit să pledeze avocatul apărării la prezenţa locotenentului Alexandru în piaţa Universităţii. Nimeni nu putea dovedi altceva oricât ar fi încercat. Şi tânărul locotenent ar fi fost în armată şi acum, dacă luat de val nu ar fi încercat să arate el că schimbă lumea, pentru că cineva l-a pupat în piaţa universităţii. După această prezenţă fără aprobare pe marginea Dâmboviţei, ar fi fost cel mult amânat în grad.


Dar pentru că luat de val şi încurajat de capete creţe s-a apucat de ceartă cu amiralii pe sticlă, acum trage şi pentru ce nu a făcut. A fost judecat şi trecut în rezervă. Sunt două aspecte aici . Unul este că a fost învinuit de fapte pe care nu le-a comis, cum ar fi participarea la demonstraţii şi activităţi politice. Legea pentru el nu se aplică, se interpretează. I se mai pune în cârcă faptul că a participat la demonstraţie în uniformă, aducând prejudicii armatei. Un alt fapt nedovedit, declarat doar, dar practic imposibil de dovedit. Dacă ar fi să facem un sondaj de opinie, ar rezulta că fapta lui nu a adus prejudicii, dimpotrivă, părerea generală este că a făcut ca armata să fie privită cu mai multă simpatie de către societatea civilă, iar avocatul său chiar ar trebui să ceară un sondaj de opinie pe această temă, pentru a demonta acest cap de acuzare. Al doilea aspect este cel legat de faptul că celelalte fapte, pentru care locotenentul chiar se face vinovat, cum ar fi părăsirea garnizoanei declarate ca destinaţie, sau declaraţii date presei fără aprobarea comandantului acestea sunt atât de minore încât nu făceau obiectul nici al discuţiei în consiliul de onoare. Dar conducerea ministerului a legat faptele cele mai simple de pedepsele cele mai grave şi uite aşa combinând cele două elemente au forţat o condamnare sau o decizie abuzivă. Abuzivă prin imputarea unor activităţi nedovedite, doar interpretate, şi prin luarea unor măsuri neconforme cu faptele săvârşite. Asta dacă e să ne luăm după ceea ce a fost declarat oficial. Practic această decizie şi măsură luată împotriva locotenentului, a adus şi aduce mai multă dezonoare ministerului , Armatei, decât prezenţa sa în piaţa Universităţii.

În paralel, un şef al serviciilor secrete, activ, care se supune unor reguli privind activităţile politice chiar mai stricte decât tânărul ofiţer, este adus în viaţa politică, pus să formeze un guvern politic. Acesta contactează oameni politici, răspunde la ordine politice ale celui ce îi era şef pe linie de serviciu, lucrează la un document politic, cu alte cuvinte se spală în politică fiind încă şef al unui serviciu secret, pe care nu îl părăsise şi nimeni nu se sesizează. Când spun nimeni , mă refer la cei care trebuiau să îl tragă de mânecă şi să îl oprească din prima secundă. Ba mai mult, tânărul Ungureanu când i se spune că este în incompatibilitate cu funcţia pe care o îndeplineşte în cadrul SIE, şi este întrebat dacă va demisiona spune că o va face numai dacă va fi ales, ca şi când nu calitatea sa de membru al SIE era în discuţie ci funcţia de prim ministru ca şi când ceea ce făcuse el de când fusese nominalizat de preşedinte nu erau activităţi politice, ci activităţi specifice muncii de şef al serviciilor de informaţii externe. Alt deştept care ne crede proşti.

Este clar, Crystal Clear că faptele de care a fost învinuit Alexandru Gheorghe se aplică lui Mihai Ungureanu şi că cel care trebuie judecat este noul prim ministru. Întrebarea care se pune însă este cine să îl judece ? Ministrul de externe ? Nu poate, îi este subordonat. Preşedintele ? Nu are cum, el e cel care l-a împins să comită această ilegalitate. Curtea Constituţională? E subordonată preşedintelui. Avocatul Poporului poate sesiza parchetul. Sau parlamentarii opoziţiei. O vor face ? Pot pune pariu că se vor limita să sesizeze Curtea Constituţională ştiind că decizia va fi favorabilă făptaşului. Aşa au procedat şi în cazul Robertei Anastase. În loc să sesizeze parchetul pentru fraudă, au sesizat CCR, care bineînţeles a judecat la ordin. Şi uite aşa, ne facem că suntem în opoziţie. Ce fel de opoziţie mai avem ? Cred că am înţeles de ce USL spune că este în opoziţie. Sunt în opoziţie unii faţă de alţii.

PNL cere demisia parlamentară, PSD vrea numai proteste.

PNL respinge orice negociere cu un guvern trecut ilegal prin comisiile de specialitate ale parlamentului, PSD trimite 3 membri să umple golurile celor absenţi din parlament pentru a avea cvorum şi îşi declară sprijinul .. condiţionat, la fel ca şi UDMR.

PNL respinge orice negociere care nu pune în discuţie cererile lor, PSD o scaldă.

Asta da opoziţie. Cred că practic numai PSD este în opoziţie, dar…. faţă de opoziţie.

Revenind la subiectul propriu-zis, cred că asistăm la o nouă premieră mondială: justiţia românească, cei care sunt puşi să judece faptele cetăţenilor, sub comanda politică execută un exerciţiu la paralele inegale. Deşi cele două cazuri expuse mai sus sunt identice, în sensul că se referă la aceeaşi infracţiune, sunt tratate şi judecate cu unităţi de măsură diferite, inegale. Bineînţeles că nu se va lua nici o măsură de aducere a acestor două cazuri pe o balanţă justiţiară. Prinşi în caruselul evenimentelor, cu nasurile şi mintea îngheţate, nici nu vom observa că din cauza gerului s-a spart orice normă de legalitate şi că alunecăm pe o indiferenţă criminală. Asta în timp ce privim cum unii nebuni încă mai stau prin unele oraşe şi strigă de nebuni Jos Băsescu. Nu îi merităm.

luni, 6 februarie 2012

Demisia lui Boc, întrebări şi implicaţii



În sfârşit, după lupte seculare care au durat 7 ani, Boc a căzut.. din nou . Sper să nu asistăm la numirea unui nou guvern Boc . Cel puţin ca denumire, pentru că nu există nici o îndoială că cel care îi ia locul va fi tot un preş al lui Băsescu.

Toată lumea a început să facă socoteli sau să se întrebe ce anume a pus capac şi ce a decis schimbarea : demonstraţiile, greva parlamentară sau vizita FMI ? Pe mine înainte de aceste întrebări mă frământă alta.

Astăzi, Băsescu avea programate discuţii cu partidele parlamentare.Dar programul îi este dat peste cap de … demisia guvernului. Domnilor, ceva miroase aici . Să nu îmi spună mie domnul Băsescu , că a fost luat prin surprindere, iar vineri când a lansat invitaţia partidelor, nu ştia că Boc va demisiona. Atunci ? De ce a mai lansat invitaţia, când e clar ca Boc nu face nici o mişcare fără acordul stăpânului, iar demisia nu este o decizie luată peste noapte. Deci : ori Băsescu programase discuţii aşa de dragul de a arăta lumii că are chef de vorbă, fie … îţi bate joc de media, clasa politicî şi români, fie … chiar a fost surprins ?

De ce să fi fost surprins , de demisia luui Boc ? În nici un caz . Atunci ? Îndrâznesc să avansez, -oricât ar părea de ciudat şi de imposibil, - idea că Boc l-a surprins pe Băsescu şi chiar colegii de partid şi cabinet când a nunţat demisia Cabinetului. O să spuneţi că sunt nebun, ca e tot una. Da, e tot una, dar văzând faţa Elenei Udrea după anunţarea demisiei guvernului, şi a altor miniştri, cred că i-a picat cam greu anunţarea demisiei guvernului. În urmă cu două zile, Elena vorbea foarte degajat despre unele măsuri care trebuiesc luate în cadrul guvernului şi partidului, iar acuma brusc îi cade falca. Înclin să cred, oricât de imposibil ar părea, că înţelegerea era ca Boc să anunţe că personal se retrage, din motive personale sau pentru a salva guvernul şi stabilitatea guvernării, luând rorul asupra sa ca persoană,sugerând ca Preşedintele să numească alt prim ministru, dar cu acelaşi cabinet, sau mă rog cu oarece mici schimbări. Ştiu că legile spun altceva vizavi de demisia primului Ministru, dar dacă Ponta a crezut că îl poate da jos pe Geoană şi să-şi păstreze totodată scaunul senatului pentru PSD, de ce să nu creadă şi Băsescu că poate salva guvernul si să îl schimbe doar pe Boc ? Şi apoi, când s-a mai încurcat Băsescu în legislaţie, ca să îi mai pese acuma de o chestie de amănunt ? Aceasta ar fi singura explicaţie a schimbării programului de la Cotroceni, aceasta ar fi singura explicaţie a privirilor rătăcite ale doamnei Udrea şi a tăcerii de mormânt din şedinţa de guvern de după anunţ. Ţi a yâmbetului malefic al lui Boc, după ce a dat mâna cu toţi foştii miniştri. Să fi făcut Moţoc mişto de PDL şi Băsescu şi să le fi făcut figura asta ? Să fi crezut Băsescu că poate schimba un prim ministru fără să schimbe cabinetul ? Nimic nu e exclus. Vom vedea , dupăce va fi făcută lista viitorului cabinet. Dacă se vor regăsi în listă mai mult de jumătate din cei care au fost demişi, nu încape îndoială, Boc le-a tras ţeapa.

Mai departe, cine va veni, ce fel de guvern va fi, nici nu contează. Băsescu va numi pe cine ca vrea el, orice fel de guvern va veni, ministerele justiţiei şi internelor vor fi ocupate de slugi ale lui Băsescu , acoperite sau nu, doamna Udrea nu va lipsi din guvern, iar UDMR-ul se va bate pentru învăţământ mediu şi sănătate. Toate celalelate probleme sunt chestiuni de orgoliu, firimituri pe care se vor bate unii şi alţii. Băsescu trebuie să îşi asigure controlul alegerilor,şi justiţiacare să îi dea voie să facă ce vrea altceva nici nu îl interesează, e dispus la negocieri cu indiferent cine.

Domnul Ponta, ca de obicei, nu se poate abţine de a da iarăşi cu mucii în fasole. Nici nu a numit Băsescu un nou prim ministru , iar Prostovanul vorbeşte despre faptul că preşedintele nu va reuşi să numească un premier şi va dizolva parlamentul. Cu alte cuvinte dă de înţeles că orice ar face Băsescu, pe oricine ar propune, opoziţia nu va fi de acord, pentru a forţa alegerile anticipate. Că vrea alegeri anticipate, nu e rău, dar că se declară împotriva oricărei numiri indiferent care ar fi ea, nu face altceva decât să arate că opoziţia este interesată să demoleze,nu să construiască ceva, dând apă la moară puterii care spune că opoziţia nu este deschisă la negocieri. Aferim domnule Ponta, cap ai, minte ce îţi mai trebuie ?

Şi mă mai miră ceva , care arată că -de data asta- Băsescu nu e dispus să dialogheze.

În mod normal, la numirea unui nou prim ministru, Preşedintele se consultă cu partidul majoritar, apoi iniţiază discuţii şi cu opoziţia, pe marginea propunerilor partidului majoritar, pentru a cădea la înţelegere eventual înainte de a prezenta propunerea parlamentului. Aşa ar fi logic, aşa ar fi frumos.

Ce face domnul Băsescu ? Domnul Băsescu cheamă la discuţii întâi partidele din opoziţie, de parcă ele ar trebui să propună primul ministru, apoi ultimul, cheamă partidul majoritar ca să facă ce ? Să ăi spună pe cine a acceptat opoziţia ca prim ministru ? Ca să afle pe cine vrea PDL să numească prim ministru ? Ca să le spună ce a decis şi pe cine trebuie să accepte ca prim ministru ? Ei bine, ordinea chemării partidelor la consultări arată clar, fără echivoc, că nu partidul majoritar propune prim ministrul, ci preşedintele, că nu Boc conduce PDL-ul ci Băsescu, că aşa zisele negocieri, discuţii sunt doar anunţuri cu privire la voinţa domniei sale, pentru că el dictează, nu negociază. Ce negociază el cu USL dacă nu a primit încă propunerile PDL privind noul prim ministru ?

Deci concluzia este că nici Băsescu, nici USL nu intenţionează să negocieze ceva , doar se fac că lucrează şi merge fiecare la discuţii doar ca să mai afle ceva despre celălalt şi să aibă cu ce să îl învinuiască.

Urâtă este politica de Dâmboviţa.

duminică, 5 februarie 2012

Pe drumul spre Dăbuleni



Pe drumul de asfalt de duce-n Dăbuleni
Trecea un prostănac cu priză la olteni
Mergea cu traista'n băţ şi cu priviri mofluze
Dând negativ din cap şi mărunţel din buze :

-“M-ai mazilit tu Victor, şi mi-ai luat şi tronul
Dar nu-i nimic, asteaptă, o să-ţi întorc ploconul.
Mi-ai fost tu naş acuma şi m-ai lăsat pe drumuri
Dar te voi pierde eu şi ale tale fumuri.
Te-a ajutat Năstase ca să îmi iei partidul
Acuma Bombonel simte în spate zidul .
M-ai jugănit mişele că nu te-am luat în State
Să văd ce-o să mai faci fără Năstase-n spate.
Nici socru nici amicii nu o să te ajute
Căci şobolanii pleacă, când treaba se împute.
Ai vrut să iei partidul să scapi de prostănac
Rămai cu pesediştii şi spală-te pe cap.
Nu vă mai vrea nici dracu, nici el nu vă votează
Vă ştie tot românul ca pe o iapă brează.
O să muriţi încet, descurajaţi şi trişti
O ceată securistă de neocomunişti.
Iar eu te voi privi cu milă şi dispreţ
Sărman copil cu aer parizian şi creţ.
Eu n-am nici pui de Cornu şi n-am nici o mătusă
Dar voi renaşte singur din propria cenuşă.
Şi am să -mi fac partid şi am sa-mi fac echipă
Să râd de pesedişti, să-i văd cum se constipă. “

Aşa visa Mircică vârându-şi în guriţă
O mică feliuţă de dulce lubeniţă.
Şi undeva pe faţă un zâmbet îi apare
Căci vine de la  SUA cu gânduri de schimbare.









vineri, 3 februarie 2012

DE CE NU PARTICIPĂ OPREA LA BRUXELLES?



În zilele de 2 şi 3 Februarie 2012 , la Bruxelles are loc o reuniune a Ministrilor Apărării din ţările membre NATO.
Delegaţia MApN este condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Viorel Oancea. Se spune că Ministrul Apărării nu participă, ca de obicei, la aceste reuniuni.De ce nu participă domnul Oprea? Nu ştiu de ce se miră lumea. Sunt trei motive , toate întemeiate şi aş putea spune cunoscute :

1. Nu a fost invitat. Invitaţia se adresa Miniştrilor Apărării, nu ospătarilor. În invitaţie este specificat faptul ca Janitorii şi Waitresii sunt ai firmei de cattering cu care au contract şi nu mai fac încadrări. La noi, în lipsa unui Ministru al Apărării, se duce un secretar de stat.

2. Şi dacă s-ar duce, singurele cuvinte pe care le ştie în engleză sunt  “yes sir, no sir, check please şi tip please!”

3. Filiala UNPR de la Bruxelles este varză, si partidul nu ar accepta deplasarea cu elicopterul până acolo, doar pentru o întâlnire în afara problemelor de partid.

Aşa că nu înteleg de ce face lumea atâta scandal şi atâta caz de neparticiparea domnului Oprea la aceste activităţi. Mie mi se pare normal, chiar elegant, omul este modest, îşi cunoaşte posibilităţile şi locul în cadrul societăţii, nu se duce unde ştie că nu îi e locul, nu discută ce nu ştie, el spune doar “am înţeles, voi scoate 4000 de soldaţi la zăpadă, dacă e nevoie dublez numărul(aici s-a depăşit pe sine, a demonstrat că ştie ce înseamnă dublu, nu ca Roberta) pot aduce 8000”. Mai mulţi nu cereţi, ceilalţi sunt copii de demnitari, colegi de partid, nepoţi, rude, pile, cunoştiinţe,nu pot fi scoşi la muncă, sunt feţe finuţe, neînvăţate cu munca. În plus, există riscul ca peste un an, sau o lună, domnul Băsescu să îi ceară demisia, pentru că a scos armata la zăpadă.

Deci, Nu trageţi în Oprea! Face şi el ce poate.