joi, 17 octombrie 2019

Lasă șefu, că ne înțelegem noi


Nu știu cum o fi prin alte zone dar aici pe la olteni, când tocmești pe cineva sau negociezi o lucrare, cu o persoană sau chiar firmă privată din alea mai mici, când întrebi cât face lucrarea, deseori auzi răspunsul    ”lasă șefu că ne înțelegem noi, oameni suntem”. După câteva țepe de genul ăsta, când aud pe unul că îmi spune așa, închei orice discuție și caut pe altcineva. Acest răspuns de regulă vine din gura unui țepar care vrea să îți câștige încrederea, vrea să te convingă că el e meseriaș, că nu îl interesează câștigul ci să facă lucrarea bine și la  timp, când de fapt el este un fel de Celentano, dar cu mai puțin haz. Ce urmează? Urmează o lălăială, abureală, spoială, lucrare de proastă calitate, activitate din când în când și .. apoi dacă cumva termină lucrarea, un preț de îți taie răsuflarea, sau (uneori în tandem) o lucrare de toată jena. Eu cu astfel de ”meseriași” nu discut, cum aud pe unul că spune ”lasă șefu” cum am închis orice negociere. Prefer să știu de la început cât costă, ce implică, ce pretenții are, și mai ales în cât timp e lucrarea gata. Nu tocmesc  în condiții de … ”mai vedem”, sau ”ne înțelegem” pentru că această replică este garanția țepei.
Buni la dărâmat, impotenți la construit
Spuneam că nu știu cum o fi prin alte zone dar constat că în zona politică lucrurile merg la fel, e plină zona de țepari. Nu știu cine pe cine o fi tocmit, cine o fi inițiat discuțiile, cine e ”meseriașul” și cine ”clientul”, dar modul în care s-a ”tocmit” moțiunea de cenzură” îmi demonstrează că e plină clasa politică de ”meseriași”. Trecând peste faptul că s-a dovedit din nou că e mai ușor să demolezi decât să construiești, să strici decât să repari, să dărâmi un guvern decât să îl instalezi, modul în care se ”negociază” acuma formarea, sau mai bine spus susținerea, noului guvern dovedește o lipsă de profesionalism și  seriozitate cum nu mai găsești nici la ”meseriașii” locali. Cum este posibil să dărâmi o casă, așa dărăpănată cum e, pe motiv că nu e bună, când tu nu ai materiale să faci alta, nu ai meseriaș care să îți facă alta, nu ai bani să cumperi materiale, nu ai aviz de construcție, nu ai proiect, nu te-ai înțeles nici cu ”vecinii” să îți dea o mână de ajutor și mai vine și iarna? Numai un inconștient sau un om căruia nu-I pasă de ”familia sa” ar face așa ceva. Ei bine, ”opoziția” cu sprijinul ”chiriașilor” a făcut asta, a dărâmat guvernul, iar acuma  în pragul iernii și politice și meteorologice, încearcă să ”tocmească” meseriași când nici fundația nu o are turnată.
După nominalizarea lui Sică Mandolină pe post de prim ministru de către Frânarul Național, desemnatul se dă de ceasul morții, pentru că oricum ar face nu va reuși să obțină voturile necesare investirii în Parlament. Și asta se întâmplă pentru că atunci când a negociat dărâmarea clădirii, nu a avut în vedere și reconstrucția noii case, adică pe el l-a interesat doar cum să dea jos guvernul Dăncilă, nu cum să construiască noul guvern. Acuma, după ce a dărâmat cu un minim scor vechiul guvern, constată că nu poate forma altul pentru că ”meseriașii” cu care a dărâmat pun condiții la reconstrucție iar condițiile puse de ei se bat cap în cap pentru că unul vrea cărămidă, altul vrea BCA, altul vrea beton turnat, iar unii chiar chirpici, să țină până la primăvară, și după aia,”mai vedem șefu”. Iar situația este cu atât mai disperată, cu cât unele pretenții ale unora pentru a participa la reconstrucție – a se citi vot în parlament- constituie motiv de refuz pentru alții, așa cum se întâmplă cu alegerea primarilor. Nu o să intru acuma în amănunte privind motivul pentru care unii vor una și alții vor alta, important este că cel care a ”negociat” votul pe moțiune ori nu a avut în vedere, ori nu l-a interesat, ori a promis fără acoperire satisfacerea pretențiilor celorlalți, conștient de faptul că totuși nu le va putea realiza, mergând din start la țeapă. Așa se face politica în România, cu accent pe dărâmare, cu țepe și indiferență totală la cei care rămân în zloată și ger, fără guvern, fără executiv, fără salarii și pensii, poate, fără perspectivă, fără plan, adică în curul gol, iertată fie-mi expresia.
Un guvern negociat între țepari
Matematic vorbind, dar mai ales practic, realist, guvernul Orban sau de fapt Orban, nu are cum să primească acceptul Parlamentului atâta vreme cât cel puțin două din partidele cu oarece pondere declară că nu vor sprijini guvernul dacă din el va face parte sau va fi ”în cârdășie” cu un alt partid, sau dacă nu va iniția anumite măsuri imediate. USR de exemplu, cere...
Continuarea  aici...

Lasă șefu, că ne înțelegem noi

duminică, 13 octombrie 2019

Circul ”de Stat”


Pe vremuri pe când eram copil, în lipsă de internet, televiziune, telefoane mobile, spectacole ale diferitelor Andree, Aline sau Ramone, românii, în special cei de la sate așteptau câte un sfânt, unde, la bâlciuri venea câte unul cu ”lanțuri” sau tiribombe, urși pitici sau piticanii, cocoși care făceau ouă, fel de fel de drăcovenii și nelipsitul circ, unde unde se produceau scamatorii, și măscări, de rămâneau copii cu gurile căscate iar babele se închinau și își scuipau în sân. Bărbații, mai învățați cu ”pericolele”, se foloseau de moment pentru a se răcori cu un vermut Zarea sau un țap. Dar ca Circul de Stat, nu era nici unul. Circul de Stat era unul singur și ăla nu dădea spectacole decât la București, acolo lucrau profesioniștii, șerpii erau adevărați, nu de cauciuc, gimnaștii făceau salturi reale și te durea gâtul privind la ei, dar merita efortul. Uneori Circul de Stat  dădea spectacole și în orașele mari sau chiar mai micuțe, pe la periferiile orașelor și mereu cortul era plin. Unii mergeau la fiecare reprezentație sperând că cine știe, a doua sau a treia oară, vor vedea ceva ce nu au văzut prima oară, sau se va întâmpla ceva nemaivăzut, poate chiar un accident și nu voiau să scape ocazia, să se poată lăuda apoi, că  a fost acolo, a văzut tot , ei erau ”știriștii” satului,  ceva în genul breaking-newsurilor de azi, unde ”corespondentul nostru știe tot”.
Astăzi, Circul de Stat are cu totul alt înțeles, nu este ”Marele Circ” din sectorul 2, acuma prin circul de stat se înțelege circul pe care îl face zilnic statul român, reprezentanții săi,  circ la care vrei nu vrei ești spectator și plătești și dacă te uiți și dacă nu te uiți, dar circari sunt tot niște piticanii sau huidume, care se declară normali, cică trăiesc și vor să trăiască într-o Românie normală, dar numai normali nu sunt, sau care vor să facă totul pentru om, dar pentru ei, oameni sunt doar cei care gândesc ca ei, iar circul lor este mai prost decât cel pe care îl vedeam la bâlciuri, făcături de doi bani în spatele unor perdele slinoase.
Moțiunea de cenzură nu a fost altceva decât un număr de circ prost făcut, în care a fost nevoie de 3 încercări pentru ca numărul să reușească și asta cu ajutorul publicului.  Culmea este că până să se voteze moțiunea fiecare parte umbla cu sticla cu ”ulei” nesfințit pe la rotițele și angrenajele celuilalt, pentru a ”unge” sau înțepeni un dinte, strigând că celălalt face ceea ce făcea și el. Hoți care strigau hoții și de o parte și de alta, în timp ce rața le măcănea în traistă.
După moțiune, care a consfințit și încununat trădările din PSD din ultimii 3 ani, circul a continuat la fel de penibil și amatoristic. Iohannis, probabil știind că nu mai poate fi suspendat, sau pur și simplu inconștient, habarnist, miserupist și total indiferent la ce cred românii despre el, a declarat sus și tare că în sfârșit a reușit să dea joc cu guvernul PSD, că urmează să numească EL un premier Al Lui  și că sarcina acestuia și a guvernului SĂU va fi una singură, aceea de a organiza alegerile AȘA CUM VREA EL. Pe el asta îl durea  de fapt, faptul că PSD ar fi putut fura în teritoriu, la numărătoarea manuală,  mai mult decât putea fura el prin sistemele computerizate dirijate. Cu toate angajamentele și înțelegerile făcute ( în sistem ucrainian) cu Trump, când a primit în semn de ”respect” cipilica, îi era teamă că PSD-ul va fura mai mult. Acuma poate dormi liniștit, se va fura pe o singură direcție, nu are cum să mai piardă.
Orban, un alt circar, poate cel mai penibil din câți a avut vreodată PNL-ul, o vuvuzea spartă, fără personalitate, fără inițiativă, fără conștiință și fără glas,  care nu se dă îndărăt din a deveni caraghios de dragul șefului, tremură vârtos la gândul că va trebui să fie premier, dar se bucură că această funcție îi va încununa cariera politică  și lumea îi va spune și lui ”domnule prim ministru”,  cum îi spune lui MRU,  Grindeanu, Cioloș, Ponta, Tudose  și alți premieri a căror carieră a ținut cât pauza de schimbare a mingilor la turneul de la Wimbledon. Dar nici asta nu e sigur, parcă văd că Iohannis îl va lăsa mască pe Ludovic și îl va nominaliza pe celălalt circar, mai nou în profesie, Rareș Bogdan.  Să nu uit, scena aducerii unui deputat ”de pe masa de operație” numai ca să se obțină numărul de voturi necesare moțiunii, spune totul despre starea clasei politice românești și a României în general. Ar fi de râs dacă nu ar fi dramatic.
Barna, marele câștigător al alegerilor de la europarlamentare, continuă circul pe care partidul lui îl face de când a intrat în parlament cu tricouri, mesaje, și defilări de toată jena și cere un singur lucru, alegeri anticipate, convins fiind că ar obține mai multe voturi decât orice partid și astfel va fi partidul care va dirija formarea majorității parlamentare. Nu vrea să înțeleagă că una e să lupți cu PSD-ul aflat în cădere liberă și alta cu toate celelalte partide, toate, și că voturile pe care le-a luat în mai nu au fost voturi pentru USR ci anti PSD și chiar anti PNL. Odata vede nașuuuuu …… I s-a urcat succesul la cap și acuma ridică pretenții, vrea hegemonie. Dănuțe, Dănuțe, nu uita că cine crește pe ură, de ură va cădea, așa cum a căzut și Dragnea.
În PSD însă circul este total. După căderea din Parlament unde soarta a fost decisă de trădări, dar nu trădarea lui Ponta, ci a propriilor parlamentari, PSD- ul este în colaps. Imediat după moțiune, media vorbea de puciuri, revolte, bătăi și înlocuiri în PSD. Unii dădeau ca sigură îndepărtarea Vioricăi, aripa Vasilescu ridica vocea, încât ai fi crezut că PSD-ul se va rupe în zeci de bucăți. Și brusc, toată floarea cea vestită a PSD-ului se declară....
Circul ”de Stat”

luni, 7 octombrie 2019

Militarii români



Pe data de 07.10.2019 , Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaților  a dat aviz favorabil PLX 396/2019 , adică proiectului de modificare a codului Fiscal, proiectul lui Teodorovici, prin care se taxează pensiile (deocamdată) peste 7000 lei. Avizul este favorabil, dar cu un amendament, acela că pensiile celor din sistemul  de  apărare,  ordine  publică  și  siguranță  naţională, sunt exceptate de această taxare.
Motiv de mândrie pentru unii, de bucurie pentru alții, de oftică pentru o parte, neîncredere pentru cei mai mulți, speranțe(?) pentru o altă parte a pensionarilor militari.
Se mândresc cu asta cei care au participat la dezbaterile comisiei și –conform propriilor declarații- au reușit să îi convingă pe cei din comisie să scoată militarii din acea lege. Este vorba de cei care încă mai activează sub flamura Forumului Structurilor Asociative ( ANCMRR, AORR, ROMIL) pentru că cei mai mulți sunt doar cu numele în Forum, iar cei care au fost la conducerea lui până acum nu știu cum să îl îngroape și să-i pună piedici. Ăștia sunt militarii români.
Se bucură cei care ar fi sau vor fi loviți de efectele proiectului și speră să scape, câteva mii la număr, prea puțini pentru a reprezenta un câștig pentru buget, suficient de mulți pentru a stârni invidia și răutatea celor care nu au altă grijă decât capra vecinului. Este incredibil, deci de necrezut că sunt militari rezerviști sau activi care îi pizmuiesc pe cei care au pensii mai mari ( primite totuși în baza legii) și care se bucură că acestea vor fi ciuntite. Ăștia sunt militarii români, dacă nu se pot ridica să lupte pentru apărarea propriilor drepturi, măcar să dorească și să se bucure de durerea altora, colegi de-ai lor.
Se oftică cei care sperau să moară capra vecinului, vecinii fiind pentru ei, generalii, coloneii, sau oricare din cei care au o pensie mai mare decât a lor de parcă din cauza lor au ei pensiile mai mici , blocate sau ciuntite. Ăștia sunt militarii români.
Se îndoiesc cei care de atâta timp, cam 10 ani, asistă la jocurile politicienilor,  batjocora la adresa militarilor, activi și rezerviști, unii încercând să facă ceva, alții însă (covârșitoarea majoritate) contând doar pe paginile de Facebook, unde sunt vocali, violenți, turbulenți, îndeamnă la ”lupta armată” critică și miștocăresc tot, dar când e vorba de făcut ceva, nu fac, pentru că ei ”sunt militari, au demnitate”, nu se umilesc, să iasă alții, că dacă câștigă ceva cei care ies, le merge și lor bine. Ăștia sunt militarii români.
Speră cei care au o fire mai boemă, nu învață nici din greșelile altora, nici din ale lor, nici din experiență, nici din cărți, pentru că așa au fost întotdeauna, lor a trebuit să le spună cineva ce să facă, ce să creadă, ce să gândească, ce să viseze, ei au fost executanții perfecți, cei care în loc să se adreseze cu ” tovarășe .. gradul” se adresau cu ”tovarășe comandant”. Ăștia privesc în stânga în dreapta, cred în orice promisiune, dacă vine un grad mai mare la ei și le spune că de mâine li se dublează pensia, ei îi dau de băut în contul pensiei ”crescute” din drojdia de bere și se învârt bezmetici ca Drosophila Melanogaster. Și ăștia sunt militarii români.
În fond militarii români nu sunt și ei decât.....
Mai mult aici :
Militarii români

marți, 1 octombrie 2019

Antrenamente


Iohannis și-a început campania electorală pe spinarea polițiștilor. Cum lumea îi reproșa că nu ia atitudine și nu se iesprimă pe tema violurilor și răpirilor de copii, s-a gândit să astupe gura lumii și a ieșit și el pe post să se împărtășească. Trebuia să fie răpite și violate 2 fete, să fie ucisă una ca să iasă și Iohannis să constate că autoritățile statului își bat joc de noi, că nu avem nici cea mai mică șansă în fața criminalității din cauza strânselor legături dintre mafioți, poliție, justiție, clasă politică. Ba nu, el nu a constatat asta, nici nu a spus, el a dat vina pe guvernarea din ultimii ani, pentru că atâta îl interesează, scăderea PSD în sondaje, în rest nu vede nimic, nu îl interesează nimic. OIohannis nu a ieșit pe post ca să îndrepte ceva, nici să ceară ceva, el a ieșit doar ca să mai pună o cărămidă pe cavoul PSD, în rest nu vede și n-aude nimic. Și când mai apare și cu moaca aia de robot incapabil de a arăta un sentiment uman, vorbind despre copii violați sau uciși, parcă îți vine să spargi televizorul. Dar el face antrenament pentru confruntarea din turul 2.
În timpul ăsta, poliția română, cea care se laudă că a găsit trupul unei fete omorâte de un olandez care făcea turism sexual în România de ani de zile fără ca ei să se sinchisească, face și ea antrenamente. Acum o săptămână, la Deveselu, comună devenită punct de referință socio-politico-militar, s-au strâns zeci de mașini aparținând poliției, jandarmilor, pompierilor și cine mai știe cui.
Să o luăm cronologic:
24.09.2019 ora 13.00, 3 polițiști de la circulație, echipați regulamentar ”fluidizau circulația” la sensul giratoriu de la ieșirea din Caracal. înspre Corabia. Văzându-i m-am gândit că vine iară un transport de rachete la baza de la Deveselu și mă speriasem că le livrează mai devreme.
Dar nu a fost așa. La intrarea în Cotmeana în parcarea de pe stânga drumului cum mergi spre Corabia, adăstau 17 mașini de poliție și jandarmi, cu echipajele aferente. E clar mi-am spus, iară vine DIICOT București să îi sape grădina lui Dincă și au oprit să facă planul de bătălie, să împartă parcelele, să își facă curaj să intre în ”casa groazei.
Nimic deosebit sau de speriat pe traseu până la Corabia. După 3 ore și jumătate, venind înapoi pe traseul Corabia – Craiova, observ la sediul poliției din Deveselu......
Antrenamente

joi, 26 septembrie 2019

Alinierea la România


Acum 2 ani scriam un articol, ”România-SUA, paralele inegale” în care constatam că marea democrație universală începe să ne copieze. Nu știu câți au luat în serios acea paralelă, dar cu cât înaintăm în timp apar tot mai multe argumente că nu am greșit, pentru că ultimele știri venite nu de pe paginile Rusia Azi ci de pe paginile marilor trusturi media sau canale de știri ”oceanografice par a fi de domeniul incredibilului :marile puteri, marile democrații ne copiază fără rușine”.
 BBC-ul vuiește de știri care mai de care  ”românești” dacă e să ne luăm după conținutul sau subiectul abordat din care dacă ai schimba numele eroilor ai jura că s-a întâmplat în România. Citindu-le, ca român, nu poți să nu fii ”mândru” că România a devenit un exemplu, un model de conduită urmat de toată floarea ocțidentului, pentru că Marea Britanie, SUA, UE, nu sunt de ici de colo. Vreți exemple? Căcălău măria ta, cum ar spune Celentano.
”CCR-ul britanic ”
În Marea Britanie, Curtea supremă tocmai a dat ca neconstituțională suspendarea parlamentului britanic de către premierul Boris Johnson, acest hibrid Boris Elțîn/Donald Trump și iată că ieșirea perfidului Albion din comunitate se impute din nou. Boris spune că Înalta Curte a dat un verdict greșit. Cum? Și nu s-au sesizat scorțoșii magistrați că le este afectată independența, nu a sărit presa să apere justiția atacată de un politician care nu e de acord cu decizia Curții Supreme ? Ei, asta nu e democrație, lorzii mai au de lucru până să ne ajungă. Deocamdată însă, ne-au copiat pe tema conflictelor instituționale. Aștept să văd și un conflict familia regală/premier și pot dormi liniștit, Anglia e pe drumul cel bun. Ce nu înțeleg eu, este de ce ”rezistenții” nu ies cu telefoanele în Trafalgar Square ? Oare spiritul civic a murit sau încă nu a fost ”implementat” în Bătrâna Anglie? Păi ce ei nu au ONG-uri ? Rușinicăăăăăăăăăăăăăăăăăă!Nene Soroș, tanti CIA, ce așteptați ?
”Trump and associates”
Roger Stone, Jeffrey Epstein, sunt două nume, doi ”penali” ca să folosesc un termen drag prezidentului nostru, care au pus umărul la ridicarea lui Trump, iar acuma sunt cercetați penal. Cum de se mai duce domnul KWI să dea mâna cu un președinte care s-a înconjurat de penali? Îmi amintesc că nu știu la ce sindrofie organizată la Cotroceni a refuzat să invite oficiali români pe motiv că ”e penali” sau asociați cu penalii. Păi ce facem Klaudiță, avem o politică internă și o alta pentru externi? Sau suntem câini cu pisiciLe și șoricei cu tigrii? Nu e bine domnule președinte, nu e bine !
O mână spală pe alta
Cam așa s-ar traduce literar ultimul scandal din regatul Trump, izbucnit acum câteva zile pe tema ”colaborării” dintre știuletele american și pop-cornul ucrainian. Pe scurt, în America va urma o investigație privind o convorbire între președintele american și cel ucrainean, convorbire în care Trump îi cerea omologului său să ”îi facă o favoare” declanșând o investigație în Ucraina, privind anumite activități ale lui Joe Biden, contracandidatul lui Trump la alegerile din doozecidoozeci, cum se exprima Veorica. Hopa Henț! Pe de altă parte, așa, tangențial, președintele Zelensky solicita ajutor militar. Cei doi declară că nu nu există nici o legătură de cauzalitate sau condiționare între cerere/ofertă în această discuție, deci nici vorbă de ”quid pro quo” cum zic latinii, adică nu e vorba de serviciu contra serviciu, ci doar o discuție amicală așa, adică așa ca între șeful poliției Olt și Remus Rădoi. Nu aș putea spune cine e, în acest caz, șeful poliției și cine Rădoi, dar domnul Zelensky se jură că....

Alinierea la România

marți, 24 septembrie 2019

Campanie electorala pentru militari


Victor Ponta Ora 9.54 – public pozitia ProRomania fata de impozitarea pensiilor militarilor:
„Anunț important pentru toți militarii din România – slugile și demagogii din Echipa Viorica Dancila au decis să va taie pensiile – exact invers decât au promis în 2016 – exact cum a făcut Băsescu în 2010 / proiectul pe care l-au depus la Senat și pe care fac atâta tărăboi se referă la PENSIILE MILITARE alături de cele ale magistratilor ( fiind însă scutite pensiile parlamentarilor) !
ProRomania a promis că va proteja tot timpul pensiile militare ( introduse încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza și existente în toate țările NATO) reglementate prin Legea 223/2015 / așa vom face și acum în față ticăloșiei câtorva lideri PSD absolut trecători!
ProRomania susține renunțarea la cota unică și trecerea la un sistem de impozitare diferențiată / dar pentru toate categoriile de venituri și toate categoriile profesionale! Ceea ce propune acum PSD este un act neconstituțional , demagogic și nefuncțional!

Militari români – azi trădătorii voștri se numesc Dancila, Teodorovici și Fifor! Să nu uitați acest lucru!“

Viorica Dăncilă ora 12:
„Partidul Social Democrat susține ferm ca impozitarea pensiilor speciale să nu se aplice pensiilor militare. Pensiile militare de stat trebuie să beneficieze de sistemul de impozitare aflat acum în vigoare. Vom promova acest amendament în Camera Deputaților, care este cameră decizională.
Ca țară membră a NATO, avem o datorie morală față de cadrele militare în activitate, în rezervă și în retragere. Prin exceptarea cadrelor militare de la supraimpozitare, ne aliniem legislației europene. În majoritatea statelor UE și NATO, regimul pensiilor militare este reglementat prin legi speciale.”

Victor Ponta , ora 16.38
„Viorica Dancila intelege prostiile la care o indeamna Fifor si Teodorovici si schimba pozitia PSD in concordanta cu pozitia ProRomania!
Iata ca Viorica Dancila urmareste contulmeu de Facebook- si pune imediat in practica ideile mele! Bravo Viorica – asculta de mine ( nu de baroni, de Fifor si Orlando) si o sa faci lucruri bune!”

Pe pagina de FB a Uniunii Militarilor si Politistilor „Mihai Viteazul”structura proaspat infiintata de Oprea, suntem informati ca
„În cursul zilei de astăzi, dl.Gl. Gabriel Oprea, președintele UNPR și al UMPMV, a a avut o întrevedere cu d-na prim ministru Viorica Dancila, unde au discutat despre suprataxarea pensiilor militare.În urma acestei întâlniri, d-na prim ministru a ieșit cu un comunicat, prin care NU susține supraimpozitarea pensiilor militare.Să fie primit!”
Dar pe pagina UNPR , la actualitati, ultima stire prezentata este din 13 septembrie si se refera la „Consultări între ministrul Ştefan-Radu Oprea şi delegația Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR)”.
Concluzia: SUNTEM IN CAMPANIE ELECTORALA. Nu puneti botul, ca va frigeti!

Campanie electorala pentru militari

Interviu cu Șeful Statului Major al Apărării




Acum ceva  luni de zile, pe când explodaseră  scandalul  prelungirii mandatului Șefului Statului Major General și declarațiile Țuțuieno/Vasiliene  privind pensiile militare, l-am contactat pe domnul general Nicolae Ionel Ciucă, solicitând realizarea unui interviu care să dea răspus unor întrebări de importanță majoră –am considerat eu-pentru lămurirea unor aspecte pe marginea cărora se făceau o grămadă de speculații. Domnul general a acceptat precizând însă că trebuie găsit momentul  în care să aibă loc întâlnirea. Acest moment a fost găsit, apoi amânat în câteva rânduri. Dorind  totuși să realizez acest interviu fie și sub o formă mai puțin convențională, pentru că în definitiv era important să obțin răspunsurile, am acceptat de comun acord varianta trimiterii întrebărilor, a primirii răspunsurile, urmând ca o eventuală întâlnire să lămurească neclaritățile și finalizeze intenția. Ocazia întâlnirii și definitivării a venit  la deschiderea anului de învățămânr la Colegiul Național Militar Tudor Vladimirescu. Întâlnirea a avut însă loc la sediul B 26 unde a avut loc interviul. Am încercat să acopăr prin întrebările mele o parte din problemele care am considerat  că merită lămurite în primul rând privind speculațiile și acuzele la adresa unuia sau altuia din factorii decidenți la nivelul MApN dar și  legate de problemele cu care se confruntă armata în primul rând, dar și militarii activi și în rezervă. Nu voi face comentarii privind răspunsurile, așa cum nu am făcut nici la răspunsurile primite de la domnul ministru prin aparatul de presă. Citiți și analizați:
MN: Domnule general, în primul rând vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a răspunde întrebărilor mele. O să specific de la început, pentru cei care așteaptă probabil întrebări pe marginea situației în care ați fost, că nu  voi pune în mod deosebit întrebări privind acel conflict, între președinție și minister, pentru că cei care ar trebui întrebați, sunt cei care l-au declanșat  iar eu nu vreau să transform acest interviu într-o discuție politică.
NIC: Domnule colonel, ne cunoaștem de multă vreme și știti că nu se pune problema să nu fim deschiși. Ceea ce doresc să subliniez de la bun început este faptul că problemele instituționale se rezolvă instituțional, nu în public, cu atât mai mult când este vorba despre instituția Armatei Române. Am ținut întotdeauna să îi informăm pe militari despre stadiul rezolvării/nerezolvării diferitelor probleme sau inițiative și, trebuie să recunosc, că nu întotdeauna am facut-o public, dar pe canalele militare, am făcut-o cu certitudine și coerentă.

MN : Dar, pentru că tot suntem aici, nu pot să nu întreb aspecte care au urmat acelui conflict. Am văzut că ați dat unele lămuriri privind relația dumneavoastră personal (nu privată)  cu ministrul apărării, în perioada cât ați fost suspendat dar și conlucrarea dintre instituții. Aș dori totuși o lămurire: cine a semnat documentele în acea perioadă ca șef al Statului Major al Apărării, pentru că am văzut pe site-ul MapN, pe pagina privind transparența decizională, proiecte de ordine care erau contrasemnate de dumneavoastră. Și a doua întrebare este: Erați totuși consultat, având în vedere că ați fost doar suspendat, nu demis?
NIC: În privința „suspendării șefului SMAp” așa cum a fost numită, vreau doar să fac precizarea că acest concept nu este prevăzut de lege, dar pentru buna funcționare a Armatei, o parte din atribuții au fost delegate către d-ul. general-locotenent Anastasof, care a fost împuternicit locțiitor al șefului SMAp, iar altele nu s-au exercitat pentru că legea prevede ca acelea sa fie executate doar de titular. Relația cu ministrul apărării a fost întotdeauna una profesională, și deși mi-au fost afectate direct imaginea și cariera, am făcut tot posibilul să abordez problema instituțional, ca o diferență de opinie între două instituții ale statului și nu între două persoane. Am discutat cu domnul ministru și cu echipa de comandă și pe timpul cât s-a aplicat măsura suspendării. Sistemul militar este unul autoreglabil si, indiferent ce se intamplă, are un comandant, iar deciziile se iau întotdeauna ținând cont
de recomandările specialiștilor. Armata a fost întotdeaua apolitică, iar aceast status-quo i-a dat credibilitate și indiferent ce se întâmplă cu persoanele, care, trebuie subliniat, sunt efemere, Armata trebuie să ramână apolitică și așa cum am înțeles eu din Constituție, a fost, este și va ramâne ființă din ființa neamului.
Dacă ați văzut documente contrasemnate de mine acestea au fost semnate înainte de suspendarea decretului privind prelungirea mandatului și au fost promovate ulterior, dar doresc să subliniez că am discutat permanent cu echipa de comandă a SMAp.

MN: Domnule general, ne-am întâlnit în ultimii 2 ani, de două ori, în cadrul unor activități inițiate- din câte știu- de dumneavoastră, la care a participat și ministrul apărării de atunci, domnul Mihai Fifor este vorba de întâlnirile cu reprezentanții asociațiilor militarilor în rezervă și cea cu bloggerii militari, sau militarii din presa virtuală. De ce ați întrerupt acele întâlniri?
NIC: Nu le-am întrerupt, a avut loc o schimbare a leadership-ului politic la nivelul ministerului, ca atare, a fost o altă abordare. Personal, am continuat întrevederile cu toate asociațiile care au solicitat acest lucru. Aveam planificate mai multe întâlniri, inclusiv de genul celei cu bloggeri militari, dar, fără a avea nici cea mai mică intenție să mă scuz, impactul perioadei de suspendare a modificat toate liniile de planificare specifice unei abordări coerente a angajamentelor asumate. Revenind la întrebare, recunosc că nu am mai putut determina o decizie pentru a avea întâlniri în corpore cu asociațiile, dar am făcut-o sectorial cu toate cele care au solicitat ori am avut activități planificate.
MN: Îmi amintesc că una din inițiativele dvs atunci era de a înființa, la nivelul SMAp, o structură, un birou care să aibă ca domeniu de activitate relația cu aceste asociații ale militarilor activi sau în rezervă. Ce s-a întâmplat cu acea inițiativă, ce s-a întâmplat cu planul pe care l-ați întocmit atunci cu sprijinul și la propunerile asociațiilor? De ce a fost abandonată această idee?
NIC: Ideea nu a fost abandonată și planul a fost întocmit. La nivelul Ministerului Apărării Naționale există un departament care are atribuții în acest sens, iar la nivelul SMAp nu s-a reușit constituirea acelui birou pentru că ar fi însemnat să duplicăm o structură deja existentă în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și Caliatatea Vieții Personalului. 
MN: În ultimul timp, atât la nivelul MApN, cât și la nivel guvernamental, dar și politic, s-a constatat o intensificare a ”atenției” acordate problematicii militarilor și pensiilor militare. S-au înființat consilii, grupuri de lucru, comisii. Dumneavoastră, ca șef al SMAp, structura pe care o conduceți, structura militară a conducerii armatei, ați fost informați, întrebați, invitați la discuții? Pun această întrebare pentru că fiind aspecte care țin de moralul, salarizarea armatei, calitatea vieții personalului, deci factori care concură la starea de operativitate a armatei, perspectivele militarului de carieră, mi s-ar părea normal să fiți consultat dumneavoastră și structura pe care o conduceți.
NIC: În ceea ce privește pensiile militare, am prezentat public poziția Statului Major al Apărării și anume că, încă de la prima reglementare, din vremea domnitorului A. I. Cuza, personalul militar a beneficiat, și beneficiază și astăzi, de pensii militare de stat și nu de pensii speciale, așa este prevăzut în lege, iar alte comentarii le consider de prisos. Sigur că analiza tehnică este atributul specialiștilor în domeniu, dar consider că este foarte important să se înțeleagă rolul și locul pensiilor militare de stat în ansamblul relațiilor care determină și definesc statutul cadrelor militare – stabilit prin lege organică și determinat de misiunea Armatei. Statutul impune interdicții și restrângeri ale drepturilor și libertăților personale care se manifestă pe întreaga durată a carierei militare. De asemenea, odată cu trecerea în rezervă a militarului de carieră, aceasta nu înseamnă și o încetare a calității de militar. Aceasta subzistă până în momentul la care nu mai este posibilă îndeplinirea obligațiilor militare, caracteristică specifică profesiei de militar. 
Pensia militară de stat este o compensație a limitărilor și constrângerilor menționate anterior, specifice doar acestei profesii, pe durata întregii cariere militare.  Aceasta se concretizează și pe recunoștința față de sacrificiile și privațiunile suferite de militari și familiile acestora pe timpul carierei, care este unul dintre principiile pe care se fundamentează sistemul pensiilor militare de stat.
La nivelul ministerului, sunt constitute grupuri de lucru la care participă și reprezentanți din SMAp, însă, foarte important de subliniat este că aceste reglementări sunt abordate integrat, la nivel interministerial și interinstituțional, iar acest lucru necesită o sincronizare și armonizare mult mai laborioasă!
MN: Legat de acest aspect, deși mulți spun că știu, puțini cunosc. Multă lume vă învinuiește că nu ați fost mai activ în aceste aspecte care țin de problemele sau politica privind salarizarea, calitatea vieții personalului și drepturile militarilor. Ce le răspundeți, sau care sunt totuși atribuțiunile șefului SMAp în acest domeniu? Sunteți factor consultativ, dați avize, sunteți întrebat, solicitat?
NIC: Asa cum am precizat la una din întrebările anterioare, poate nu am reușit să comunicăm public așa cum ar fi trebuit și îmi cer scuze pentru asta, singurul vinovat sunt eu, dar asta nu înseamnă că nu ne-am implicat.
Da, SMAp este consultat, ne exprimăm punctul de vedere, prin avize, atunci când ni se solicită. Susținerea acestor inițiative însă, nu intră în competența SMAp. Noi, militarii din SMAp, mergem în Parlament, în Camera Deputaților, la Senat sau în comisiile specifice pentru a susține propunerile, dar mai mult de atât nu ne permite legea. Este, cred eu, un aspect ce ține de normalitate, nu doar să fim la fel cu armatele țărilor NATO sau UE, în ceea ce privește obligațiile militarilor, ci și în ceea ce privește drepturile acestora. În limitele impuse de prevederile legale pe care încercăm permanent să le adaptăm și pentru care am făcut și facem propuneri susținute, dar mai departe de aici, fără a ne delimita de responsabilitate, sunt alte structuri îndrituite să ducă la bun sfârșit proiectele și inițiativele lansate.
Le transmit tuturor camarazilor, de la soldat la general, de la personal civil contractual la funcționar public că am făcut tot ceea ce ne-a stat în putință pentru a beneficia de drepturile salariale cuvenite, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și ridicarea standardelor de calitate a vieții.
MN: Dacă tot am ajuns la capitolul imputări, bănuiesc că totuși cunoașteți că mulți militari v-au reproșat pe paginile de socializare militare faptul că nu ați demisionat la declanșarea conflictului președinție-guvern, legat de prelungirea mandatului dumneavoastră, nu neapărat pentru că nu ați fi meritat să rămâneți ci tocmai pentru a vă păstra imaginea nemurdărită de jocuri politice care poate vă erau străine. Ce le răspundeți ?
NIC: Domnule colonel, revin la afirmația de la începutul acestui interviu, ne cunoaștem de ceva vreme, iar cei care mă cunosc știu cât de importante sunt pentru mine onoarea și demnitatea militară. Am slujit Țara 38 de ani, am făcut din acest lucru un mod de viață, cu o dedicare pe care foarte puțini o pot înțelege, iar pentru asta doresc să le mulțumesc tuturor comandanților și profesorilor mei, dar în aceeași masură și subordonaților care au contribuit major la desăvârșirea mea profesională și ducerea la îndeplinire a tuturor misiunilor primite. Ca atare, aș fi făcut orice mai puțin să-i dezamăgesc.
Cred că trebuie să vedem imaginea de ansamblu și să înțelegem contextul și nu mă refer aici la un conflict, ci la faptul că am fost numit prin mandat, mandatul a fost prelungit prin decret al Președintelui Țarii, care, conform Constitutiei, este Comandantul Fortelor Armate. Cum aș fi putut să plec așa, pur și simplu, mai ales că în formularea propunerii nu se respectaseră prevederile legale în vigoare. Personal, consider că demisia mea ar fi întărit ideea de nesiguranță și instabilitate a sistemului, iar dacă s-a făcut apel la instanța judecătorească, aceasta trebuia să hotărască. 
Militarii nu abandonează niciodată lupta, chiar dacă aici nu am fost decât „obiect” al disputei.
MN: Și acum o întrebare legată de înzestrare. Care este situația înzestrării armatei? Cu ceva timp în urmă, domnul ministru Leș afirma că situația armatei este dificilă, citez: ”Situația nu este una foarte simplă. Dacă ajungi la situația de război, lucrurile se complică foarte urgent. Bineînțeles că Armata Română are stocuri, de armament, de muniție, pentru a rezista astfel încât, conform regulilor, să poți rezista până vin partenerii să te susțină”. Întrebare: Asta este strategia României, să reziste câteva zile până vin –dacă vin – aliații? Dar dacă suntem atacați de o țară aliată, pe cine așteptăm? Are statul Major al Apărării această variantă în vedere?
NIC: Programele de înzestrare, fie că este vorba despre Avionul MULTIROL al Forțelor Aeriene, Sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM, Sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare – HIMARS,  fie de Corveta multifuncţională, Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), Modernizare aeronave IAR 99, Transportorul blindat pentru trupe, Platforme de transport auto, multifuncționale – pe roți și aici nu sunt toate, ele continuă, chiar dacă unele nu se derulează conform așteptărilor și nevoilor noastre. Sunt aspecte care țin de respectarea procedurilor legale, dar sunt și aspecte care țin de derularea proceselor de achiziție, propriu-zise! Unele dintre ele se desfășoară conform graficelor, iar cu altele suntem în întârziere.
Trebuie înțeles că avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de stabilitate pentru că aceste lucruri nu se pot întâmpla de azi pe mâine, tehnica militară nu se găsește pe raft și, în plus de asta, trebuie gândită soluția integrată, partea de interoperabilitate este extrem de importantă, și între elementele de tehnică, și între categorii de forțe și cu aliații.
„Apărarea începe acasă!”, spunea generalul Breedlove, din funcția de SACEUR. Am apreciat consensul politic pentru alocarea a 2% din PIB. După cum bine știți, după intrarea României în NATO, bugetul alocat armatei a fost în continuă scădere, lucru care a afectat serios partea de înzestrare. Trebuie, de asemenea, să înțelegem că lucrurile nu se vor rezolva peste noapte, nici în privința dotării, nici în privința operaționalizării. Avem calendare și planuri foarte bine stabilite și vreau să subliniez că Armata României are capacitatea de a-și îndeplini misiunea de apărare a țării. Suntem membri ai celei mai puternice alianțe din lume dar, acest lucru nu vine doar cu drepturi, vine și cu îndatoriri, trebuie să participăm la securitatea colectivă.
MN: Tot domnul ministru Leș  promitea, că o să repunem în funcțiune fabrica de pulberi de la Făgăraș. Nu întreb când, nu întreb cu ce, întreb, dacă puteți să răspundeți, DE CE NU O MAI AVEM, cine a lăsat să fie abandonată și dacă în CSAT a pus cineva problema tragerii la răspundere a celor care au adus economia de război la sapă de lemn încât nu ne mai putem produce nici praful de pușcă?
NIC: Știți că militarii nu comentează deciziile politice. Putem vorbi despre implicațiile, efectele și consecințele acestor decizii în ceea ce privește sistemul militar și securitatea României, dar nu despre deciziile politice.
Ce se înâmplă cu fabrica de pulberi de la Făgăraș nu vă pot răspunde, nu pentru că nu ne interesează, ci pentru că funcționează în structura altui minister.
La nivelul SMAp stabilirea nevoilor de echipamente și tehnică militară vizează asigurarea capabilităților necesare Fortelor Armate pentru îndeplinirea misiunilor, prin dezvoltarea unei structuri de forțe moderne, dotată adecvat, dislocabilă, cu capacitate de autosusținere și sistem de comandă-control eficient. 
MN: Apropo, la această oră, România mai are o doctrină de apărare, sau are numai cărți albe cu pagini negre?
NIC: Pentru prima dată, începand cu anul 2015 am reușit să derulăm și să închidem un ciclu de planificare coerent și fără sincope. Ca atare, Romania are toate documentele programatice să poată planifica tot ceea ce ține de apărare. Doresc să fac mențiunea că ne aflăm în perioada în care trebuie să pregătim începerea următorului ciclu de planificare, iar datoria noastră este să începem procesul de revedere cu toate implicațiile lui. 
MN: Am vorbit de înzestrare. Ar mai fi câteva aspecte de lămurit aici. Domnul ministru Gabriel Leș a anunțat că achiziția corvetelor a bătut pasul pe loc din cauza unor probleme sau clarificări cerute specialiștilor militari. Totuși, cât la sută este decizie militară și cât politică în astfel de achiziții? Pot militarii să spună nu, atunci când factorul politic decide sau alege un anumit partener? Dacă opinia dumneavoastră și a SMAp este negativă față de un proiect, iar ministrul, sau guvernul, Parlamentul îl doresc, cine decide?
NIC: Achizițiile efectuate sau în curs de angajare au urmat etapele reglementate în acest domeniu respectiv stabilirea nevoilor pt misiune și emiterea cerințelor operaționale, inițierea achiziției și derularea programului de achiziții.  La nivelul SMAp se stabilesc nevoile de misiune și cerințele operaționale. Procesul de achiziție este asigurat de către Departamentul pentru armament, în baza Legii 98/2016 privind achizițiile publice și a HG 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniul securității și apărării. Până la această dată nu a existat nici o situație în care un program de achiziții să fie demarat de Parlament sau Guvern. Fiecare din elementele enumerate mai sus sunt rezultatul analizelor efectuate în cadrul unor organe de decizie colectivă. Decizia nu este a unei persoane indiferent de poziția acestuia. 
MN: Știu că nu răspundeți declarațiilor politice, deci nu o să vă întreb ce părere aveți sau cum comentați, ci doar dacă ați fost informat, sau vi s-a solicitat opinia legat de intenția de a se construi două spitale din fondurile MApN. Repet, cunosc faptul că SMAp nu are atribuțiuni în stabilirea politicii financiare a MApN, dar orice ban luat de la apărare se răsfrânge în starea operativă a armatei, mai ales în condițiile în care așa cum spunea ministrul Leș, nu mai avem nici praf de pușcă. Deci ar fi normal să fiți consultat. Ați fost măcar informat?
NIC: La nivelul SMAp există o concepție foarte bine conturată în ceea ce priveste medicina militară cu cele două componente ale ei: staționară și operațională. Cea staționară este atributul Directiei Medicale și răspunde pentru asta, cea operațională este în responsabilitatea SMAp, dar nu putem să spunem că se pot dezvolta ori lucra sectorial. Cele două domenii trebuie să se dezvolte coerent, în deplină complementaritate unul cu celalalt.
În Romania există unsprezece spitale militare, în Germania cinci, nu văd de ce ne-ar trebui înca două spitale?! 
MN: Tot din domeniul ”achizițiilor” e și următoarea întrebare. Ce se întâmplă cu cariera militară? Am văzut în presa militară că recent la Sibiu a avut loc ceremonialul avansării în grad a unei promoții de cadre pe filiera indirectă. Pe de altă parte, programul rezerviștilor voluntari, cu toată bunăvoința, s-a dovedit a fi un fiasco. Poate e cazul ca CSAT să discute serios problema încadrării armatei, nu doar a înzestrării care este oricum nesatisfăcătoare. Chiar nu interesează pe nimeni faptul că tinerii nu sunt atrași de cariera militară? Nu analizează nimeni cauzele? Probabil tinerii văzând cum sunt tratați militarii, plecând de la pensionari, cărora li se blochează și fură pensiile, până la șeful SMAp, târât prin tribunale, consideră că nu este o meserie respectată. Acest aspect nu este o vulnerabilitate la adresa securității naționale?
NIC:Resursa umană este cea mai de preț valoare a oricărui sistem, cu atât mai abitir pentru cel militar. Înapoia tehnicii și a echipamentelor militare, se află omul, militarul, iar concluzia este evidentă… Există campanii de promovare a carierei militare, facem tot posibilul să ajungem la tineri, să fim în mijlocul lor, să le răspundem la întrebări, spre exemplu anul acesta am participat la festivalurile muzicale Neversea și Untold cu standuri de promovare. Referitor la știrile legate de reducerea pensiilor militare, acest lucru afectează atât militarii activi, în rezervă și retragere, cât și potențialii recruți. Țin să menționez încă o dată că pensiile militare nu sunt pensii speciale.
Revenind la promovare și recrutare, fac precizarea că am lucrat îndeaproape cu DGMRU pentru a găsi cea mai eficientă formulă de promovare a carierei și aș face mențiunea că anul acesta am avut chiar și patru candidați pe un loc la instituțiile militare de învățământ, inclusiv pentru posturile de soldați profesioniști. Ceea ce nu a funcționat, și aici trebuie să vă dau dreptate, este partea cu rezerviștii voluntari, care se desfașoară mult sub așteptări, iar asta este atât din vina noastră a instituției, cât și a unei percepții defectuoase la nivelul receptorilor. Facem eforturi susținute, inclusiv cu mediul asociativ militar și civil pentru a relansa proiectul, vizând inclusiv modificarea legii.
MN: Nu există riscul ca armata să se transforme dintr-una de profesioniști într-o armată de civili îmbrăcați militar, introduși pe ușa din dos? Cum se simt cei care au trudit 4 ani de Liceu Militar și încă 3 ani de Școală militară, iar după ce așteaptă ani de zile pentru promovare se trezesc dați la o parte de cei care se anajează pe filieră indirectă la 40 de ani, direct pe funcții de șefi și cu grade mai mari ca ei? Dacă tot întroducem civili în armată fără o pregătire temeinică, de ce mai cheltuim bani pe instituțiile de învățământ militar și nu mărim soldele încât să fie tentante și să aducem în armată vârfurile din facultăți care, cu o pregătire și cheltuială minimă, să ocupe locurile pe care le ocupă acuma cei veniți pe filieră indirectă?
NIC : Militar de carieră fiind am încercat, de la cel mai mic nivel să asigur un mediu concurențial loial, să promovez valorile militare și să avem după cum bine știti un ghid al carierei cât mai coerent. Astăzi, când noi avem această discuție, sunt convins că stiți de existența ordinului M124 care este o alternativă pentru asigurarea specialităților militare deficitare ori care nu sunt asigurate de către instituțiile militare de învățământ: juriști, contabili, medici, constructori, de exemplu. 
Ceea ce doresc să subliniez este faptul că cei care intră în sistem pe această cale nu pot depășii gradul de locotenent colonel. În atare conditii, cei care absolvă instituțiile militare de învățământ au toate șansele să promoveze în carieră până la gradul de general și pot ocupa cea mai înaltă funcție din Armată.
Instituțiile militare de învățământ sunt unități cu tradiție, de elită, recunoscute atât național cât și internațional, care asigură resursă umană de calitate, atât de necesară transformării instituției într-o Armată modernă și interoperabilă. 
MN: Ar fi multe întrebări de pus, multe aspecte de lămurit, multe dureri sau neajunsuri de rezolvat. O să închei totuși, cu o ultimă întrebare și speranța că îmi mai acordați un interviu după terminarea mandatului. Întrebarea e legată oarecum tot de cariera militară. Având în vedere experiența cu numirea înlocuitorului dumneavoastră, acum, după toate câte s-au întâmplat, ați fost contactat de domnul ministru și consultat privind succesorul dumneavoastră? S-a făcut ceva pentru a nu se repeta în decembrie 2019 situația din decembrie 2018?
NIC: Decizia privind numirea șefului apărării nu îmi aparține. Am convingerea că lucrurile se vor așeza, propunerile se vor face la timp și legal și se va evita punerea instituției militare în aceiași ipostază ca cea de la finalul anului trecut.
MN: La final vă mulțumesc și vă doresc succes în activitățile viitoare!
NIC:Am onoarea sa va salut!
A consemnat col. (r) Marin Neacsu

Interviu cu Șeful Statului Major al Apărării

sâmbătă, 21 septembrie 2019

Poziția ministrului Leș față de problemele militarilor

 
În luna Iulie, pe data de 17, când pe toate părțile reprezentanții puterii se băteau cu cărămida în piept că vor să repare nedreptățile făcute rezerviștilor militari în ultimii ani, iar șefii unor asociații garantau că în câteva săptămâni vom avea o nouă OUG, alții spuneau chiar lege a pensiilor militare, am trimis domnului ministru Leș, un set de întrebări. Să fiu sincer, la un moment dat mă gândeam că fără să vreau i-am ridicat mingea la fileu pentru că mai toată lumea era convinsă că gata, problemele sunt rezolvate. Acum 10 zile am primit răspunsul oficial al MApN la întrebările mele. Ca să nu mai fiu învinuit de manipulări și interpretări sau minciuni, voi publica în stare pură atât întrebările, cât și răspunsurile lăsând cititorii să comenteze și să tragă concluziile fiecare după cum va putea. Eu am încercat să fiu cât mai clar și mai concret în solicitarea mea. Analizați întrebările și răspunsurile și veți avea dovada interesului pe care conducerea MApN o acordă oficial problemelor noastre. Iată întrebările:
”Domnule Ministru, Având în vedere  tot mai desele menționări a problematicii pensiilor speciale(printre care în mod eronat sau răuvoitor sunt incluse și pensiile militare de stat plătite în baza legii 223/2015),  de către diverși reprezentanți ai forurilor legislativ, executiv și presei audio-video, rezerviștii, pensionarii militari dar și viitorii pensionari militari actualmente activi,  își pun tot mai des întrebări legate de rolul, locul și mai ales implicarea conducerii Ministerului Apărării Naționale în fenomenul legislativ care privește domeniul apărării, conform prevederilor art 5(3) din Legea 346/2006 și pensiile militare, așa cum stipulează art 2(e) din legea 223/2015, raportate la art.115alin 4 din Constituție.
De aceea,  atâta vreme cât MApN, prin reprezentanții și structurile specializate (inclusiv CPS și DGFC)  nu are nici un fel de reacție pentru clarificarea  confuziilor și lămurirea intenției ministerului privind statutul social al militarilor, clarificare și intervenție de altfel obligatorii în baza prevederilor art 5 din L-346/2006, mă văd nevoit să solicit, în baza legii 544/2001 dar și a principiului transparenței actului legislativ și activității MApN, anumite răspunsuri la unele întrebări de maximă importanță pentru militari vizând:
  1. ASPECTE PRIVIND APARIȚIA,LEGIFERAREA ȘI MODIFICAREA  L223/2015
  1. Legat de modul de apariție, avizare, legiferare și aplicare a celor 3 ordonanțe, 57/2015, 59/2017 și 114 /2018, vă rog să clarificați următoarele aspecte comune acestor acte normative:
  2. A. În ce a constat urgența pentru emiterea acestor documente, în special în privința articolelor care vizau pensiile militare și care a fost punctul de vedere al MApN în cadrul guvernului si parlamentului în comisii, privind urgența dar și modificarea  legii 223?  
  3. B. Dacă MApN a fost solicitat cu privire la includerea problematicii pensiilor militare în acte normative care aveau o cu totul altă problematică, având în vedere prevederile legi 346/2006. Dacă aceste avize au fost solicitate și s-a dat răspuns cererii rog să se specific ce aviz a fost dat și cine anume a susținut acest aviz. Solicit copie după aceste avize.
  4. C. Dacă aceste avize au fost cerute și oferite, rog să precizați cine și dacă a întocmit studii de impact, analize, note de fundamentare,expuneri de motive, simulare a modului în care aceste legi vor influența activitatea MApN financiar, social și operativ. Solicit copie după aceste ”studii de fezabilitate”.
  5.  Pentru OUG 59/2017 având în vedere hemoragia de ieșiri la pensie care a avut loc între momentul anunțării până la intrarea în vigoare a actului, solicit detalii privind amploarea efectelor  deciziei respective, dacă acestea au fost analizate înainte de a se da avizul, care a fost concluzia și dacă la această oră mai există funcții neacoperite sau efecte ale respectivei decizii. Referitor la aceste elemente, pentru a vă ușura activitatea de sistematizare a răspunsului, adresez rugămintea de a comunica dátele statistice conform tabelului de mai jos:
Situaţia statistică anterioară şi ulterioară adoptării OUG, prin completarea tabelului  următor:
  1.  În cazul aceleiași OUG nr.59/2017, în nota de fundamentare, argumentarea necesităţii se susţine prin prezentarea celor mai mari 10 pensii din MapN iar pentru celelalte pensii din responsabilitatea CNPP este prezentată doar media pensiilor pe fiecare categorie de beneficiari. De ce au fost analizate aceste date de pe trepte diferite? A intenționat cineva să scoată în relief ”monstruozitatea” pensiilor militare? CPS a MapN a fost solictată să furnizeze date doar despre cele mai mari pensii sau (şi) despre media pensiilor militare?
  2. Care a fost punctul de vedere al specialiștilor din CPS și DGFC legat de modificarea  sintagmei ”actualizarea pensiilor militare cu  creșterea salariilor activilor” cu cea de ”indexarea pensiilor militare cu creșterea salariilor” prevăzută în OUG-59? Cum au acceptat această modificare de termeni nu doar greșită, ci și ilegală? Consideră specialiștii militari că actualizare și indexare este unul și același lucru ?
  3.  Vă rog să prezentaţi evoluţia cheltuielilor anuale cu plata drepturilor de pensie militară (fără a fi luate în calcul alte sume plătite pentru drepturi provenite din recalculări, revizuiri sau restituiri de drepturi aferente altei perioade) pentru anii 2015, 2016, 2017 şi 2018.
  4. Pentru câţi militari a încetat plata pensiei militare ca urmare  a decesului în anii 2015, 2016, 2017, 2018 şi câte din aceste pensii au fost urmate de stabilirea de pensii de urmaş?
Solicit aceste statistici ferm convins că ele există undeva, dacă nu la Direcția Generală Financiar Contabilă, cel puțin la nivelul CPS unde există prin grija art 15alin 5 litera k  din ROF sarcina relaționării cu alte structuri din MI privind situația deceselor iar conform art. 23 există un Birou management în domeniul pensiilor legislație și control intern managerial, având ca sarcină, printre altele, ”întocmirea lucrărilor de sinteză și generalizare referitoare la drepturile de pensii și la alte drepturi de asigurări sociale recunoscute militarilor”. Aș sugera, tocmai pentru a se putea demonstra viabilitatea acestui birou, să fie publicate  pe pagina CPS a MApN,  analizele și sintezele întocmite de acest birou în ultimii 4 ani,  măcar ca domeniu, titulatură, dacă nu in integrum, pentru a ști și pensionarii ce date pot solicita, sau dacă se ocupă cineva și de soarta lor.   De altfel, ca o constatare, pe care am mai înaintat-o ministerului,  este regretabil  că pagina oficială a MApN pe unele structuri (incluzând CPS) este deficitară, neactualizată, spre deosebire de cea a MAI.
  1. Doi miniștri din cabinetele Tudose și Dăncilă respectiv doamna Lia Olguța Vasilescu, ministru al muncii și domnul Adrian Țuțuianu, ministrul Apărării, au declarat că OUG 59 a fost întocmită, pe partea privind pensiile militare, de către specialiștii MApN.   Precizaţi dacă proiectele actelor enumerate mai sus (CELE 3 ORDONANȚE CU IMPACT ASUPRA PENSIILOR MILITARE)  au respectat prevederile art 7 din Legea 52/2003, adică dacă au fost anunţate public în condiţiile legii  şi dacă au fost publicate pe site-ul MApN. Dacă da,  câte sugestii şi propuneri au fost înregistrate referitor la actele respective şi dacă au fost preluate în proiectele respective? A fost organizată vreo şedinţă publică de dezbatere?
 II ASPECTE PRIVIND  APLICAREA LEGII  PENSIILOR MILITARE
Prin intrarea în vigoare la 30.06.2017 a prevederilor Legii nr.152/2017 coroborate cu prevederile art.60 din Legea nr.223/2015, în forma în vigoare pînă la 15.09.2017, CPS a MapN a procedat la actualizarea pensiilor militare. Faţă de această activitate importantă pentru toţi pensionarii militari, rog să daţi curs următoarelor solicitari de date:
  1. Scurtă statistică privind stabilirea pensiilor :
  Număr de beneficiari ai actualizării Suma maximă obţinută în urma actualizării Procentajul mediu de majorare  a pensiei
Pensie militară stabilită în anul 2017      
Pensie militară stabilită anterior anului 2017      
TOTAL      
3. Care este suma totală anuală care a fost plătită suplimentar la pensiile militare ca urmare a actualizării?
4. Art. 30 din Legea 223/2015 prevede că “Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.” În procedura de aplicare a acestor prevederi CPS a MapN aplică limitarea la pensia de serviciu şi nu la alte drepturi legal cuvenite, inclusiv dintre cele cuprinse în Legea 223/2015, care împreună cu pensia de serviciu conduc la stabilirea cuantumului pensiei militare. Având în vedere această abordare şi prevederile Ordinului ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naționale, ministrului justiției, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Informații Externe, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și directorului Serviciului de Protecției și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 ,  reiese că în stabilirea sau recalcularea unei pensii miltare o primă etapă se încheie prin stabilirea pensiei de serviciu urmată de adăugarea succesivă a drepturilor privind corespunzătoare Ordinului Semnului Onorific şi ulterior a drepturilor stabilite prin art. 59 din Legea 223/2015 . Deşi conform anexei nr.2 la ordinul de mai sus cerinţa legiuitorului este exprimată clar, prin stipularea faptului că actualizarea se face în mod similar cu recalcularea, în acţiunea de actualizare întreprinsă de CPS a MapN NU există  o succesiune logică  şi identică pentru  actualizarea pensiei militare cu cea de recalculare, cel puţin la nivelul formei în care este expediată decizia de actualizare. Care este motivul  pentru care  forma şi claritatea  deciziei de pensie/de recalculare nu a fost utilizată şi pentru deciziile de actualizare ? De ce  CPS a MapN a renunţat la prezentarea transparentă a elementelor care conduc la cuantumul total al pensiei ? De ce decizia de actualizare este lipsită de eleméntele și modalitatea de calcul, fiind confuză, derutantă și incompletă?
5. În aplicarea actualizării, bazându-se pe aceleaşi prevederi legale şi operând cu procedura comună  aprobată prin ordin de toţi conducătorii instituţilor cu implicare în punerea în practică a L223/2015, EXISTĂ O MARE DIFERENŢĂ DE INTERPRETARE ŞI PUNERE ÎN PLATĂ a drepturilor de pensie militară actualizate între beneficiarii care provin din MapN şi cei care provin din MAI. CPS a MapN în stabilirea dreptului de pensie actualizată NU mai ia în considerare suma legal cuvenită, corespunzătoare indexării anului 2016 acordată în baza art. 14 alin.2 din Ordonanța de urgență nr. 57/2015 prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Care este temeiul legal de retragere din drepturile de pensie a acestei sume? Având cunoştinţă că pensionarilor CPS a MAI li s-a menţinut în plată suma corespunzătoare indexării anului 2016 în procesul de actualizare, ce măsuri a luat CPS a MapN de clarificare a interpretării diferite? Poate să justifice CPS a MapN situaţia de discriminare evidentă creată de această aplicare diferită? SE ȘTIE CĂ A AVUT LOC O ÎNTÂNIRE A REPREZENTANȚILOR CELOR DOUĂ CASE DE PENSII PENTRU UNIFORMIZAREA ȘI REGLEMENTAREA ACESEI SITUAȚII ABERANTE. CARE AU FOST CONCLUZIILE ȘI MĂSURILE LUATE ȘI DE CE UN S-AU FĂCUT PUBLICE ÎNCĂ?
6. Câte decizii de actualizare au fost contestate şi înregistrate şi în câte litigii în instanţă este sau a fost chemată CPS a MapN pe capătul de cerere privitor la actualizarea pensiilor militare?
III  ASPECTE PRIVIND PENSIILE MAGISTRAŢILOR MILITARI
Din comunicatele publice rezultă existenţa în evidenţa şi plata CPS a MapN a pensiilor cuvenite foştilor judecători şi procurori militari.
1. Solicit, cu tot respectul,  statistica acestor tipuri de pensii, după cum urmează:
  • Pentru foştii judecători şi procurori militari care au optat pentru pensia de serviciu conform Legii 303/2004, CPS a MapN a aplicat în perioada 2016-2019 prevederile respectivei legi cu privire la actualizarea pensiilor ? A dat curs solicitărilor Consiliului Superior al Magistraturii privind folosirea în procesul de actualizare a pensiilor  a unei valori de referinţă sectorială(VRS) în cuantum de 465,3 lei ?
4. Care este temeiul legal prin care pensiile stabilite conform Legii 303/2004 pentru persoanele care au avut calitatea de judecători şi procurori militari sunt gestionate de CPS a MapN ? Există un transfer de fonduri între CPS a MapN şi Ministerul Muncii, respectiv CNPP pentru plata acestor pensii sau sunt asigurate din bugetul MapN prin CPS a MapN?
IV. ALTI BENEFICIARI AFLAŢI ÎN CUSTODIA CPS A MApN
CPS a MapN asigură plata pensiilor stabilite în baza altor legi în afară de L303/2004 şi L223/2015 sau pentru personal provenit din afara MapN.
 1.Vă rog să îmi comunicați date privind:
Notă: Luaţi în considerare şi legile corespunzătoare, anterioare L263/2010
2. Beneficiarii pensiei stabilite în baza L 83/2015, mai primesc pe lîngă pensie şi alte drepturi de la CPS a MapN ?
3. Există un transfer de fonduri între CPS a MapN şi alte instituţii pentru plata acestor pensii sau sunt asigurate din bugetul MapN prin CPS a MapN?
4.În ce bază sunt plătite pensii, altele decât cele calcúlate în baza legii 223/2015, de către MApN? Cine a optat pentru altă pensie decât cea militară, nu trebuie plătit din fondurile CNPP care gestionează tóate celelalte pensii, altele decât cele plătite în baza legii 223? Care este punctul de vedere al MApN în acest sens?
O ultima întrebare: cand are de gand Ministerul Apărării Naționale, prin ministrul său și  structurile abilitate, să apere cu adevărat drepturile militarilor,  în fața tuturor celor care încearcă, inclusiv prin ordonanțe strâmbe, să le taie și încalce drepturile,  așa cum prevede legea 346 privind organizarea si funcționarea MApN?
Era de așteptat ca tóate aceste aspecte să fi fost deja cunoscute publicului,  asigurând nu doar pentru militari ci și pentru cei care vorbesc în necunoștință de cauză despre pensiile militare, ca fiind pensii speciale, o informare și o transparență totale și clare privind pensiile militare.
Solicit insistent să se răspundă LA TOATE ÎNTREBĂRILE, concret, punctual, complet, nu ca în alte dăți la alte solicitări de informații.
Rog răspundeți  în baza prevederilor legale!
Curespect,                                                                                                                            17.07.2019      Col.(rez)  Marin Neacșu
ACESTEA AU FOST ÎNTREBĂRILE.
Iată răspunsurile primite pe data de 20.08.2019
De la:
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Str. Izvor nr. 110, sector 5, Bucureşti
Persoană de contact: F.P. Cătălina Vlădescu
148c/20.08.2019
Către:
Domnul colonel (rz.) Neacșu Marin
Stimate domnule colonel (rz.) Neacșu,
Urmare a solicitării dumneavoastră, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public și înregistrată la Direcţia informare şi relaţii publice a Ministerului Apărării Naţionale cu nr. 148 din 23.07.2019 (confirmare de primire cu nr. 148a din 24.07.2019 și prelungire termen de răspuns la 30 de zile cu nr. 148b din 05.08.2019) și vă comunicăm următoarele:
Conform prevederilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul enunță, în sinteză, scopul și, după caz, motivarea reglementării.
Pentru exemplificare, menționăm că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, acest act normativ a fost adoptat avându-se în vedere, printre alte considerente, faptul că …. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 și … în textul acesteia există prevederi arbitrare… care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat … și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012”.
Conform dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Legea nr 24/2000 mai sus citată, la ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu ca parte constitutivă a actului normativ n.n.) și se publică, implicit, în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind astfel accesibil publicului.
Potrivit art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizonală în administrația publică, republicată, procedura interinstituțională de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului este exceptată de la procedura de transparență decizională („În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență revăzută de reglementările în vigoare.”).
Referitor la întrebările de la punctul I:
I.1 În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea-cadru nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, „fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat […]”.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (preambulul actului normativ) precizează că „în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice prevede creștereri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate”.
Prin Ordinul ministrului afacerilor externe, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului Român de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, a fost reglementat modul de recalculare a pensiilor militare de stat conform Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru întreg personalul militar, indiferent de legislația în domeniul pensiilor, de data trecerii în rezervă sau de domeniul în care și-a desfășurat activitatea.
Totodată, menționăm că prevederile legale în vigoare în domeniul stabilirii și deschiderii drepturilor de pensie militară de stat nu prevăd modificări în ceea ce privește modalitatea de calcul a drepturilor de natură salarială cuvenite beneficiarilor, potrivit legislației în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, ci doar de actualizare la data recalculării drepturilor de pensie.
De asemenea, avem în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 6/2013, potrivit căreia „Curtea constată că principiul egalității în drepturi impune ca la aceleași situații juridice să se aplice acelați regim , iar la situații juridice diferite tratamentul juridic să fie diferențiat”.
Dealtfel, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13.02.2019, a fost publicată Decizia Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat nr. 652/2018, prin care Curtea Constituțional decide că „dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate”.
Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „proiectele de legi se elaborează ca urmare a exercitării, potrivit Constituției, a dreptului de inițiativă legislativă”.
I.2. Informațiile solicitate nu pot fi furnizate întrucât instituția noastră nu deține aceste date, iar baza de date nu permite producerea și/sau gestionarea unor astfel de situații.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 117 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, bazele de date privind beneficiarii dispozițiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale și au caracter confidențial.
I.4. Potrivit domeniului de competență și responsabilitate, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a furnizat informații complete și precise în urma solicitărilor instituțiilor interesate, respectând prevederile legale în vigoare.
I.5. În cuprinsul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, nu se regăsește nicăieri sintagma „indexarea pensiilor militare cu creșterea salariilor”, astfel cum menționați în petiție.
I.6. și I.7. Bugetul alocat Casei de pensii sectoriale pentru anii 2015, 2016, 2017 și 2018 a fost stabilit prin legea bugetului de stat pentru anii respectivi și legile de rectificare aferente.
Celelalte informații solicitate nu pot fi furnizate întrucât instituția noastră nu le deține, iar baza de date nu permite producerea și/sau gestionarea unor astfel de situații.
I.8. Casa de pensii sectorială nu a fost implicată în elaborarea proiectelor de acte normative de modificare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la întrebările de la punctul II:
II.1 și II.3. Informațiile solicitate nu pot fi furnizate întrucât instituția noastră nu deține aceste date, iar baza de date nu permite producerea și/sau gestionarea unor astfel de situații.
II.4. Decizile de actualizare emise în baza prevederilor Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, sunt formulare tipizate, iar în Anexele la decizii se regăsesc toate elementele concludente care au determinat actualizarea pensiilor beneficiarilor.
Așadar, este de observat faptul că deciziile de actualizare conțin și elemente detaliate care explică modul în care au fost actualizate drepturile de pensie.
Pentru mai multe informații cu privire la modul de actualizare a drepturilor de pensie, fiecare beneficiar se poate adresa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale cu o solicitare scrisă, primind în acest sens răspuns în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
II.5. În ceea ce privește majorarea cu 5% (aferentă anului 2016) a cuantumului brut a pensiei actualizate, facem precizarea că disoizițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, stipulează faptul că ”prin derogare de la prevederile art. 59 alin,. (1) din Legea nr. 223/2015, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%”.
Dispoziția legală de la care se derogă prevederea cuprinsă în art. 14 alin. (2) are următorul conținut: „Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”.
Așadar, analizând deciziile de pensionare emise succesiv, se constată faptul că această indexare de 5% a fost inclusă în deciziile de recalculare în cuantumul determinat de lege, pensiile crescând în toate aceste condiții pentru anul 2016 cu 5%. Astfel, fără dubii, la cuantumul pensiei pentru anul 2016 s-a adăugat indexarea prevăzută de art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guverunlui nr. 57/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Pensia pentru anul 2017, stabilită prin deciziile de recalculare, a fost desemnată prin raportare la pensia anterioară, aplicându-se indexarea cu 5,25% (în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016).
Independent de cele arătate până acum, începând cu data de 30.06.2017, cuantumul brut al soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate și soldaților și gradaților profesioniști s-au majorat cu 15%, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea persnalului plătiti din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.
Potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare (așa cum acestea erau în vigoare la data de 30.06.2017), cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda de funcție ale militarilor în activitate, în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
Însă, dispozițiile art. 60 alin. (3) din același act normativ (așa cum acestea erau în vigoare la data de 30.06.2017) stipulau faptul că, în anul în care pensiile militare de stat puteau fi indexate, atât în funcțe de rata medie anuală a inflației, cât și actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale militarilor în activitate, se aplicau dispozițiile cele mai favorabile.
Așadar, având în vedere că, începând cu data de 30.06.2017, cuantumul brut al soldelor de funcție al cadrelor militare și soldaților și gradaților profesioniști s-a majorat cu 15%, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, și cuantumul pensiilor militare de serviciu ale pensionarilor aflați în plată la data de 30.06.2017 a fost actualizat în baza articolului menționat anterior, prin emiterea deciziilor de actualizare.
Referitor la întrebările de la punctul III:
III.1. Informațiile solicitate nu pot fi furnizate întrucât instituția noastră nu deține aceste date, iar baza de date nu permite producerea și/sau gestionarea unor astfel de situații.
III.2. Pensiile foștilor judecători și procurri militari, atât cele stabilite în baza prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele recalculate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, au fost actualizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
III.4. Conform dispozițiilor art. 82* alin.(7) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.
Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale stabilește și plătește drepturile de pensie pentru cadrele militare, soldații și gradații profesioniști, militarii angajați pe bază de contract, preoții miliari, precum și pentru urmașii acestora.
Totodată, conform dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MinisteruluiApărăii Naționale.
Referitor la întrebările de la punctul IV:
IV.1. Informațiile solicitate nu pot fi furnizate întrucât instituția noastră nu deține aceste date, iar baza de date nu permite producerea și/sau gestionarea unor astfel de situații.
De asemenea, așa cum s-a mai precizat, potrivit prevederilor art. 117 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, bazele de date privind beneficiarii dispozițiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale și au caracter confidențial.
IV.2, IV.3 și IV.4. Așa cum s-a menționat pa punctul III.4., potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor  drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Cu stimă,
ȘEFUL DIRECȚIEI INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Colonel CONSTANTIN SPÎNU
Eu nu mai comentez nimic, am postat aceste întrebări și răspunsurile primite, spre informarea tuturor celor interesați, de la simplu rezervist, până la șefi de asociații ale militarilor, pentru a cunoaște poziția oficială și răspunsul MApN la problemele ridicate privind pensiile militare și a nu și a ști cum pune problema ministerul apărării punctual, la problemele lor.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!


Poziția ministrului Leș față de problemele militarilor

vineri, 6 septembrie 2019

Pate porc cu ficat de gâscă

 
Pe când eram copil, pe piața de consum comunistă exista o singură varietate de pate: pate de ficat de porc. Poate mă înșel, poate doar atât își permiteau părinții să ne cumpere, poate doar atât se vindea în țară, cunoscut fiind că multe produse românești vedeau numai exportul, dar eu asta știu, asta am mâncat și sincer, parcă încă mai păstrez undeva prin memoria olfactivă mirosul acelui pate din ficat de porc. Nu era ”ficat ficat ficat” de porc albastru,  nici ”fainoșag”, făcut de ciobanii sibieni, nici pateu de pui cu unt, cu ardei,  de gâscă, cămilă sau crocodil. Era pateu din ficat de porc și mirosea al dracu de mult a ficat de porc, așa cum mirosea ficatul din porcul tăiat de tata –mare. Acum 15 ani, când l-am cumpărat pe Nerro din piață cu 50 de lei, cu care plecasem să cumpăr de fapt o undiță, pe piața românească încă se mai găsea pateu care avea miros de ficat de porc, iar Nerro, când deschideam cutia venea fuga-fuga cu urechile fâlfâind, să îi dau și lui. Se învățase, că nu e prost, și când auzea cuvântul ”pateu” venea imediat. Mai făcea mofturi la mâncare, dar la pateu pe pâine, niciodată.
Numai că nu știu ce s-a întâmplat cu el, de la un timp, ori că a îmbătrânit, ori că și-a pierdut simțurile ori i s-a aplecat de la pateu, nu mai percutează la fel. E drept, și eu am îmbătrânit și parcă nici mie nu îmi mai sparge nasul mirosul ăla de ficat de porc când deschid o cutie de pateu, nici porcii parcă nu mai sunt porci, au început unii să semene cu oamenii, alții au miros de papagali, găină, curcan, gâscă, ba, a apărut pe piață și pateul de porc cu ficat de gâscă. Recunosc, nu am gustat, dar mă întreb, oare cum este? O fi apărut porcul cu ficat de gâscă, inimă de bou, minte de papagal și apucături de măgar ? Aș gusta, dar nu mai e nevoie, se vede la tv în programele de știri:
Dau o țară pentru o șapcă
Prezidentul nostru scump a făcut o vizită în Statele Unite ale SUA. Vizita s-a făcut în scurt,din scurt, pe scurt, fără să fi apucat să fie trâmbițată ca o mare victorie cotroceană, sau o acțiune planificată și asta pentru că nici nu a fost o vizită, a fost o simplă chemare la ordin. Probabil știuletele Trump s-a trezit într-o dimineață și a auzit pe fluxul de știri că în România ar avea loc alegeri prezidențiale anul acesta și a întrebat:
 ”- România nu e țara aia în care ne-am băgat noi picioarele? –
– Ba da șefu, i s-a răspuns, ne-am băgat picioarele, cu sau fără bocanci,  tancurile, rachetele, navele, avioanele second-hand, sondele, mâinile,  nasul, și cam toate organele.
-Aha, și vor un alt președinte?
– Nici ei nu știu ce vor, dar  a venit timpul.
-Și Johhny Walker ăla  mai vrea să fie președinte?
-El zice că da șefu!
– Păi și peșcheșul ?
– Păi e om finuț, șefu, nu vine nechemat.
-Bun, atunci chemați-l ”
Și l-au chemat, el s-a dus, a plătit arginții sub forma unor vieți de militari  sacrificați spre binele și interesul american, oarece viitoare contracte gen Bechtel, angajamente politice, mutări de ambasade etc etc. Și ca să nu zică lumea că s-a dus degeaba și nu a adus nimic pentru țara lui, i-au dat o șapcă.Acuma nu poate să mai zică nimeni că nu are nimic în cap.
Pate porc cu ficat de gâscă……
Veorica PSD- președinte FME
Veorica, cel mai ciudat premier pe care l-a avut România, cel mai detestat președinte PSD și cel mai lipsit de șanse candidat la președinție ever, a decis, să fie, alături de noi, primul președinte femeie al României. Atenție mare, nu prima femeie președinte, ci primul președinte femeie. Este o diferență de nuanță pe care nici Viorica nu o sesizează, dar la ea nici nu e de mirare. A spus ea că dacă a fost primul premier femeie, primul președinte PSD femeie, de ce nu ar fi și primul președinte al României  femeie. Ei, îndrăznesc să o contrazic și nu o contrazic doar eu. Dacă ar fi spus prima femeie președinte sau premier al României, aș fi acceptat, dar primul președinte premier sau președinte PSD sau al României femeie nu este, oricât ar vrea ea să rămână în cartea de istorie. Păi atunci ce facem cu Năstase, cu ferma lui de pui cu tot, cu Constantinescu, Boc, Cioloș Păi ce, ăia au fost bărbați? S-ar supăra Băsescu. Ei nu au dat  nici capete în gură și nici puie lui Monta, așa că  să avem pardon. Deci am mai avut președinți și premieri femeie, și până la Veorica, chiar dacă ea spune că e mai puternică decât toți bărbații care țipă de pe margine. Când vii și citești de pe hârtie CV-ul în care afirmi că te-ai născut într-un oraș mic și că ai reușit să fii soție, femeie și mamă, nefiind în stare nici măcar atâta lucru să spui la liber, nu poți fi nici măcar un ochi de tigru, ești cel mult un ochi de sticlă. Hapropo, vă mai amintiți ce spunea acum câteva luni Veorica legat de candidatul PSD la prezidențiale? Cică nu ea va decide, va decide partidul, coaliția, după un sondaj de opinie care să arate cine e cel mai bine situat. Văzând ea însă că nu e cea mai bine situată în sondaje a dat-o la întors, că ce dacă nu e  primul loc, că și Iohannis a avut 15% șanse după primul tur și a ieșit pe primul loc după al doilea. Păi ce coană mare, dumneata ai la dispoziție aparatura de contabilizare  a voturilor, softul și sprijinul licuricilor și  serviciilor cum a avut Iohannis?  Pate porc cu ficat de gâscă….
Alde Tări renunțatorul
Tări, cel care îi cerea Veoricăi să îl lase pe el să candideze din partea coaliției, pe motiv că stă mai bine ca ea în sondaje, văzând că ea nu și nu, a decis să iasă de la guvernare și să se și retragă din cursă, conștient totuși că singur nu are nici o șansă. S-a uitat în stânga, s-a uitat în dreapta și a luat-o ..pe centru.Adică nici cu ăia nici cu ăia, a decis alături de Monta să sprijine candidatura unui independent, care nici el nu e sigur că va candida, pentru că nu știe dacă va avea numărul de semnături necesare. Ei, Tări Tări, ce câine ai fost și ce javră ai ajuns, sau cum spune o altă zicală populară, orice armăsar ajunge gloabă. Cum se schimbă soarta omului în câteva ore, e ceva de speriat. Până la urmă, Tări, campionul all time al  divorțurilor a divorțat și de Viorica.  Și ca ruptura să aibă totuși partea ei de românism balcanic, doamna Ramona Mănescu, deși membră ALDE, nu și-a dat demisia din guvern pe motiv că (deși ne-numită de președinte) are un minister greu și ”țara nu poate rămâne fără .. ministru de externe”. Deci doamna Ramona se ”sacrifică” pe sine de dragul țării. Te doare bulbul rahidian, trădarea  se justifică prin patriotism. Plecarea lui Tări creează cea mai  penibilă situație în care poate fi o țară, mai penibilă chiar decât dărâmarea propriului guvern de către un partid aflat la guvernare. Așa suntem noi românii, făcuți să trecem prin cele mai incredibile și imposibile situații. De data asta vom avea un guvern fără majoritate parlamentară pe care însă nu vrea nimeni să îl schimbe. PSD-ul ar vrea să rămână la guvernare ca să mai poată manevra și ei ceva la alegeri, dar cu cine? PNL-ul deși are în sfârșit situația mult visată pusă pe tavă, adică partidul aflat la guvernare nu mai are majoritate, pretinde acum că nu inițiază moțiune de cenzură decât dacă are 233 de semnături deși are nevoie decât de 150. Dacă, prin absurd, PNL-ul va depune moțiune, împins poate de Iohannis, vom mai trece prin altă situație tâmpită, aceea de a  vedea o moțiune căzută din lipsa cvorumului sau voturi contra chiar din partea inițiatorilor.  Pate porc cu ficat de gâscă……
Fă-te că candidezi Mircea
Mircea Diaconu, actor, revoluționar, comandant de detașament, călăuză și director de teatru a anunțat că ar vrea să candideze la președinție, independent. Sigur nu știe, deocamdată și-a manifestat doar disponibilitatea de a candida, sigur nu știe, așa că dacă cineva vrea ca el să candideze, nu are decât  să se ocupe de strânsul semnăturilor, formarea stafului de campanie, finanțare, program de …. candidat, etc, el așteaptă provincia. Domnul Diaconu, cel care în filme a jucat roluri de nevinovățel, posesor de buletin de București, mere roșii, fraierel frumușel, acum stă cu mâna întinsă și nu spune nici o poveste, nici măcar povestea rolului jucat la loviluție.
Declară Mircică, senin ca Mateiaș, că el nu are nici o vină, el nu promite nimic, dacă cineva îl vrea, bine, dacă nu,  el stă acasă. Oferta de ”împrumut” a domnului Diaconu se adresează atât românului ca persoană privată cât și partidelor în căutare de candidat presupus nepătat, care să dea bine la spectatori și uite așa Victoraș și Călin copil de casă au sărit la cap, de principiu, pentru că ei nu se pot băga în față din cauză de schelete. Gândesc domnii că sprijinindu-l pe diacon vor fi totuși și ei sprijiniți la formarea unui viitor guvern sau măcar așezați la palat pe post de consilieri, în caz de victorie, deși Mircea a spus de la bun început că nu are nimic de negociat sau de vândut. Acuma este clar că nici Mircea, nici cei doi lideri de partid liliputan nu au scos pe masă toate cărțile, fiecare ține ascuns  în mânecă dacă nu un as, măcar un șăptar. Dar, nici nu au terminat știriștii de anunțat disponibilitatea lui Mircea de a candida, că s-a umplut netul de istorii, istorioare, înregistrări video de la loviluție, cu Mircică întreținându-se cu Iulian Vlad, cerându-i ceva, dar în nici un caz demisia, cu câteva ore înainte de înscenările de la  Otopeni și Boteni. Lucrează propaganda domnule, lucrează, iar actorul va avea de luptat puternic  cu sălbăticia contracandidaților, mai ales că aceștia au la dispoziție date, informații, mijloace, ”martori” gata de orice. Sălbăticia va fi direct proporțională cu șansele de reușită ale actorului  și eu parcă văd că se va retrage în plină campanie. Dacă va fi așa, Ponta și Tări se vor vedea fără.. candidat. Pate porc cu ficat de gâscă….
S-a umplut țara de porci cu ficat de găscă…
https://www.mediafax.ro/politic/congres-psd-dancila-primul-discurs-candidata-prezidentiale-spatele-sta-nimeni-nimic-altceva-munca-serghei-stanisev-anunta-dezghetarea-relatiilor-dintre-pes-psd-avem-incredere-viorica-dancila-liderul-18313901
https://observator.tv/politic/viorica-dancila-unanimitate-candidat-psd-prezidentiale-309428.html

Pate porc cu ficat de gâscă

Țara lui Papură Vodă?


Despre Papură Vodă, lumea știe foarte puține,  de fapt mai nimic, cărțile de istorie din școală  nu l-au pomenit, a rămas în conștiința populară doar expresia ”Țara lui Papură Vodă”. De fapt este vorba de Ștefăniță Vodă, fiul lui Vasile Lupu. A fost domnitor al Moldovei doar 2 ani, a fost un domn blând cu țăranii, scutindu-i de biruri și de aici i s-a tras moartea, l-au omorât boierii care pe vremea lui plăteau, nu primeau  taxe și indemnizații, pardon biruri. De ce se spune totuși țara lui Papură Vodă? Pentru că pe vremea domniei lui, țara a fost lovită de ciumă, nu știu dacă era roșie sau galbenă,  a urmat o foamete atât de mare încât oamenii mâncau pâine din… papură. Și Papură Vodă i-a rămas numele, dar fără a avea vreo vină.
Dar există și o altă varianta care dă ca origine a expresiei ”Țara lui Papură Vodă” altă perioadă și o altă zonă, a Olteniei unde după  Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718, încheiată între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană pe de altă parte, o parte a Olteniei a intrat sub stăpânire austriacă. Atunci s-a remarcat ca oponent al regimului austriac și un anume Neagu Papură care a fost mai întâi haiduc, apoi pandur, însărcinat  și plătit chiar de austrieci pentru prinderea haiducilor, apoi după ce aceștia incapabili să stăpânească Oltenia au părăsit-o, tocmit de boierii locali să păstreze ordinea, un fel de melițian local, pentru a sfârși tot ca haiduc. Din această perioadă expresia a fost folosită pentru a caracteriza o zonă neguvernabilă, fără stăpân pentru că zona Olteniei a fost o vreme neguvernată datorită revoltelor.
Acuma fiecare ia de bun ce dorește. Partea proastă este că la ora actuală România este neguvernată, este doar revendicată, dar neguvernată, iar vremea când vom mânca pâine din papură nu e departe.
Astăzi însă, țara se apropie de vremurile alea, dar boierii nu se revoltă, lor le e bine, ei își primesc indemnizațiile indiferent ce se întâmplă prin țară, au imunitate că doar se știe, ciuma nu face ciumă.
Echipa lui Papură
Dar Craiova a devenit țara lui Papură Vodă. Săraca echipă de fotbal, după un an în care părea că se ridicase la un fotbal mai frumos, datorită mai mult talentului și ambiției jucătorilor și mulțimii de spectatori decât științei antrenorilor, a căzut iară în zona crepusculară. Cum pe antrenor îl cheamă Papură iar prestația echipei dă impresia că bieții jucători în loc să mănânce jar mănâncă papură, parcă îți vine să te gândești la vremurile de tristă amintire. Nu vreau să comentez sau să analizez jocul echipei sau al jucătorilor luați individual sau la grămadă, deși nu știu ce caută Fortes în echipă, pentru că eu l-aș împrumuta unei echipe de fotbal american sau rugby, mai ales după prestația din ultimul meci, de la AEK, unde a jucat pe post de fundaș al echipei elene, scoțând sau blocând toate șuturile către poartă ale craiovenilor. Pe mine m-a uimit la această echipă mai întâi aducerea lui Papură ca antrenor, știind că acesta în afară de faptul că a jucat cândva la echipă fără a fi o mare stea, nu avea nici un merit. Bietul om, nici expresia feței, sau limbajul corpului nu îl avantajează, el pare permanent mirat și bulversat, orice întrebare i-ai pune, are aceeași mimică de om prins în off- side. Al doilea lucru care m-a mirat este de ce mai stă antrenor la o echipă de fotbal pentru că nu l-am auzit niciodată explicând ceva despre jocul de fotbal, tactica sau strategia echipei.  El, doar caută scuze, la fel ca și guvernanții după o situație de criză provocată de propria incompetență. După eliminarea din dubla cu AEK, în loc să își dea palme și să vorbească despre jocul făcut de echipă acasă unde a pierdut calificarea, el vorbește despre ”ghinionul” pe care l-a avut în meciul retur unde ”meritam să dăm 4 goluri și nu credeam că AEK va trage de timp”. Vă vine să credeți?Nu craiovenii au jucat prost, grecii au jucat necinstit. De la asaltul Troiei, grecii ăștia numai de bancuri proaste s-au ținut dacă e să te iei după Papură.  E ca și cum ar fi spus că nu credea că grecii vor intra pe teren sau că vor dori să se califice. Dar ce credea Papură, că grecii vor trage să câștige Craiova? Celentanoooooooooo, unde ești ? Papură e bun de politician. Numai ăștia, după ce o dau în bară, dau vina pe opoziție, pe vreme, pe criza mondială, pe greaua moștenire, pe unguri, pe ruși, pe cormorani, pe oricine le iese în care, numai ei nu sunt de vină.
Țara lui Iohannis Vodă
Cred că peste încă 400 de ani, cei care vor trăi pe aceste meleaguri vor vorbi despre țara lui Iohannis, cel care după ce și-a luat țara înapoi, a dat-o altora. Mai întâi a dat-o austriecilor de la Holzindustrie Schweighofer, care după ce au făcut-o surcele au lăsat-o cheală, înainte să apuce cineva să îi întrebe cât au furat și cât au luat sub aripa mărinimosului prezident. Apoi a dat-o focului și  ONG-urilor care l-au săltat și întreținut pe funcție, făcând un guvern de vânduți care să îi apere scaunul. Acum o dă oricui îl ajută să  mai ia un mandat. Pentru asta este gata să înființeze noi baze americane, să transforme întreaga țară într-o uriașă grund offensive americană iar dacă românii nu se vor înghesui să lupte pentru ”țara lui” va aduce apatrizi pe post de imigranți care să populeze o țară deja depopulată prin grija trădătorilor care au condus-o în ultimii 30 de ani. Istoria acestor pământuri, dacă viitorii locuitori sau stăpâni vor binevoi, va menționa undeva, ca fapt divers, faptul că sub Iohannis Vodă s-a desăvârșit distrugerea neamului românesc sub criminala indiferență a românilor care protestau orbește pentru Sorina, Alexandra, Luiza, dar tăceau mâlc când era vorba de România. Pot garanta că –dacă va mai exista o țară numită România între actualele granițe- peste 400 de ani nimeni nu va mai ști de țara lui Papură Vodă, dar se va vorbi despre țara lui Iohannis. Știți care este culmea? Vasile Lupu era grec după tată și a ajuns domn ca reprezentant al boierilor ”pământeni” care luptau împotriva domnitorilor greci. Iohannis a fost votat de unii români  pentru că era neamț și se presupunea că va aduce un suflu nemțesc statului român. De adus nu a adus decât interese străine de ale românilor. Vasile Lupu a construit biserici, a tipărit cărți, a introdus limba română îi biserică și stat, pentru „toată seminția românească, pretutinderea ce se află pravoslavnici într-aciastă limbă”. Iohannis construiește baze militare și moschei întru propășirea și binele tuturor celor nevorbitori de limbă românească. Amar de noi, grele vremuri trăim căci nevolnici ne arătăm a fi! 

Țara lui Papură Vodă?