duminică, 20 ianuarie 2019

In justiția din România


Lege și fărădelege
Justiția română are câteva caracteristici pe care nu le găsești nicăieri în altă parte, nu doar toate la un loc, dar nici individualizate. O parte din ele, la o privire de ansamblu,  ar fi următoarele:
  1. Caracterul amatoristic și  lipsa de fundament juridic, dat de faptul că legile sunt făcute de ageamii sau de papagali ajunși în fruntea legislativului direct de pe tractor sau din patul tătucului, în funcție de sex;
  2. Caracterul interpretabil. În alte țări, legea e lege, oamenii legii,magistrații, o aplică, nu o joacă pe degete, ca zegrenii noștri.
  3. Caracterul impredictibil, probat prin faptul că niciodată nu poți să fii sigur că o lege dată azi de un croitor sau un grup de infractori, va fi valabilă și mâine când la putere va fi un lăcătuș, un repetent, sau  alt grup de hoți;
  4. Caracterul ilegal, în sensul că multe legi sunt în contradicție cu alte legi sau HG pe care cei care le-au dat nu le cunosc și nu știu că își fac efectul sau se intersectează cu alte legi. Așa se face că instanțele dau sentințe diferite, ”în deplină” i-legalitate, bazându-se pe articole de legi care se bat cap în cap;
  5. Caracterul intangibil infractorului de rang înalt, în sensul că oameni care ar trebui să stea în instanță la un loc cu muritorii de rând iar uneori chiar în boxa acuzatului,este ridicat la rang de magistrat, deși este o simplă parte în proces și orice ar face are imunitate. Se cunoaște, este vorba de includerea făcătorilor de dosare la comandă care au puteri mai mari decât judecătorii, pe care îi șantajează și ”sensibilizează” să dea sentințe după cum vor urechile lor, sau mai bine spus colegii din serviciile secrete. Iar atunci când sunt dovediți ca infractori , de prob irefutabile, sunt protejați de colegii care ar trebui să îi scoată din sistem ca măsele stricate;
  6. Caracterul original, unic, dat de faptul că la noi și NUMAI LA NOI procurorii intră în categoria magistraților.
  7. Caracterul elastic, pentru că este folosită ca o praștie, după cum vrea oricine, împotriva unora sau altora, din afara sau dinăuntrul sistemului, dinăuntrul sau dinafara țării, fără nici o teamă, fără nici o legătură cu noțiunea de justiție.
Noul scandal sau noile scandaluri din justiția română dovedesc din plin ceea ce am spus mai sus.
Recurs compensatoriu sau IMPOTENȚĂ ?
Scandalul acestei legi scoate în relief aproape toate aceste caracteristici. Să ne amintim cum a apărut această lege. Prin 2016 CEDO redescoperise, sub presiunea miilor de dosare aflate pe rol, că în România condițiile de detenție atentează la sănătatea și viața celor întemnițați, căci acesta este cuvântul. Cum am oarece informații în domeniu, îmi asum cele ce spun. Când într-o ”cameră” stau 80 de deținuți, dacă înmulțiți cu 4 mp de persoană, ar trebui ca încăperea să aibă 320 mp, dar ea de fapt are 120. În această încăpere își miros ciorapii și se dau cap în cap 80 de oameni, ca să nu descriu și alte… beneficii.  Nu intru în amănunte. Deci CEDO a cerut României să facă ceva pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și decongestionarea temnițelor. Cum guvernul la acea dată nu era capabil să ia măsuri concrete și era amenințat cu amendă grasă din partea CEDO, ca și alte măsuri, doamna Prună,aflată la acea oră din greșeală pe scaunul ministrului  justiției, a mințit în fața celor de la CEDO că are banii necesari modificării condițiilor, că îi va aloca și va schimba datele problemei, promițând marea cu sarea, dar în fapt, ca să oprească dosarele și plângerile către CEDO a ”cumpărat” drepturile deținuților dând o lege prin care le scădea din pedeapsă dacă stau în banca lor și îndură condițiile mizere fără să se mai plângă. Am scris despre asta încă din 2016 în articolul ”Pruna și Loganul, sau mita justițiară”. Soluția a fost îmbrățișată de toată suflarea politică, unii au supralicitat și au dublat oferta, de la 3 zile de ”recompensă”  la 6, numai să nu se mai plângă oamenii că în România sunt tratați ca vitele și să nu îi mai întrebe CEDO ce să facă cu dosarele.
Iohannis instigă la NERESPECTAREA LEGII
Domnul președinte Iohannis, păstorul guvernului Cioloș la acea dată,  era mai mult decât încântat,( poate se gândea că va beneficia și el de efectele legii) și a promulgat legea fără a o contesta ca acum și fără a ridica probleme de constituționalitate, cum a făcut cu aproape toate legile PSD mai târziu. Cât de parșiv să fii, să vii acum și să dai cu piatra într-un guvern care a aplicat o lege făcută de oamenii tăi și aprobată de tine? Păi uitați-vă la el și veți vedea. Domnia sa cere acum ca guvernul actual să ia măsuri și să  modifice cumva legea prin OUG,  încălcând principiul căruia o OUG nu poate modifica o lege care se referă la drepturi fundamentale ale omului, (în cazul în speță dreptul la condiții decente și libertate) dar arată și că nu cunoaște legea pe care o vrea urgent modificată de actualii guvernanți deși el a promulgat-o fără obiecții. Atunci când i-a dat aviz, nu s-a gândit la urmări ca acum? Nu, pentru că el de obicei nu gândește, el decide, apoi pune pe alții să gândească și să caute justificări pentru actele sale iresponsabile. Spuneam că domnul Iohannis și cei care susțin modificarea legii, nu știu ce vor și nici măcar nu cunosc legea pe care vor să o modifice și spun asta pentru că există un articol din lege care ÎMPIEDICĂ EXACT CEEA CE VOR SĂ MODIFICE ACTUALII CONTESTATARI, FOȘTII INIȚIATORI. Când a făcut legea, doamna Prună  și-a luat măsuri din timp să nu i-o modifice nimeni, dar a uitat  între timp și acum ea și susținătorii ei își dau singuri cu stângul în dreptul. Iată ce spune art 55( 7) din legea 169/2017:
”ART. 55(7)   Beneficiul aplicării DISPOZIȚIILOR ALIN. 1  NU POATE FI REVOCAT .” Art 55 (1) se referă la cele 6 zile ce se scad din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate în condiții inumane. Așadar ceea ce cer acum domnul președinte, domnii din USR, doamna Prună inițiatoarea legii și alți afiliați, este NERESPECTAREA LEGII ÎN CEL MAI PUR SENS DAR și încălcarea unor  principii de drept fundamental, primul fiind acela al dreptului câștigat, cel de-al doilea, al predictibilității legii, asta fără a mai vorbi de drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la egalitate de tratament ȘI DREPTUL la condiții decente de trai STIPULATE ȘI ÎN CONSTITUȚIE, la art 47.   Să vii să ceri modificarea unei legi pe care chiar tu ai avut grijă să o sigilezi pentru a nu fi violată, este cea mai mare prostie, nesimțire și impertinență posibilă. Ei, nu că este de râsul lumii? Este, dar este și de plâns.
Televiziunile aservite domnului președinte fac mare caz de cele câteva cazuri de recidivă, care e adevărat au dus la pierderi de vieți omenești, dar uită să menționeze că practic acești oameni tot ieșeau afară, dacă nu acum, cu câteva luni mai târziu, iar cei care sunt irecuperabili ar fi făcut și vor face același lucru mai devreme sau mai târziu. NU MOMENTUL IEȘIRII DIN ÎNCHISOARE E PROBLEMA LA EI CI FONDUL LOR, SAU, DACĂ VREȚI, ÎNRĂIREA LOR  ȘI DATORITĂ  INFLUENȚEI MEDIULUI ȘI CONDIȚIILOR DE DETENȚIE. În aceste condiții, acești recidiviști ar fi procedat și peste 3-4 luni de zile la fel, s-ar fi schimbat doar locul, data și victima. Știu că pentru victime și familiile lor este greu să accepte acest lucru ei gândindu-se ” da, dar de ce mi s-a întâmplat mie”, dar acesta este adevărul. Deci oricum ai lua-o, totul este doar un foc de paie pus de cei care vor să arate că în actualul guvern, format, e adevărat din mulți incompetenți și dirijat de un individ pe care numai  aplicarea corectă a legii nu îl interesează, treburile merg prost și totul li se datorează doar lor. Ei bine, în acest caz, vrem nu vrem, pisica nu a venit din curtea lor. Și hai să facem o socoteală simplă: 6 zile, x 17 luni = 102 zile. Deci cei din cauza cărora a luat foc opoziția, ar fi ieșit oricum  din închisoare cu 100 de zile mai târziu și ar fi făcut același lucru. Nu mă mai leg acum de procente și câți anume din cei ieșiți mai devreme au recidivat, e treaba lui Toader, dar nu m-ar mira să aflu că măcar unul din cei scoși în față depresă, să fi ieșit la termen, fără a beneficia de recursul compensatoriu.
Acest subiect și dispută politică, pur politică, fără nici o legătură cu drepturile cetățeanului sau aplicarea legii, confirmă ceea ce spuneam legat de principiile in justiției din România, mai puțin, poate punctul 5. Ca și în cazul blocării pensiilor militarilor, televiziunile, manipulate sau asmuțite de oameni care habar nu au ce vorbesc, (ca Olguța când vorbea de pensiile militarilor de 34000 lei, sau Fifor când vorbea de un impact de 11 milioane  dacă s-ar aplica actualizarea pensiilor militarilor) se generalizează un caz particular, pentru a se sensibiliza și manipula opinia publică. Curat murdar! Iar televiziunile, ca și în alte cazuri au un mare rol în îndobitocirea populației.

Lupta anti-justiție
Punctul 5 însă face obiectul unui alt scandal, cel al recentei decizii a CCR privind protocoalele dintre serviciile de informații (toate, nu numai SRI) și in justiție. Și pe acest subiect a explodat opoziția deși este  cunoscut încă de la apariția subiectului, de anul trecut, că s-au comis abuzuri, iar cazurile scoase în media au confirmat, ultimul act fiind cel al procurorilor de la Oradea. Ei bine, cu toate aceste evidențe, uite că unii nu se lasă și, la fel ca și în cazul de mai sus, fac scandal numai de dragul de a da cu pietre, chiar dacă fără motiv întemeiat. Deci deși s-a constatat și dovedit că protocolul a fost un act ilegal prin faptul că s-au atribuit celor din servicii puteri neconstituționale iar unii procurori au încălcat legea și drepturile cetățenilor, pe Orban, Iohannis și alții ca ei asta nu îi interesează. Ei cer nici mai mult nici mai puțin decât  să nu se aplice deciziile CCR deși Constituția spune că deciziile ei sunt obligatorii sau să se aplice … discriminator. Ei se bazează pe faptul că legea se aplică numai pe viitor, dar uită că Codul penal prevede că că excepție de la neretroactivitatea legii, fac legile penale mai favorabile făptuitorului.  Ei bine, nici CCR nu poate modifica o lege (ceea ce mulți nu pot înțelege) ea poate doar să verifice dacă drepturile constituționale au fost încălcate, PENTRU CĂ CCR NU ESTE ORGAN LEGISLATIV CI DOAR CONSTATATOR ȘI GARANT AL RESPECTĂRII LEGII. Rolul CCR nu este nici să îndrepte o lege, nici să o explice, cu atât mai puțin să o modifice sau anuleze, ci să verifice CONSTITUȚIONALITATEA  ei. Dar la noi, așa cum spuneam, fiecare face ce vrea cu legea, o interpretează cum vrea, își bate joc de ea cum vrea, inclusiv domnii judecători de la CCR. Și spun asta și prin prisma ultimei lor decizii care spune că : „Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate – vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare”.
Eu nu înțeleg de ce a fost nevoie de această decizie, atâta vreme cât protocoalele fuseseră anulate și se admisese că s-a comis un abuz. Ce NECONSTITUȚIONALITATE A JUDECAT CCR AICI ? Era vorba pur și simplu de un abuz al procurorilor și semnatarilor protocoalelor și aceștia trebuiau sancționați de lege iar abuzurile îndreptate. Practic cei care știau sau aveau informații că procesele lor fuseseră judecate sub efectul protocoalelor,trebuiau să facă recurs în anulare, cei de la ICCJ să judece în regim de urgență cazurile și dacă existau suspiciuni rezonabile că se comiseseră abuzuri, cei condamnați să fie puși pe liber până la rejudecarea cazurilor. CCR nu avea ce căuta aici. Dar asta nu e totul, pentru că în decizia de curând luată,  JUDECĂTORII CCR  ÎNCALCĂ CU BUNĂ ȘTIINȚĂ DREPTURILE CETĂȚENEȘTI, DÂND DECIZII DISCRIMINATORII. Ei spun că  Instanțele vor verifica, ÎN CAUZELE PENDINTE , in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor. Să îmi fie cu iertare dar domnii judecători au judecat deja oamenii și nu speța în sine pentru că decizia lor se referă nu la totalitatea cauzelor ci numai la cele în curs de rezolvare (cum este și cea a lui DRAGNEA) și astfel, nu numai că favorizează anumiți infractori, dar îi discriminează pe ceilalți care deja au fost judecați cu încălcarea legii și prin probe false, dar nu pot beneficia de reparații juridice și morale, pentru că nu îi cheamă Dragnea.Deci cei care au fost deja condamnați și încarcerați prin abuzuri și corupție rămân acolo unde sunt, iar cei care încă nu au apucat să facă pușcărie  stau acasă? Deci stă fiecare așa cum este că așa vor cei 9 justițiari ?  Nu e așa că justiția română este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire?
Și încă o dovadă a inviolabilității ”magistraților” este ultima ispravă a, CSM care prin  prin secția pentru procurori tocmai a astupat fărădelegile  portocalelor din Ploiești,  refuzând judecarea lor, așa cum le va astupa și pe cele ale orădenilor, că doar nu o să trimită în judecată pe cei care au executat ordinele  binomului. Și uite așa, în România, lupta anti-corupție a fost transformată în luptă anti-justiție, pentru că cei mai mari corupți se află la locul ”potrivit” pentru a o sabota.
Mă contrazice cineva?
PS: Am găsit pe internet, o scrisoare a unui fost condamnat, către cel care a omorât un tânăr la Mediaș. Citiți, cei care ascultați la tv propaganda unor moderatori de doi bani, ce crede unul care a făcut pușcărie, despre un fost coleg de al lui, care a ieșit și comis o crimă. Merită citit.
https://adevarul.ro/locale/suceava/ursul-carpatin-mesaj-ucigasul-eliberat-recurs-compensatoriu-sunt-socat-nu-surprins-cei-doi-fost-colegi-puscarie-gratii-1_5c3f43dedf52022f75afa4d1/index.html
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.lista?cam=2
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr160_17.pdf
http://www.in-cuiul-catarii.info/2016/11/05/pruna-si-loganul-sau-mita-justitiara-11565


In justiția din România

sâmbătă, 19 ianuarie 2019

Pantofii lui Junker



Anul ăsta a dat benga în oamenii politici sau  poate dracu  s-a dat și el peste cap și ori e derutat, ori și-a ieșit din mână și își bagă altcineva coada și în treburile lui.
Până acuma era clar, politica își urma cursul ei, apa curgea ca un râu la șes, nici pietrele nu erau mișcate din matca.
La britanici conservatorii și laburiștii se roteau frumos, fără să se încurce unii pe alții, aștepta fiecare frumos în banca lui să îi vină rândul, nu își puneau bețe în roate, doar mai făceau din când în când mișto unii de alții, cu deja tradiționalul umor britanic prin parlament, prin media, seriale cu înțepături mascate marca  Benny Hill, sau pe față, marca Yes Minister dar pana acuma britanicii nu și-au pus bețe în roate unii altora, interesul nației  a depășit orice alte interese. Acuma parcă trag unii hăis și alții cea, nu mai au răbdare, își pun bețe în roate uitând că au un interes comun.
Marele strategic intrat și el în vrie. Adevărul e că cu un președinte ca Trump nici nu se putea altfel. Nicicând SUA nu a avut un asemenea exemplar la cârmă și dacă asta au votat cu adevărat americanii și nu a fost ales și el pe facebook, atunci măcar o rotiță s-a dereglat în celebrul sistem American cu care se lăudau până acuma. Că tot vorbește lumea despre amestecul rușilor în alegerile din SUA, se pare că Trump este întruchiparea lui Elțîn și Jirinovski, la un loc, doi în unul că ăștia nu se satură așa ușor. Cu Trump la volan, SUA nu putea să intre decât în ce a intrat, adică un blocaj politic, social și financiar, iar lucrurile sunt abia la început.La americani nu zidul cu Mexic sau retragerea din Siria constituie problema astea sunt  doar expresia crizei prin care trec,problema adevărată este către ce se îndreaptă societatea,  ce vor ei cu adevărat, pentru că până acuma nu i-a interesat nici pe ei, au mers așa cum le dictau marii lideri de la Casa Albă sau  cei din umbră, convinși că totul se face spre binele marii națiuni, în cel mai pur stil American. Acuma însă s-au trezit că visul american nu mai e visul comun, iar politica polișistului universal nu le aduce liniște în casă pentru că polițistul când vine de la muncă acasă, vine cu problemele, stresul, frustrările acumulate pe străzile pe care a patrulat, vărsându-și nervii pe familie, sau nemaiavând chef să se ocupe de copii și de nevastă. Riscurile meseriei.
În Franța, cea mai comunistă țară capitalistă, țara cu cea mai organizată și corectă(până acuma) activitate sindicală, niște cetățeni au ieșit în stradă să protesteze pentru impunerea unor taxe. Dar pentru că nu avuseseră și nu au suficiente probleme cu ”francezii de peste baltă” aduși de ei sau cu emigranții împinși de ”prieteni”, s-au gândit ei, sau poate alții, să își bage niște calupuri de trotil sub scaun și să te ții jocuri de artificii. Și uite așa, de la un chibrit a luat foc toată șandramaua. Bineînțeles că, urmând experiența și procedurile ”standard” implementate de ei și de alții în țările ”surori” mai mici, focul a fost ațâțat și apoi dirijat către alte  ”gospodării” s-a turnat gaz, s-a turnat benzină, iar acuma nici dracu nu mai știe cine face jocurile, încât francezii se dau cap în cap. Toți dau vina pe alții, revendicările au atins alte domenii, pretențiile s-au diversificat încât la câte interese și cozi sunt băgate, se pare că Bastilia se va reclădi și dărâma din nou și tot nu va fi suficient.
Parlamentul European, mama mamelor copiilor Europei, mama- marea democrației noastre, se zbate și ea între socialiști și populari, ca săracul Junker între Teatcher și Ballantines,  dând sancțiuni, mângâind, certând, ”emcevind” după cum bate vântul.
Întreaga Europă pare că se încalță cu pantofi luxemburghezi, de culori diferite, neștiind ce e la modă azi, ce va fi la modă mâine, de partea cui să se poziționeze, în ce parte să o apuce, de cine să se lipească pentru că lumea pare să fie condusă de nebuni iar la de nebuni nu știi la ce să te aștepți nu știi dacă și-au luat medicamentele sau dacă nu cumva au luat doză dublă. Când americanii au anunțat,de exemplu, că se retrag din Siria și îi lasă pe turci să le rupă gâtul kurzilor, foștii ”protejați” și colaboratori ai americanilor, predând ștafeta pe strada Kurdistan  ”polițistului Erdogan”, Europa își lega șireturile la pantofi.
Aparent, toate astea ar trebui să nu ne intereseze pe noi, e treaba lor ce fac la ei in curte, le avem noi pe ale noastre, mai vechi și mai grave. Da, dar partea proastă este că curtea lor nu are gard, iar problemele lor seamănă izbitor de mult cu ale noastre, ei experimentează abia acuma ceea ce noi experiment de 30 de ani și mă întreb așa aiurea, cine de la cine importă?

Pantofii lui Junker

Blestemul kaki sau Legea talionului



Poate când eram mic adică insuficient de maturizat, să mă fi bucurat mai pe ascuns, mai pe față când un așa zis dușman sau ne-prieten pățea ceva rău, i se spărgea mingea, lua o notă proastă, i se strica bicicleta, nu îl lăsau prinții să iasă afară, era pedepsit la școală, etc etc. De la o vârstă în sus, când am înțeles că capra vecinului e tot a vecinului, indiferent că e vie sau moartă, grasă sau slabă, dar mai ales că dacă capra vecinului are sindromul vacii nebune și pisica mea poate să îl ia de la ia, am fost mai atent la ceea ce le doream neprietenilor. Ceva și mai târziu am constatat chiar că dacă capra vecinului e mai grasă sau mai lăptoasă, pot să câștig și eu ceva, ori să cumpăr lapte și brânză de la el, ori să învăț să o cresc pe a mea, așa că am încetat să mă mai bucur de necazul altuia, cu atât mai puțin să îl doresc.
Aud că frânarul de la Cotroceni a refuzat a treia oară numirea Liei la nu mai știu care minister. Nu am avut nici măcar curiozitatea să aflu la ce minister și de ce. Când doi se bat, al treilea câștigă. Nu știu cine e al treilea, dar știu că toți ceilalți vor pierde, adică și al patrulea și al cincilea și așa mai încolo. Scriam cu ceva timp în urmă că Olguța suferă de sughiț. Începuse să sughițe de când s-a legat fără să aibă dreptul, de pensiile militarilor. Sughițul nu numai că nu i-a trecut, dar s-a agravat și uite, de la atâtea pomeniri și acatiste s-a ajuns la ceea ce spuneam în octombrie 2017, infuzie de misie. Olguța și-a dat demisia de la muncă, sperând să nenorocească și alți oameni, la dezvoltare sau transport.  I s-a pus frână, s-a opus frânarul. Dacă ar fi știut că numirea îi va fi refuzată de trei ori, nu și-ar fi dat demisia nici moartă, dar uite că lăcomia și convingerea că ei nu i se poate opune nimeni, că ea poate ”face ” pe oricine, că ea e Olguța, au lăsat-o pe teldrum. Din câte se aude prin târg, nici Liviuț nu ar plânge după ea, dacă nu cumva chiar se bucură, pentru că prea luase avânt tandemul Lia – Manta. Nu știu cum va reacționa în continuare cuplul,  dar Olguța e pe tobogan, iar Manta îi va urma, pentru că atunci când vor admite și vor recunoaște că lui Dragnea îi convine situația, va fi prea târziu pentru a mai face ceva.
Așa cum spuneam, am învățat să nu mă bucur, să nu doresc răul altuia, dar asta nu mă oprește să mă întreb, dacă umilința la cere este supusă LOV acum din partea unui individ care practic nu îi poate reproșa nimic și nu poate să își justifice cu nimic bătaia de joc, nu este cumva o urmare a blestemelor atâtor militari, rezerviști, pensionari, călcați în picioare și batjocoriți de ea exact în același mod, fără nici o vină fără să ii fi făcut ceva, din ambiție și interese meschine. Există pe undeva în natură o lege a compensației pe care nici măcar Olguța, specialista OUG-urilor modificatoare de legi organice nu o poate schimba și care iată, îi dă cu vârf și îndesat, după faptă, răsplata întreită, 3 umilințe, trei palme, primite, culmea, de la cel mai incapabil președinte din câți am avut, cel care s-a remarcat prin anti-guvernare și distrugere, nu prin faptul că a creat ceva sau realizat ceva. Acest președinte o umilește, refuzându-i numirea în guvern de trei ori, ei, ”cel mai performant ministru” al lui Liviu. Eu cred că pe aici pe undeva este și răzbunarea lui Ponta, cel care a făcut-o primar la Craiova (unde e adevărat, Olguța a mișcat ceva în bine) dar pe care l-a lăsat și a trecut în barca lui Dragnea, deși între noi fie spus, Ponta este mult peste Dragnea. Strict obiectiv vorbind, Olguța își merită umilința cu vârf și îndesat, ”and so say all of us”, cum spune americanul.
Acum, steaua Olguței nu doar că nu mai strălucește, dar a devenit  o stea căzătoare. Că e de la Ponta, că e de la Iohannis sau de la atâtea uniforme călcate în picioare, nu știu, dar Iohannis fără să vrea, fără să știe, a răzbunat câteva zeci de mii se uniforme. Blestemul kaki doamnă Olguța, blestemul oamenilor pe care cândva i-ați ajutat dar apoi i-ați trădat și le-ați înfipt cuțitul în spinare, v-a ajuns, chiar mai repede decât au cerut unii. Eu zic să vă lăsați de ministeriat că cine știe pe cine mai îngropați și poate nu vor fi toți la fel ca mine, îngăduitori și iertători. Ce, credeți că Oprea a scăpat de blestemul gropii lui Gigină? Va cădea și el în groapă și nu se va mai scula, pentru că Legea talionului nu poate fi modificată prin OUG.

Blestemul kaki sau Legea talionului