Interviu cu ministrul apărării, Nicolae Ionel Ciucă

Am avut privilegiul să iau un al doilea interviu domnului general Ionel Nicolae Ciucă, de data asta în noua calitate de ministru al apărării. Iată întrebările adresate și răspunsurile primite:
Marin Neacșu: Domnule ministru, în primul rând vă mulțumesc pentru ca ați acceptat și acest interviu, după cel luat nu cu mult timp în urma când erați Șef al SMAp.
Nicolae Ciucă:  Domnule colonel, știți că sunt un om deschis și dispus la dialog.
Marin Neacșu : Trebuie să menționez că dacă în interviul precedent am încercat să evit subiectele sau întrebările la care nu puteați răspunde având în vedere faptul că erați militar activ, de data aceasta voi aborda și subiecte mai incomode.
Nicolae Ciucă: Cum spun de obicei cei care se ocupă de domeniul comunicării „nu întrebarea este problema, ci răspunsul”! Bineînțeles, că voi încerca să vă răspund în măsura în care rămânem în sfera informațiilor neclasificate, care pot face obiectul informării publice, atât a militarilor activi sau în rezervă, cât și a opiniei publice interesate.
Marin Neacșu: Voi începe cu o întrebare care ține de nominalizarea dumneavoastră pe funcția pe care o dețineți. Informații în presă cu privire la nominalizarea dumneavoastră, au apărut încă din prima zi de după moțiune, când erați militar activ. Mulți au speculat și reclamat faptul că sunteți ”vândut”, că sunteți înregimentat în PNL, că ați fi încălcat prevederile legale privind nepolitizarea armatei. Pe scurt, când ați fost contactat și informat că reprezentați opțiunea PNL pentru această funcție și de către cine ? Și a doua întrebare la care vreau un răspuns tranșant, este dacă exceptând relațiile instituționale ați avut contacte cu reprezentanții vreunui partid, dacă ați fost ofertat  înainte de nominalizare.
Nicolae Ciucă: Să le luăm pe rând. Nu am făcut politică în calitate de militar activ, iar din postura de șef SMAp, singurele interacțiuni cu politica au fost cele cu specialiștii comisiilor parlamentare pentru proiectele și programele de înzestrare: cele 8 programe de înzestrare au fost trecute prin Parlament; Legea privind achizițiile de avioane F-16, rachete Patriot, programele HISAM, HIMARS, când aceștia au avut nevoie de susținere și explicații și, ori de câte ori a fost nevoie, am răspuns prezent și am răspuns întrebărilor acestora sau am nominalizat specialiști în măsură să o facă.
Partea cu „înregimentat/vândut” rămâne o sintagmă de campanie electorală și nu mi-am propus să intru în niciun fel de polemică pe acest subiect. Am acceptat să particip la formarea acestei echipe guvernamentale nu în calitate de om politic, ci ca specialist pe domeniu, conștient fiind că este o perioadă delicată pentru România, contextul de securitate este unul destul de complex si domeniul de securitate si apărare trebuie să își mențină coerența si continuitatea.
Președintele României este cel care mi-a propus să fiu parte a acestui proiect și am fost, evident, întrebat despre aceasta înainte de nominalizare. Nu cred că trebuie să privim acest demers ca pe o negociere de tip contract, ci ca o discuție între președintele României și șeful Armatei, despre o continuare a unor proiecte în derulare și asigurarea coerenței sistemului militar. Era normal să am o astfel de discuție, tocmai pentru a putea evalua și decide, dar în niciun caz discuția cu președintele Iohannis nu a avut caracter de negociere politică. Deci, ca să vă răspund tranșant, așa cum ați solicitat, nu am discutat, înainte de nominalizare, cu reprezentanții PNL și cu ai niciunui alt partid. Acceptul l-am dat, după o lungă chibzuință, celui care mi-a solicitat experiența și priceperea, adică președintelui României. Evident, după nominalizarea mea ca propunere în guvernul Ludovic Orban, mi-am înaintat raportul de trecere în rezervă și am început colaborarea cu echipa premierului desemnat în vederea pregătirii programului de guvernare și a etapei audierilor în parlament.
Situația a fost, așadar, limpede, ca întotdeauna: Armata a fost și va rămâne întotdeauna apolitică, iar acest status-quo i-a conferit  credibilitate, forță și substanță. Exercitarea controlului civil asupra Armatei este un principiu constituțional și, de aceea ministrul apărării este civil; dacă pot fi miniștri ai apărării profesori, economiști, diplomați, ingineri nu văd unde ar fi problema ca un fost militar să fie ministru. Personal, consider că experiența și cunoașterea sistemului constituie un avantaj. Dar vă garantez că nu voi permite nici măcar suspiciuni, darămite acțiuni care să atragă armata în afara cadrului echidistanței politice. Singura politică pe care o face acest minister este cea de securitate și apărare națională.
Marin Neacșu: Acum o altă întrebare legată de o declarație a dvs. Pe data de 23.06. 2018,  la primele suspiciuni că ați fi înregimentat PNL, când se spunea că veți deveni chiar președinte al PNL,  ați dat un răspuns în care spuneați, printre altele,  citez: ”Indiferent de circumstanțe, nu voi ieși la pensie înainte de terminarea mandatului. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituție. Dar nu dintr-o funcție publică”. Iată că acuma slujiți armata dintr-o astfel de funcție. Nu vă întreb de ce ați făcut-o, ați explicat în mesajul dvs din data de 28.10.2019. Vă întreb, nu a fost o declarație hazardată, căci iată, viața bate .. visele.
Nicolae Ciucă: Răspunsul meu trebuie înțeles în condițiile concrete în care am făcut afirmația pe care ați citat-o. Așa, scoasă din context, ar putea părea și hazardată și neonorantă, însă explicația este foarte simplă.
Haideți să ne întoarcem la interviul din care ați citat, acordat Radio România Actualități. Spuneam așa: „Indiferent de circumstanțe nu voi ieși la pensie înainte de terminarea mandatului. Cineva spunea că o vom face pentru că vom beneficia de avantaje financiare. Nu am venit în armată pentru astfel de motive, nu voi pleca din armată pentru că vom beneficia de bani în plus.
Dacă, cu adevărat mă interesa partea materială, puteam să fi optat pentru acest demers în august 2017. Nu am făcut-o atunci, nu o fac acum şi nu o voi face până la finalul mandatului pentru că, din punctul meu de vedere, mai presus de orice avem în fața noastră tot ceea ce înseamnă demnitate, onoare și onestitate pentru funcția și demnitatea de a fi îmbrăcat haina militară.
Al doilea argument cred că este la fel de important. Este cel legat de educația pe care noi o avem pentru a nu da înapoi înainte de a ne fi atins obiectivul. Vom continua linia noastră de îndeplinire a obiectivelor până la final.” 
Afirmația mea venea, așadar, într-un context în care, vă aduceți bine aminte, acțiunile și pozițiile publice  contradictorii ale ministrului muncii și ale celui de de finanțe de la acea vreme, referitoare la modificarea legii pensiilor militare, prin scăderea acestora, ar fi putut determina încă un exod masiv al militarilor din sistem. Cred și acum că afirmațiile mele au fost corecte și înțelese ad litteram. Am considerat tot timpul că în fața oamenilor pe care i-am comandat de-a lungul carierei mele militare să fiu corect și să transmit încredere, deși uneori situațiile în care ne aflam împreună erau unele sensibile.
Șeful SMAp nu putea „comenta” deciziile politice – fapt greu de înțeles de către o parte dintre militari – și în rețelele sociale  se rostogolea  informația că urmează „să trec în rezervă ca să nu îmi scadă pensia”. 
Am combătut această pseudo-informație, respectiv că nu aveam intenția de a ieși la pensie și am spus și de ce. Am spus că vom continua linia noastră de îndeplinire a obiectivelor până la final și asta fac și din această postură.
Dacă faceți o monitorizare a declarațiilor mele din timpul mandatului de șef al Statului Major, veți vedea că acestea au fost pur tehnice, explicând ce ne propunem a realiza în Ministerul  Apărării și care este viziunea noastră pentru a acoperi segmentele deficitare.
„Consider atât de sfântă onoarea și demnitatea de a fi fost șeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Odată ce ai fost șeful Statului Major al Apărării… Reprezintă demnitatea cea mai mare pentru fiecare dintre noi. Iar eu consider că nu trebuie să fie în niciun fel umbrită această poziție de activitatea în alt domeniu. Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituție. Dar nu dintr-o funcție publică”.
Atunci când am făcut această afirmație, nu mă gândeam că am să ajung să-mi apăr onoarea și demnitatea militară în instanță, să fiu târât într-un proces și asta după 38 de ani de carieră militară. Însă și în acele momente delicate pentru cariera și familia mea, am lăsat instanța să-și spună cuvântul și am respectat acest parcurs procedural. Orice comentariu pe care l-aș fi făcut, din haina militară, putea fi interpretat și nu doream acest lucru.  
Când cineva încearcă să inducă ideea de nesiguranță și de lipsă de asigurare a comenzii unui sistem militar, cum este Armata României, este o problemă gravă. Siguranța și securitatea cetățenilor este datoria constituțională a armatei iar când se încearcă inducerea în eroare – chiar din motive neintenționate – în acest context de securitate, ceva trebuia făcut.
Așa cum spuneam și anterior, nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit, însă, foarte multe pentru Armata României. Consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă. De aceea, deși nu mă așteptam și nu-mi doream o carieră politică după trecerea în rezervă, propunerea domnului președinte Klaus Iohannis de a-mi asuma portofoliul apărării m-a onorat și m-a responsabilizat, față de oamenii pe care i-am condus de pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei militare și față de proiectele începute din această poziție.    Faptele mele vor certifica cele spuse, suntem pregătiți cu toții pentru reașezarea în matcă a tuturor proiectelor esențiale pentru Armată și oamenii săi. 
Iar în final, trebuie să recunosc că da, niciodată să nu spui niciodată pentru că ar putea fi o afirmație hazardată. Aici aveți dreptate.
Marin Neacșu:  În același comentariu al dvs din data de 28 octombrie 2019, pe FB spuneați că acum veți avea posibilitatea să răspundeți celor ce vi se  adresează în mediile de socializare, nemaifiind încorsetat de regulamentelor  militare, dar mai ales, privațiunilor carierei  militare. Cum o veți face, având în vedere că așteptările și pretențiile militarilor sunt foarte mari, iar încrederea în special a militarilor din rezervă este relativ scăzută.
Nicolae Ciucă: Întotdeauna am avut o abordare constructivă, centrată pe rezolvarea problemelor și voi continua pe această cale a dialogului. Am organizat și participat la diverse activități ale asociațiilor militarilor în rezervă, ale mediului asociativ, în general.
Pentru mine este dureros să știu că un militar gândește și acționează cu neîncredere, chiar în rezervă sau retragere fiind; ca atare, am participat la toate întâlnirile și voi participa și de aici înainte pentru că mă interesează cum gândesc și care sunt așteptările militarilor, indiferent de statutul lor. Cu oarecare mâhnire în suflet vă pot împărtăși că am văzut foarte multă dezbinare sau cum spuneți – neîncredere – nu numai în autorități, dar și între asociații. Din păcate aceasta este realitatea de multă vreme. Noi militarii, în loc să ne unim forțele, le irosim certându-ne și jignindu-ne între noi. Poate nu-i chiar întâmplătoare aceasta tehnică a dezbinării care ne ține departe de interesele noastre comune de prea multă vreme.
Eu am ales un alt curs de acțiune. Am solicitat trecerea în rezervă și pentru a putea  lupta cu toate armele pentru cauzele pentru care nu am putut-o face ca militar activ din cauza interdicțiilor impuse de statut. Pe cei care înțeleg demersul acesta, îi aștept alături de mine. Pe ceilalți, îi rog să aibă  decența de a participa la un dialog onest, să respecte regulile democratice ale dezbaterii de idei și să încerce să își aducă aminte cum a fost când erau activi. 
Indiferent de implicare, drepturile sunt ale fiecăruia dintre noi iar eu, și din postura de ministru al apărării naționale, mă voi lupta pentru ele. Cu cât voi avea mai repede sprijinul militarilor în rezervă, cu atât mai repede voi cunoaște și problemele dar și posibilele soluții; aveți expertiza necesară să ne ajutați să găsim soluții, să abordăm problemele direct și unitar, la masa discuțiilor și să căpătăm coerență și consens.
Trebuie să ne putem susține și argumenta ideile și proiectele pentru că suntem parte a aceleiași echipe și nu este normal să existe o separație instituțională între militarii activi și cei în rezervă, ca și când cei din urmă nu ar fi făcut niciodată parte din prima categorie.
 Voi încerca să răspund tuturor și sper că voi ajunge să le răspund cât mai multor persoane, în măsura în care timpul îmi va permite.
Marin Neacșu: Ați afirmat după trecerea în rezervă, următoarele:  ”În cei cinci ani am realizat parte din obiectivele propuse dar, din păcate, sunt și câteva neîmpliniri în acest mandat – de la dotarea cu tehnică și echipamente militare, până la calitatea vieții militarilor, dar sunt convins că acestea se vor materializa în proiectele de management ale noii echipe de conducere a SMAp”. 
Care sunt domeniile în care veți acționa în primă urgență, dar mai ales, ce anume credeți că veți reuși să realizați concret, având în vedere și mandatul scurt pe care îl aveți? Bănuiesc că realizați că nu e cazul să vorbim despre cincinale sau proiecte cu bătaie până prin anii 2030, ca alți miniștri, când este clar că acest guvern va fi cel puțin în formula asta, valabil cel mult până la alegerile parlamentare.
Nicolae Ciucă: Tocmai că vorbeam de realism, am să vă răspund că am în vedere ce se poate face până la finele anului și în anul următor. Dar, cel mai important este ce va face echipa, iar eu mi-am înțeles rolul de susținător al obiectivelor Ministerului Apărării Naționale pentru continuitate și coerență. Astfel, până la finele anului trebuie să închidem bugetul pe 2% și să aprobăm legea pentru cele cinci avioane F-16 care vor completa escadrila, pentru a ajunge la numărul minim de avioane care îl au toate celelalte țări membre NATO. Pentru a nu pierde banii alocați pentru corvete și sistemele de rachete de coastă am decis să plătim o nouă tranșă din programul Patriot asigurând astfel încadrarea în angajamentul de 2% din PIB. Menționez că este important de reținut că nu facem plată în avans, ci continuăm derularea programului de înzestrare aprobat de Parlamentul României și nici nu cheltuim bani în plus, așa cum s-a încercat inducerea în eroare a opiniei publice pe acest subiect. Rămânem în bugetul aprobat pentru Apărare la începutul acestui an, doar că fondurile alocate pentru începerea programului de corvete (care este încă pe rolul instanțelor) le-am transferat pentru plata următoarei tranșe a programului Patriot.
Unele proiecte trebuie abordate pe termen lung, nu vorbim de cincinale, dar ați văzut cât durează un proces de achiziție, de la inițiere până la finalizare, în termen de procedura legislativă, comercială, până la achiziția efectivă a produsului. Iar bugetul nu permite o achiziție care să rezolve problema într-un an-doi și nici echipamentele militare nu se găsesc „pe raft”, de aceea avem planuri de înzestrare a Armatei pe termen mai lung, avem o concepție de planificare și alocare a resurselor bugetare.
Am discutat cu noul șeful SMAp, generalul-locotenent Daniel Petrescu, cu ceilalți specialiști cu responsabilități la vârf și am stabilit o parte din obiectivele și acțiunile pentru  2020, privind analiza strategică a apărării, care să ne permită o evaluare atât a resurselor, cât și a obiectivelor  și capabilităților asumate sau avute în vedere, ca răspuns la amenințările de tip clasic și hibrid, precum și continuarea procesului de modernizare a structurii de forțe, prin deblocarea programelor de înzestrare aprobate/în derulare: TBT 8×8, Corvete multifuncționale; Armament individual și aparatură optică pentru FOS; de asemenea, reprioritizarea unor programe esențiale privind capacitatea operațională: Sistem RAA cu raza foarte scurtă de acțiune, portabil – MANPAD; Echipamente pentru realizarea capabilităților ISR, inclusiv cele pentru Forțele Terestre; SIML/bateriile de coastă; 
Printre prioritățile pe termen mediu pe care le vizez, vă pot menționa: modificarea legislației pentru flexibilizarea procesului de achiziție de echipamente militare, pe de-o parte, precum și modificări ale cadrului legislativ privind Legea rezerviștilor voluntari, o adaptare a cadrului de recrutare și menținere în sistem a personalului înalt calificat în domeniile IT și Cyber, în condițiile în care MApN investește deja în Comandamentul Apărării Cibernetice; promovarea legislației si a cadrului de reglementare intern referitor la securitatea și apărarea cibernetică; de asemenea, o lege privind continuarea programului pentru F-16, prin achiziționarea celor cinci aeronave necesare primei escadrile, proiect de lege adoptat de Guvern și transmis deja în Parlament pentru dezbaterea în procedură de urgență. 
O altă serie de măsuri, de competența ministrului, vizează: motivarea și selecția personalului; repartizarea detaliată, pe structuri, a funcțiilor bugetate și publicarea acestora în vederea încadrării, precum  și reformarea și modernizarea învățământului militar;
În ceea ce privește consolidarea profilului strategic al României, în domeniul securității, România se bazează pe trei piloni: apartenența la NATO, la Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu SUA. În consecință, țara noastră trebuie să continue să-și consolideze profilul de furnizor de securitate în cadrul Alianței Nord-Atlantice și să fie parte a inițiativelor din domeniul apărării la nivelul UE, promovând întărirea cooperării trans-atlantice, cheie de boltă dar și ancoră a securității Europei democratice. 
Marin Neacșu : Considerați sau aveți promisiuni că veți fi lăsat să gestionați problemele pe care spuneți că le cunoașteți foarte bine de către primul ministru și echipa de guvernare?
Nicolae Ciucă :Nu este vorba de promisiuni, ci de un program de guvernare pe care ni l-am asumat ca echipă. În ceea ce privește componenta de securitate și apărare a acestui program, lucrurile sunt clare, v-am prezentat, mai devreme, prioritățile echipei pe care o conduc la vârful ministerului. Ca o primă dovadă că lucrurile sta așa, aș putea să vă aduc aminte faptul că, la începutul mandatului meu de ministru,  am  avut o discuție cu prim-ministrul Ludovic Orban, care ne-a vizitat. Am stabilit atunci, printre altele, mărirea diurnei pentru militarii dislocați în teatrele de operații, precum și demararea, prin structurile de resort, a unui proces de analiză a soluțiilor legislative prin care să fie eliminate inechitățile în calculul pensiilor militare de stat.
Obiectivul principal al acestor demersuri este acela de a asigura egalitatea de tratament în stabilirea drepturilor de pensie pentru toți pensionarii militari, indiferent de momentul trecerii în rezervă.
După această discuție, am avut întrevedere cu Forumul structurilor asociative ale cadrelor militare în rezervă și retragere din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Discuțiile au continuat la nivel tehnic, specialiștii MApN și cei ai structurilor mediului asociativ lucrează la elaborarea unui proiect de Ordonanță de Urgență care să elimine inechitățile în procesul de calcul al pensiilor militare de stat. Trebuie să înțelegem că nu este un proces simplu și avem nevoie de ideile și soluțiile tuturor celor care au expertiză în domeniu. Este foarte ușor să afirmi că un proiect nu este bun, însă încurajez ca toți cei implicați să vină cu modificări și propuneri pentru a reuși să soluționăm cât mai multe inechități.
Acest demers nu afectează în niciun fel indexarea pensiilor prevăzută pentru anul viitor. Toate pensiile militare de stat vor fi indexate cu 4.6 %, începând cu 1 ianuarie 2020, așa cum sunt prevederile legale, sumele aferente acestei indexări fiind prevăzute în proiectul de buget al MApN pentru anul 2020.
Marin Neacșu : Domnule ministru, ultimii 4 ani de guvernare au fost pentru militari, în special rezerviști, de adevărat chin. În fiecare an a apărut câte o Ordonanță de urgență care le mai lua câte ceva, ordonanțe care au fost date chiar cu încălcarea Legii 346 care prevede că ministru apărării are în atribuțiuni emiterea legislației privind apărarea, dar însăși legea 223/2015 care la art 2 punctul e care impune ” principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.”
În acest context am două întrebări: 1. Ce le răspundeți celor care vă învinuiesc că ați acceptat fără să comentați apariția și implementarea ordonanțelor 57, 59 și 114? 2. Ce aveți de gând să faceți acum, având în vedere faptul că ați avea teoretic posibilitatea să reparați ceea ce sunteți învinuit că ați acceptat fără să vă opuneți? Veți accepta astfel de inițiative care vă încalcă prerogativele?
Nicolae Ciucă: Domnule colonel, nu despre comentarii este vorba, iar aceste probleme nu se rezolvă nici la televizor, nici pe Facebook. Am participat la discuții și mi-am spus punctul de vedere, din postura de șef al SMAp. Că nu am ieșit public am explicat mai sus. Am explicat care au fost motivele și toți militarii ar trebui să înțeleagă diferența dintre ce poate să spună și să facă un militar activ și unul în rezervă.
Am dispus specialiștilor din minister.....
Continuarea pe Cuiul Catarii 

Interviu cu ministrul apărării, Nicolae Ionel Ciucă