joi, 31 octombrie 2019

Campania electorală, faza pe sondaje


Campania electorală, mai săracă și mai lipsită de interes ca oricând, a intrat în faza pe sondaje, în condițiile în care nu am văzut nici un program de candidat, nici o dezbatere, nici o întâlnire între candidați, nici măcar un Turcescu sau Rareș care să pretindă că vrea să organizeze o dezbatere ”fair play” dar cu  un ”parteneriat strategic” ascuns. Probabil tocmai pentru că după cele două făcături de moderatori ”echidistanți” nimeni nu mai dă doi bani pe astfel de dezbateri aranjate.
Digi 24,  cunoscut program tv prezidențial, a ieșit pe strasse cu un sondaj în care ”la această oră” românii ar vota după cum urmează:


  1. Pentru Iohannis -45,7%
  2. Pentru Mircea Diaconu-16.7%
  3. Pentru Viorica Dăncilă – 15,1% i
  4. Pentru Dan Barna 12,6%
  5. Pentru Theodor  Paleologu – 6,9%
  6. Pentru Kelemen Hunor -2,9%
Sondajul este realizat de IMAS, una din ”instituțiile” de sondare a opiniei publice, știut fiind că fiecare partid sau/și  televiziune are propria ”instituție” de îmbrobodire și propagandă.
După cum se observă, Iohannis conduce detașat și fără îndoială, că dacă se sforțează un pic, mult mai puțin decât la precedentele alegeri  prezidențiale, poate depăși 50,01%, ceea ce l-ar scuti de turul 2. Oare să fie cu adevărat dorit de 45% din electorat la ora asta? Categoric nu, dar cifra face parte din strategia de campanie, se umflă din start șansele, astfel încât să nu mai mire pe nimeni, -ca la precedentele- numărul mare de voturi la urnă și să nu se mai întrebe nimeni cum e posibil să recuperezi 20% în 14 zile. Iar românul, botanist, cumpără.Și apoi, hai să fim serioși, când ești singurul pământean care a primit în dar o șepcuță de la Donald, cum să nu fii pe locul întâi? Foarte insinuantă și perversă a fost atitudinea slujitorilor prezidențiali de la Digi 24, care propuneau să aibă loc dezbateri televizate, probabil moderate de ei, dar la care să participe doar cei care urmează de la locul 2 în jos, că locul 1 este amanetat și nu mai are nevoie de dezbateri. De fapt motivul pentru care domnii cereau dezbateri pentru ceilalți  candidați era faptul că Iohannis nu este în stare să prezinte nimic, în afară de JOS PSD, indiferent cu care candidat ar intra în dezbateri. Poate doar cu Viorica ar reuși să se situeze pe picior de egalitate, pentru că sunt amândoi la fel, în rest, pământ de flori.
Mircea Diaconu pare să fi făcut un pas uriaș, adică trecerea pe locul 2, dar și asta este tot un scenariu al campaniei prezidențiale care încearcă să liniștească și să oprească astfel campania actorului care este totuși susținut de ”sălbatici” și mă refer la PRO România și A.L.D.E. Oricum nu are șanse dar dă bine la alegerile care urmează. În plus, dacă rezultatul va fi bun, adică un onorabil loc 3, toți se vor lăuda, și Mircică, și Victoraș și Tări. Dacă rezultatul va fi sub așteptări, fiecare va da vina pe ceilalți. Hai că suntem șmecheri!
Viorica Dăncilă se dă cu sania, la vale(sau cu bicicleta)  bineînțeles, căci la deal nu se cheamă că te dai cu sania ci că o tragi. Ori ea nu e în stare să tragă ceva, doar să alunece, pentru că singura forță pe care o deține este cea gravitațională. Deci.. lunecare ușoară! Că tot suntem la capitolul PSD, Dragnea din atelierul  mecanic Rahova dă cu ură proletară în filiala care l-a crescut, cerând instanței ca și filiala PSD Teleorman, care le-a plătit pe favoritele sale, să plătească, adică să plângă și mamelele  lor. Asta da atitudine, bravo Liviuț, mai ai puțin și îi înfrângi. Apropo de bicicletă, Doamne, e bestială imaginea ei dând din piciorușe pe bicicletă. Priviți numai,  satisfacția imensă care se vede pe fața ei, dar și mirarea că e în stare să se țină în echilibru, fără mâna lui Stănescu. Nici eu, când m-am suit prima oară pe o bicicletă nu am fost mai mândru de mine și aveam doar 5 ani. Ptiu-ptiu, cred că este performanța vieții Vioricăi!
Ei, și am ajuns la cel care se credea viitorul președinte și cerea alegeri anticipate convins fiind că va ajunge prima-ntâi. Este vorba de domnul Dan Barna, președintele USR. Pentru cine știe, USR înseamnă  Uniunea SALVAȚI România, nu Uniunea Salvăm România, deci, să nu își închipuie cineva că Barna ar vrea să salveze el România. Nu, partidul său ne cere NOUĂ să salvăm România. Asta pentru a evita confuziile. Nu își mai încăpea în piele domnul Barna și punea condiții de neacceptat pentru a sprijini guvernul Orban, crezând că dușmanul său numărul 1, recte PSD și Viorica Dăncilă, nu mai contează, deci va fi sigur pe locul 2 sau chiar 1, dar că va prinde sigur turul 2. Uite că ( chiar și contrafăcut în favoarea lui Iohannis, sondajul îl aduce pe locul 4. Asta arată că cei care l-au votat în Mai, l-au votat nu pentru că îl iubesc, căci dacă l-ar fi iubit, ar l-ar și iubit și la sondaj, ci pentru că nu au vrut să îi voteze pe ai lui Orban și ai Vioricăi. De ce ? Pentru că USR încă nu avea ”penali”, dar acum, în mentalitatea și cu ajutorul lui Iohannis, are. Lui Barna i se instrumentează un dosar de fraudare a unor fonduri, dosar care real sau nu, îl trage în jos. Ce e de făcut? Simplu:
Mai mult pe Cuiul Cătării... 

Campania electorală, faza pe sondaje

marți, 29 octombrie 2019

Ciucă, ministru sau ”iepuraș”?


Două subiecte au preocupat mințile internauților purtători de uniformă zilele acestea: mitingul  preventiv din data de 25 Octombrie, organizat de SCMD cu participarea a încă 3-4 structuri asociative și nominalizarea generalului Ciucă pentru postul de ministru al apărării în posibilul guvern Orban.  Probabil și acest al doilea subiect va suscita discuții pătimașe pro și contra, și va urma calea divizării celor care încă mai aveau ceva în comun, pentru că așa suntem noi românii, ne dăm în cap și ne jignim pe te miri ce, de cele mai multe ori din ambiții prostești sau numai așa, ca să arătăm că suntem în cunoștință de cauză deși nu suntem documentați.
Despre preventiv nu mai vorbesc, am spus ce aveam de spus, unii au făcut și spume vorbind despre subiect, ajunge un par la un car de oale.
Deja au început discuțiile pe paginile de facebook, în urma declarației dată tot pe facebook de generalul Ciucă și comunicatului privind semnarea decretului de către Iohannis.
Varianta vânzării
Cei mai mulți dintre vorbitori consideră că nominalizarea lui Ciucă este încă o dovadă că acesta este și era vândut partidei Iohannis încă de când a acceptat să rămână la comanda SMAp în decembrie 2018. Mulți, printre care și eu, consideră că ar fi fost mai onorant pentru el să își dea demisia și să nu accepte să fie amestecat în bătălii politice, dacă nu pentru el personal, măcar de dragul armatei. Se pune întrebarea dacă putea. Să își dea demisia? Da, putea. Să nu se supună deciziei președintelui după prelungire? Greu de spus. În mod cert ar fi suferit consecințe neplăcute, dacă avem în vedere înclinația spre răzbunare a lui Iohannis. Această înclinație se vede și din faptul că acum l-a nominalizat pe Ciucă Suspendatu să ia în primire funcția de la Leș cel care i-a purtat sâmbetele. Este cea mai mare umilință la care putea să îl supună pe Leș, în afară de cercetarea actelor și faptelor săvârșite pe timpul cât a fost secretar de stat și ministru, în special legate de starea  achizițiilor pe care le-a dirijat direct. Ceva e putred pe acolo și Leș știe de ce. Dar chiar dacă Ciucă și-ar fi dat demisia atunci, tot s-ar fi spus că a făcut jocul cuiva, al lui Leș, sau Dragnea. Deci oricum ar fi făcut, tot era ciocănit de cineva.  Numai că, așa cum spune un vechi proverb, gura bate curul. Încercând să înlăture speculațiile apărute în presă încă de atunci, privind o înclinare spre dreaptă (politică), prin Iunie 2018, după ce Leș a pierdut procesele intentate împotriva lui Iohannis și Ciucă pe tema prelungirii mandatului, domnul general a făcut niște afirmații hazardate, deși cunoștea  dictonul ” never say never”. Iată ce declara pe 23.06.2018:
”Indiferent de circumstanțe nu voi ieşi la pensie înainte de terminarea mandatului. Cineva spunea că o voi face pentru că voi beneficia de avantaje financiare. Nu am venit în armată pentru astfel de motive, nu voi pleca din armată pentru că voi beneficia de bani în plus. Consider atât de sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Odată ce ai fost şeful Statului Major al Apărării… Reprezintă demnitatea cea mai mare pentru fiecare dintre noi. Iar eu consider că nu trebuie să fie în niciun fel umbrită această poziţie de activitatea în alt domeniu.Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituţie. Dar nu dintr-o funcţie publică”.
Frumoase cuvinte, periculos angajament pentru că iată, acuma a făcut exact ceea ce spunea că nu va face niciodată iar efectul este și mai dezastruos decât ceea ce i s-a întâmplat acum un an, pentru că dacă atunci a fost prins la mijloc între doi factori de decizie, acuma DECIZIA  i-a aparținut, DEMISIA este un act unilateral și INDIFERENT CE MOTIVE TE-AU INFLUENȚAT CE GÂNDURI AI, CE NOBILE IDEALURI TE ANIMĂ, ÎNCĂLCAREA UNEI PROMISIUNI DE ONOARE ( așa cum spunea în Iunie 2018) nu poate fi scuzată, nu poate fi trecută cu vederea fără a UMBRI, ca să îl citez, demnitatea de Șef al Statului Major al Apărării. Sub acest aspect, cei care îl găsesc vinovat (chiar și neimplicat, dar subordonat politic) au dreptate, pentru că și-a încălcat propriul angajament pe care l-a făcut crezând că nimeni nu îl va forța să facă ce nu vrea. Poate nu l-a forțat nimeni, dar atunci e și mai grav. Oricum implicat sau nu politic, imaginea sa este pătată de nerespectarea propriilor angajamente, asta nu poate fi contestat.
I se mai reproșează, corect sau nu, faptul că pe perioada cât a fost șef  la SMAp, au fost avizate și puse în aplicare cele 3 ordonanțe care au batjocorit pensionarii militari, inclusiv cea care a lăsat conducerea armatei în vara lui 2017 fără personal calificat pe funcții de conducere în structurile  superioare,  fără a avea nici o reacție OFICIALĂ, fără a interveni, fără a ieși măcar cu un punct de vedere, lăsând și alimentând impresia că nu are  antigel în instalație și este un simplu yesman, lucru pe care i-l impută marea masă a rezerviștilor. Tehnic, învinuirea se susține. Practic, foarte puțină lume știe dacă a făcut sau nu ceva, dacă a încercat măcar și ce anume. Dar, cu încercări sau fără, realitatea este că OFICIAL NU A MIȘCAT, ÎN CONDIȚIILE ÎN CARE NU DOAR REZERVIȘTII AU FOST AFECTAȚI DE OUG 59, CI CHIAR ȘI STAREA DE OPERATIVITATE A ARMATEI DE CARE ERA DIRECT RĂSPUNZĂTOR. Chiar și cei care sunt conștienți că instituțional nu putea face mare lucru, că multe decizii ( în special pe aspecte în care nu avea responsabilități directe, așa cum a declarat în interviu) erau luate peste capul său, fără a fi consultat sau fără a se ține cont de opinia sa, îi reproșează că nu a ieșit public să își susțină punctul de vedere, nu a fost vizibil nu și-a apărat colegii în fața politicului, că a fost prea șters, unii ar spune umil.
Varianta susținătorilor
Cei care însă mai au curajul să îl susțină după această gafă enormă, au în vedere atât profilul său moral, cariera sa cât și convingerea că, cu toate greșelile și deciziile aparent incriminatoare, intențiile sale au fost curate chiar dacă alegerile au fost defavorabile în primul rând în plan personal. Culmea este că tocmai acceptarea unor concluzii și imagini negative la adresa sa personal sunt cele care îl fac să fie susținut de unii, în special cei care îl cunosc, pentru că nu oricine ar fi acceptat să își piardă credibilitatea doar din speranța că ar putea face mai mult decât a făcut până atunci sau decât altul care ar fi fost cu adevărat vândut politic. Realitatea este că ne aflăm într-o perioadă în care nu știi în cine să mai crezi iar oameni în care aveai încredere și cu care ai mâncat aceeași pâine ani de zile, să te părăsească, sau înjure pentru niște iluzii politice sau sub influența unor manipulatori sau mincinoși. Dacă cei care îi acordă credit au dreptate iar Ciucă și-a sacrificat imaginea, liniștea și onorabilitatea din dorința de a face ceva pentru armată, chiar dacă cei mai mulți consideră că a greșit, este de apreciat și merită respect. Eu personal, cunoscându-l, îi acord credit și până la proba contrarie mă înscriu, cu toate riscurile în cea de-a doua categorie, tocmai pentru că (pretind eu) îl cunosc, dar am spus și voi spune că a greșit, mai ales dacă avem în vedere că iată, și-a încetat mandatul de șef al SMAp și nu cred că și-a atins toate obiectivele.
În loc de concluzii
 Este Nicolae Ciucă vândut și subordonat politic? Indiferent ce cred unii sau alții, asta nu....
continuarea in Cuiul catarii..

Ciucă, ministru sau ”iepuraș”?

sâmbătă, 26 octombrie 2019

SCMD – ultimul tango la Victoria


Și a trecut și asta. Încă o zi de 25 Octombrie, încă un protest, de data asta preventiv, sau, ca sa fac pe plac unui bun prieten, un miting preventiv. După cum știu o parte din militari, cei care activează în asociații sau pe facebook, anul acesta, la lista de motive de divizare a militarilor, listă în care intra gradele, vechimea sau promoția, anul ieșirii la pensie, arma, specialitatea, asociația din care face parte, partidul pe care îl slujește sau simpatizează, zona geografică, culoarea ochilor, cuantumul pensiei, numărul și tipul de sporuri adăugate la calculul pensiei, a mai apărut una, modul în care s-a manifestat pe data de 25 Octombrie de Ziua Armatei. Cei care au participat la manifestările oficiale (ca toți ceilalți cel puțin odată în viață), au fost catalogați pupincuriști, slujitori ai regimului, fripturiști, oportuniști sau libidinoși care se gudurau pe lângă politicienii care mai mult forțați de poziția politico-socială  și unii chiar în scârbă, poate, veneau să își exprime ”aprecierea față de Armată”. De către cine? Nu de către civili ci de chiar proprii lor colegi care au ales să se alăture protestului organizat de SCMD, colegi care au uitat că și ei au participat la astfel de activități atât ca activi cât și ca rezerviști și atunci nu se considerau libidinoși sau oportuniști. Ceilalți cei care au participat la ”preventiv”  sau cereau cu vehemență boicotarea participării militarilor la manifestările oficiale dedicate Zilei Armatei, se considerau sigurii apărători ai drepturilor militarilor. Nu toți, doar unii dintre ei. Nici unii, nici alții de fapt nu erau ceea ce se spunea că ar fi. În definitiv toți sunt niște militari aflați la vârsta pensionării, batjocoriți, mințiți, despuiați, furați, de ”aleșii neamului” indiferent de culoarea politică.
La protestul organizat în Piața Victoriei la ora 11, s-au prezentat foarte, foarte puțini militari în rezervă, cei mai mulți fiind în retragere. Cei ieșiți după 2010, nu prea s-au înghesuit. Acest lucru se poate observa dacă urmăriți chipurile celor prezenți.
La ora 10.30, pe spațiul protejat și delimitat cu generozitate aș spune, de oficialități,  se aflat cam la 70-100 de oameni.
Alți cam 50 se aflau pe trotuarul opus clădirii Guvernului.
Când s-a apropiat ora de deschidere a meetingului, căci a fost un MEETING, nu un MITING, toți cei care din diverse motive mai stăteau pe margini, au întrat în ”spațiul protejat” adăugându-li-se și cei care au sosit mai târziu.
La o aproximare generoasă, numărul participanților a fost cam la 300-400 de participanți. Nu s-a scandat, nu s-a vociferat împotriva sau pentru ceva, cei prezenți s-au mulțumit să își poarte pancardele, bannerele, și să aplaude uneori, când cei care au luat  cuvântul  subliniau unele .. cereri sau nemulțumiri.
Activitatea a început cu intonarea Imnului Național, bineînțeles la stația de amplificare, după care a urmat discursul președintelui SCMD, Mircea Dogaru.
Nu voi face aprecieri legate de discursul său, e lipsit de importanță ce cred eu despre text, important este că după ce a menționat că nu are nimic cu nici un candidat la președinție, și-a arătat nemulțumirea față de cei care au ales să participe la acțiunile oficiale și nu au răspuns prezent apelului său.
Același lucru l-a deranjat și pe domnul general Gropan, care a luat cuvântul după domnul Dogaru. Interesant a fost că dacă domnul general Gropan a stat lângă domnul Dogaru cât acesta a vorbit, domnul general a fost lăsat singur, Dogaru stând undeva în spate, privind pierdut nu știu unde. Chestie de atitudine.
A mai luat cuvântul o doamnă de la un sindicat din sănătate. Apoi a trecut la microfon domnul Gligor Viorel. Discursul său a fost în nota celorlalți doi antevorbitori  dar considerând că trebuie să rupă inima târgului și crezând că va fi aclamat, a declarat că ”celor  care se duc în cimitir să depună coroane, le doresc și cred că sunt în sentimentul dumneavoastră,  SĂ LE STEA FASOLEA ÎN GÂT!” Practic domnul Gligor dă cu piciorul tuturor celor care i-au fost colegi în carieră și astăzi au participat la ceremonialul depunerii coroanelor la mormântul eroilor neamului. De ce așa? Pentru că nu au venit la el să îi semneze adeziuni și nu îl urmează pe el. În acest moment eu am părăsit cinstita adunare unde am văzut și oameni care în mod cert nu gândeau așa și veniseră cu speranța că vor găsi sprijin în rezolvarea problemelor printre cei prezenți. Nu mai puteam asista la astfel de cuvinte care dovedeau pe lângă lipsă de respect față de colegi, și o ură inexplicabilă. Probabil domnul Gligor, ca și alți lideri care se și vedeau purtați de mulțime pe brațe, au constatat că....Continuarea aici...
SCMD – ultimul tango la Victoria

joi, 24 octombrie 2019

Activitati ale militarilor romani de ZIUA ARMATEI


Astazi, 24 Octombrie ar trebui sa sarbatorim Eliberarea Ultimei Brazde de pamant romansc, alungarea definitiva(credeam noi) a armatelor germane de pe teritoriul romanesc, pentru ca acest lucru s-a intamplat cu adevarat pe 24 Octombrie 1944, nu pe 25. Numai ca,  conducerea de atunci a armatei, aservita politic ca si cea de azi, a decis sa amane evenimentul, pentru data de 25 cand era Ziua celui care purta numele de Regele Mihai, cel care tradase armata romana si pe romani pe data de 23 August trimitand in prizonierat 175000 de militari. Trebuie spus, pentru a respecta adevarul istoric, ca Ziua Forţelor Armate a fost stabilită, pentru prima oară, prin Decretul nr. 125 din 20 iulie 1951, pe 2 octombrie.De ce atunci? Pentru ca  la acea dată, în anul 1943, I.V. Stalin a aprobat constituirea Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirescu” iar in 51, Stalin si poporul rus erau pentru noi ceea ce este Trump si poporul american pentru actuala conducere politica. Mai tarziu,  dupa schimbarea politicii lui Dej fata de rusi,   si plecarea trupelor (dar nu si a coloanei a V-a) rusesti din Romania, prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, s-a stabilit ca Ziua Forţelor Armate să fie sărbătorită la 25 octombrie. De ce au ales comunistii in 1959 sa sarbatoreasca Ziua Armatei pe 25 Octombrie care coincidea cu ziua de nastere a lui Mihai Viteza, unicul pamantean nascut la 7 luni in greutate de 4 kg, este un mister.
Nu mai este insa un mister  faptul ca armata romana a ajuns intr-un stadiu de descompunere, divizare si degringolada cum nu a fost niciodata. Practic, prin grija clasei politice, dirijata de stapanii externi si ajutata de conducerea (si militara a) armatei, in ultimii 30 de ani armata romana a devenit clona celei din 1916, ca dotare, instruire (pentru apararea granitelor) si fara egal in ceea ce priveste dezbinarea si lipsa de reactie la ceea ce i se intampla. Ca este asa o dovedesc si caracterul activitatilor la care vor participa militarii, activi si rezervisti pe data de 25.10.2019. Unii vor asigura cadrul festiv si  activitati specifice pentru populatie fie ei oameni politici sau simpli platitori de taxe, altii (o parte din cei in rezerva), vor protesta. S-a ajuns pana acolo incat cei care vor sa participle la proteste, ii invinuiesc pe cei care participa la sarbatorirea ZILEI ARMATEI de “obedienta fata de clasa politica” excluzand chiar faptul ca de fapt ESTE ZIUA ARMATEI, fie ca ne convine sau nu data, indiferent de motivul pentru care a fost aleasa aceasta zi. Cat de multa ura trebuie sa avem in noi sa negam evidenta si sa ii invinuim pe cei care isi sarbatoresc ziua, numai pentru ca nu vrem noi sau nu ne convine? A fi sau nu de acord cu o activitate sau alta este normal, tine de  de convingerile sau gusturile, orientarile  fiecaruia, dar a invinui sau jigni pe cineva pentru ca nu face cum vrei tu, este cu totul altceva. Din pacate la asta s-a ajuns. Imi e teama ca lucrurile vor evolua. Nu am auzit insa nici un militar, lider de asociatie sau simplu soldat  protestand impotriva bazelor militare straine infiintate pe teritoriul nostru (care, intre noi fie vorba, nu ne ajuta PE NOI cu nimic),  sau a iminentei aduceri a unor focoase nucleare in una din aceste baze. Probabil acest lucru este considerat lipsit de importanta pentru MILITARII ROMANI.
Iata care este programul activitatilor ce se vor desfasura in capitala si la Carei, asa cum sunt prezentate de MApN in  comunicatul Nr. 214 22.10.2019 :

Activitati ale militarilor romani de ZIUA ARMATEI

marți, 22 octombrie 2019

Protestul “preventiv”, ultima găselniță


România, prin oamenii ei, fie ei politici sau simpli ”ștampilaci”, savanți sau prostovani, nababi sau ”homleși”, femei sau bărbați, maturi sau copii, nu încetează să ne uimească spunând și făcând lucruri trăznite.
În România, în ultimii 30 de ani au avut loc cele mai multe ”minuni ale lumii” contemporane. Nu degeaba s-a spus că suntem Grădina Maicii Domnului, care este cea mai mare grădină, minunile săvârșite cu voie sau fără voie aici le întrec pe cele ale lui Moise și chiar ale luuuuii …  Păi ce mare lucru să transformi apa în vin la o nuntă ? Noi ne îmbătăm cu apă rece în fiecare zi. Ce mare lucru să înviezi un mort odată în viață? La noi morții, (cu miile, nu doar unul) sunt înviați de partide din doi în doi ani și nu numai că sunt înviați dar mai și votează. Ce mare lucru să  faci un olog să meargă? La noi aleargă toți handicapații din partid în partid pentru un loc pe liste electorale. Ce mare lucru să vindeci o soacră? Păi la noi soacrele, mamele de 80 de ani cu întreținerea neplătită, mătușile, devin nababi peste noapte și își sponsorizează și își ”servesc” copii și nepoții cu milioane de euro, exact când îi caută DNA-ul să îi întrebe de averi. Despre dialoguri cu ”tufișurile vorbitoare” ce să mai spun ? Floare la ureche, urmăriți campaniile electorale și veți vedea  discursuri, monologuri și dialoguri de toată minunea. Să nu uităm că la noi s-a inventat guvernul dărâmat de propriul partid, partidul distrus de proprii membri, armata învinsă de propriul popor,  poporul distrus de proprii  conducători, și lista ar putea continua. Suntem de minune.
Și ca o încununare a acestor minuni, s-a mai inventat una,  care va salva întreaga omenire de la invazia extratereștrilor, îi spune  ”protestul preventiv”, împotriva nimănui. Păi cum să ne mai atace civilizațiile extraterestre când vor auzi că la noi, pe Terra, mai precis în România, oamenii protestează preventiv, fără motiv, fără un scop, fără un obiect al protestului, fără finalitate, fără a se adresa cuiva. Păi dacă ăștia protestează împotriva nimănui, vă dați seama ce se întâmplă dacă ar avea împotriva cui să se ridice? Ar fi jale. Așa ar gândi oricine ar pune gând rău omenirii. Deci ne putem considera salvatorii planetei, nu doar ai armatei sau ”societății civile”. Să nu spuneți că nu știți despre cine e vorba. Domnul Dogaru, supărat că unii au îndrăznit să se lege de ”marele protest” organizat-ca toate celelalte- în special din ultimii ani, de pomană, fără nici o finalitate, doar așa ca să mai vorbească televiziunile despre el și să își mai rotunjească fondurile prin racolarea de noi cotizanți, a decretat că protestul nu este obligatoriu să fie îndreptat împotriva cuiva, acesta este organizat PREVENTIV adică poate e cazul poate nu e cazul. În cazul în care cineva va face ceva ce nu îi place lui  într-o dimineață, el a protestat primul. Cunoșteam eu pe cineva care când se scula dimineața,  îi trimitea la origini pe toți cei care urmau să îl înjure sau supere în ziua respectivă, iar dacă se întâmpla să fie înjurat, era satisfăcut de faptul că el îl înjurase primul. În plus,  prin acest protest, se poate spune că  l-am întrecut pe milițianul care înainte de culcare își pune pe noptieră două pahare, unul cu apă, unul gol că poate i se face sete, poate nu.
Îmi amintesc că tot cu ocazia unor proteste, de data asta a marilor sindicate din țară, deși inițial SCMD anunțase că va participa,   prin mai 2010, liderul SCMD anunța că nu recomandă militarilor să participe, dar că ”Vom organiza insa, pentru antrenament, si pentru a stavili tentativele de manipulare a noastra pe fondul nerabdarii, O ACTIUNE PROPRIE.” Ne-au trebuit 9 ani ca să trecem de la faza protestelor de antrenament” la faza protestelor ”preventive”. E totuși un progres, trebuie să acceptăm acest fapt.
A, să nu uit, pentru cei care nu înțeleg să meargă la protestul preventiv, fac mențiunea că prezența este obligatorie, a spus-o, tot preventiv, Mihai Viteazu, la Șelimbăr, după cum ne informează chiar inițiatorul: ”Este obligatoriu sa fim in strada pe 25 Octombrie, pentru ca de partea noastra ”e dreptul si dreptatea, cu noi e cauza cea buna, cu noi e Dumnezeu! (Mihai Viteazul, la Selimbar).”
Și totuși eu nu înțeleg un lucru: dacă nu mai avem guvern, dacă facem un protest preventiv, dacă se știe că la această oră nu se știe cine conduce sau dacă conduce cineva treburile țării și nici chiar când vom avea un guvern, cui îi va înmâna ceea ce spune în comunicat conducerea SCMD : lista noastra de solutii, deja cunoscuta si negociata la varf, cu reprezentantii partidelor parlamentare, dar si revendicarile aliatilor nostri civili (salariati, pensionari, revolutionari etc.), pentru ca ii vom chema in sprijin pe toti cei nemultumiti de Legea salarizarii si legislatia la pensii”????????
Și pentru că același lider Dogaru, declară că el niciodată nu a luptat împotriva cuiva ci doar pentru cineva, să îmi fie permis să dau un singur citat, din comunicatul dat sub semnătura sa în data de 15.01.2012:
Urmarea aici : 

Protestul “preventiv”, ultima găselniță

sâmbătă, 19 octombrie 2019

O ”explicație” asupra căreia România trebuie să mediteze

Trebuie să recunosc că pentru mine Trump este o ciudățenie. Niciodată un stat, cu atât mai puțin o mare putere, nu a avut un președinte mai ciudat și mai controversat. Trump este un lider atipic, un amestec de nonconformism, amatorism, inconștiență, egocentrism, sinceritate necenzurată dar și prostie. El are ceva din ”popularitatea” dusă până la nesimțire a Matolitului nostru, dar și din amatorismul politic și diplomatic împins până la aceeași nesimțire a Plăvanului. Citindu-i cariera în afaceri rămâi șocat de modul în care a reușit să își revină după falimentele  din perioada 1991-2009. Rămâi siderat de curajul, tupeul și inconștiența cu care a acționat Trump dar, e vorba de averea și afacerea lui așa că e lipsit de relevanță.
Cariera sa politică este fără îndoială urmare a tupeului din afaceri, relațiile sale în lumea de afaceri, felului său  de a fi, ”popular”,  nonconformist, direct, glumeț, ”nebun” care  l-au făcut să cucerească inimile susținătorilor  din lumea de afaceri, politică și populație. Chiar și cei mai serioși au gândit probabil că un astfel de om nu e periculos, e prea ”citibil” prea fără secrete pentru a nu putea fi modelat și controlat, așa că a fost propus și ales președinte, fiind considerat un om ușor de dirijat de către cei care stabilesc cu adevărat cine merită să fie ”sprijinit”să ajungă președinte.
Numai că dacă unui om îi este permis să își joace propria afacere sau avere la păcănele, babaroase sau pariuri, nu are dreptul să joace la poker, să trișeze sau să blufeze cu soarta unor națiuni, a unor oameni, a propriilor soldați sau a oricărui homeless din centrul New York-ului.
O decizie cu efecte târzii
Decizia lui Trump, decizie luată unilateral și din proprie inițiativă, de a retrage trupele americane din Siria, nu este o noutate. Această decizie a fost luată, sau cel puțin anunțată de acesta încă din Decembrie 2018, adică de aproape un an. Poate unii au considerat atunci că este un moft, o declarație strategică, pentru a-l îmbuna pe Erdogan și face să se răzgândească în privința bazei de la Incirlic sau a achiziționării de tehnică rusească. Eu am scris încă de atunci despre implicațiile și pericolul reprezentat nu de retragere ci de atitudinea și semnificația acestui gest, care demonstra nu doar indiferența SUA față de principiile democratice sau onoarea în cazul unor relații de parteneriat cât mai ales de valoarea și prețul pe care marele colos nord-american îl acordă  relațiilor de parteneriat, chiar și strategic adică Zero Barat. Trăgeam atunci un semnal de alarmă pentru cei ce își pun speranțele în colaborarea cu Jandarmul Universal și încrederea care trebuie acordată unui partener care te abandonează și te lasă pradă dușmanilor cei mai de temut, doar pentru că a găsit altă jucărie. Oare liderii țărilor membre NATO, or fi învățat ceva din această lecție? Se pare că nu. Dar dacă nu au vrut să învețe dintr-o declarație sau informare dată pe Twitter, care doar anunța intenția, poate vor învăța din explicațiile date recent privind motivul retragerii.
Fiica cunoscutului fost vice președinte Dick Cheney, Liz Cheney, parlamentar republican, a comentat: Informaţiile care vin din Siria sunt revoltătoare. Trupele turce se pregătesc să invadeze Siria din Nora, forţele aliniate Rusiei sunt în sud, luptătorii ISIS încep şi ei o contraofensivă împotriva Raqqa. Este greu de înţeles de ce Donald Trump îşi lasă aliaţii să fie măcelăriţi şi de ce permite revenirea ISIS”.
Lizica, dacă ai fi întrebat un parlamentar român de ce a făcut Trump asta, ți-ar fi răspuns simplu: ”PENTRU CĂ POATE”. Un alt răspuns ar fi și mai la îndemână: ”pentru că ISIS este copilul CIA, iar CIA este copilul scăpat de sub control al SUA. Revenirea ISIS înseamnă revenirea ”beneficiilor” ”stăpânului lumii” ca să parafrazez un clasic în viață.
La rândul său,  Marco Rubio, senator republican  spunea, că ”la solicitarea acestei administraţii, kurzii au fost principala forţă împotriva ISIS în Siria. Kurzii au luptat împotriva ISIS pentru ca soldaţii americani să nu fie nevoiţi să facă asta. Acum, această administraţie a bătut palma cu Erdogan pentru ca acesta să-i anihileze. Prejudiciul adus reputaţiei şi intereselor noastre naţional vor fi imense şi de lungă durată”.
Tristă și reală prezentare, dar retorică.
Nu mai prezint ce comentează presa europeană, pentru că oricum Trump și în general administrația americană, indiferent cine e pe tron, are pentru Europa respectul și îngrijorarea pe care a avut-o Obama când a erau  interceptate convorbirile telefonice ale  Angelei Merkel de către serviciile secrete americane, sau, mai concret și mai puțin plastic, exact opinia avansată de Victoria Nuland în 2014 când se punea la cale oranjada ucrainiană și alegerea ” democratică” a noii conduceri în Ucraina.
So, ”fuck the kurds” ?
Cinism marca Trump
Iată însă cum justifică Trump retragerea trupelor:
„Cel mai greu lucru pe care-l am de făcut în calitate de preşedinte este să semnez scrisori către părinţii militarilor care au fost ucişi.”
Înduioșător nu ? Aproape că îți vine să îl pupi. De aia ține el militari în toate zonele de conflict din lume, pentru că îi e greu să scrie scrisori cu coondoleanțe. Seamănă cu declarația lui Iohannis după ” lovitura” de la Colectiv, când a declarat că trebuiau să moară niște copii ca să reușească să schimbe guvernul Ponta și să își instaleze ”guvernul lui”. Același cinism.
Dar până la urmă iese la iveală și o parte din adevăr, pentru că la fel de cinic, Trump declară:
„Kurzii au luptat alături de noi, dar s-au plătit sume uriașe și echipament pentru acest lucru.”
Deci Trump se consideră achitat de obligații, kurzii și-au dat viața pentru interesele americane în zonă(cam 15000 de vieți omenești),în  Irak și Siria, iar ei, americanii le-au oferit – a se citit vândut- tehnică și armament și au cheltuit bani cu transportarea trupelor în Siria, deci sunt tanda pe manda.
Și cinismul continuă:
„Ei nu ne-au ajutat în al Doilea Război Mondial. Nu ne-au ajutat în Normandia…”
”Chiar și-așa”, ar spune  Firicel, unde mama dracului erau Kurzii în cel de-al doilea război mondial, de fapt la sfârșitul lui, când americanii invadau Europa pentru a nu mai ieși niciodată din ea? Nu întreb unde au fost americanii timp de 4 ani când Europa era strivită sub cizma nazistă, până când  președintele american  și-a sacrificat proprii soldați la Pearl Harbour, ca să își poată sensibiliza poporul să accepte intrarea în război dând ocazia unchiului Sam să se declare salvatorul Europei. Păi unde să fie Kurzii? Kurzii și atunci și acuma încercau să supraviețuiască luptând pe trei fronturi cu trei dușmani, Irak, Rusia și Turcia. De fapt chiar Trump admite că acest conflict kurdo-turc este istoric și știa foarte bine unde au fost kurzii în Cel de-al Doilea R.M:  
„Kurzii luptă cu Turcia de zeci de ani. Am ținut această luptă pe loc aproape trei ani, dar este timpul pentru noi să ieșim din aceste războaie ridicole, fără sfârșit, multe dintre ele tribale, și să ne aducem soldații acasă. VOM LUPTA UNDE UNDE VOM AVEA UN BENEFICIU ȘI VOM LUPTA DOAR PENTRU A CÂȘTIGA. Turcia, Europa, Siria, Iranul, Irakul, Rusia și kurzii trebuie să rezolve situația și să decidă ce vor face cu luptătorii ISIS capturați în vecinătatea lor”
Este ciudat, abia acuma administrația SUA admite că toate războaiele în care au fost amestecați, de fapt pe care le-au provocat și întreținut au fost ridicole, fără sfârșit, fără a câștiga,  dar minte când spune că au fost fără beneficiu, pentru că America și afaceriștii ei, fabricanții de armament și tehnică de luptă, marii dealeri de droguri și amatorii de relicve istorice s-au umplut de bani de pe urma acestor intervenții.Economiile și resursele țărilor ”ajutate” au secat, dar economia și resursele americane au sporit, așa că totuși mister Trump le cam minte.
Dar noi pentru cine luptăm ?
Și a mai spus Trump ceva foarte interesant. Pretinzând că îl interesează doar securitatea SUA ȘI CĂ NU MAI VREA CA MILITARII AMERICANI SĂ MOARĂ PENTRU ALȚII,  a dat un răspuns  pe care constat că presa nu prea îl postează, a spus că...
Continuarea aici:


O ”explicație” asupra căreia România trebuie să mediteze

joi, 17 octombrie 2019

Lasă șefu, că ne înțelegem noi


Nu știu cum o fi prin alte zone dar aici pe la olteni, când tocmești pe cineva sau negociezi o lucrare, cu o persoană sau chiar firmă privată din alea mai mici, când întrebi cât face lucrarea, deseori auzi răspunsul    ”lasă șefu că ne înțelegem noi, oameni suntem”. După câteva țepe de genul ăsta, când aud pe unul că îmi spune așa, închei orice discuție și caut pe altcineva. Acest răspuns de regulă vine din gura unui țepar care vrea să îți câștige încrederea, vrea să te convingă că el e meseriaș, că nu îl interesează câștigul ci să facă lucrarea bine și la  timp, când de fapt el este un fel de Celentano, dar cu mai puțin haz. Ce urmează? Urmează o lălăială, abureală, spoială, lucrare de proastă calitate, activitate din când în când și .. apoi dacă cumva termină lucrarea, un preț de îți taie răsuflarea, sau (uneori în tandem) o lucrare de toată jena. Eu cu astfel de ”meseriași” nu discut, cum aud pe unul că spune ”lasă șefu” cum am închis orice negociere. Prefer să știu de la început cât costă, ce implică, ce pretenții are, și mai ales în cât timp e lucrarea gata. Nu tocmesc  în condiții de … ”mai vedem”, sau ”ne înțelegem” pentru că această replică este garanția țepei.
Buni la dărâmat, impotenți la construit
Spuneam că nu știu cum o fi prin alte zone dar constat că în zona politică lucrurile merg la fel, e plină zona de țepari. Nu știu cine pe cine o fi tocmit, cine o fi inițiat discuțiile, cine e ”meseriașul” și cine ”clientul”, dar modul în care s-a ”tocmit” moțiunea de cenzură” îmi demonstrează că e plină clasa politică de ”meseriași”. Trecând peste faptul că s-a dovedit din nou că e mai ușor să demolezi decât să construiești, să strici decât să repari, să dărâmi un guvern decât să îl instalezi, modul în care se ”negociază” acuma formarea, sau mai bine spus susținerea, noului guvern dovedește o lipsă de profesionalism și  seriozitate cum nu mai găsești nici la ”meseriașii” locali. Cum este posibil să dărâmi o casă, așa dărăpănată cum e, pe motiv că nu e bună, când tu nu ai materiale să faci alta, nu ai meseriaș care să îți facă alta, nu ai bani să cumperi materiale, nu ai aviz de construcție, nu ai proiect, nu te-ai înțeles nici cu ”vecinii” să îți dea o mână de ajutor și mai vine și iarna? Numai un inconștient sau un om căruia nu-I pasă de ”familia sa” ar face așa ceva. Ei bine, ”opoziția” cu sprijinul ”chiriașilor” a făcut asta, a dărâmat guvernul, iar acuma  în pragul iernii și politice și meteorologice, încearcă să ”tocmească” meseriași când nici fundația nu o are turnată.
După nominalizarea lui Sică Mandolină pe post de prim ministru de către Frânarul Național, desemnatul se dă de ceasul morții, pentru că oricum ar face nu va reuși să obțină voturile necesare investirii în Parlament. Și asta se întâmplă pentru că atunci când a negociat dărâmarea clădirii, nu a avut în vedere și reconstrucția noii case, adică pe el l-a interesat doar cum să dea jos guvernul Dăncilă, nu cum să construiască noul guvern. Acuma, după ce a dărâmat cu un minim scor vechiul guvern, constată că nu poate forma altul pentru că ”meseriașii” cu care a dărâmat pun condiții la reconstrucție iar condițiile puse de ei se bat cap în cap pentru că unul vrea cărămidă, altul vrea BCA, altul vrea beton turnat, iar unii chiar chirpici, să țină până la primăvară, și după aia,”mai vedem șefu”. Iar situația este cu atât mai disperată, cu cât unele pretenții ale unora pentru a participa la reconstrucție – a se citi vot în parlament- constituie motiv de refuz pentru alții, așa cum se întâmplă cu alegerea primarilor. Nu o să intru acuma în amănunte privind motivul pentru care unii vor una și alții vor alta, important este că cel care a ”negociat” votul pe moțiune ori nu a avut în vedere, ori nu l-a interesat, ori a promis fără acoperire satisfacerea pretențiilor celorlalți, conștient de faptul că totuși nu le va putea realiza, mergând din start la țeapă. Așa se face politica în România, cu accent pe dărâmare, cu țepe și indiferență totală la cei care rămân în zloată și ger, fără guvern, fără executiv, fără salarii și pensii, poate, fără perspectivă, fără plan, adică în curul gol, iertată fie-mi expresia.
Un guvern negociat între țepari
Matematic vorbind, dar mai ales practic, realist, guvernul Orban sau de fapt Orban, nu are cum să primească acceptul Parlamentului atâta vreme cât cel puțin două din partidele cu oarece pondere declară că nu vor sprijini guvernul dacă din el va face parte sau va fi ”în cârdășie” cu un alt partid, sau dacă nu va iniția anumite măsuri imediate. USR de exemplu, cere...
Continuarea  aici...

Lasă șefu, că ne înțelegem noi

duminică, 13 octombrie 2019

Circul ”de Stat”


Pe vremuri pe când eram copil, în lipsă de internet, televiziune, telefoane mobile, spectacole ale diferitelor Andree, Aline sau Ramone, românii, în special cei de la sate așteptau câte un sfânt, unde, la bâlciuri venea câte unul cu ”lanțuri” sau tiribombe, urși pitici sau piticanii, cocoși care făceau ouă, fel de fel de drăcovenii și nelipsitul circ, unde unde se produceau scamatorii, și măscări, de rămâneau copii cu gurile căscate iar babele se închinau și își scuipau în sân. Bărbații, mai învățați cu ”pericolele”, se foloseau de moment pentru a se răcori cu un vermut Zarea sau un țap. Dar ca Circul de Stat, nu era nici unul. Circul de Stat era unul singur și ăla nu dădea spectacole decât la București, acolo lucrau profesioniștii, șerpii erau adevărați, nu de cauciuc, gimnaștii făceau salturi reale și te durea gâtul privind la ei, dar merita efortul. Uneori Circul de Stat  dădea spectacole și în orașele mari sau chiar mai micuțe, pe la periferiile orașelor și mereu cortul era plin. Unii mergeau la fiecare reprezentație sperând că cine știe, a doua sau a treia oară, vor vedea ceva ce nu au văzut prima oară, sau se va întâmpla ceva nemaivăzut, poate chiar un accident și nu voiau să scape ocazia, să se poată lăuda apoi, că  a fost acolo, a văzut tot , ei erau ”știriștii” satului,  ceva în genul breaking-newsurilor de azi, unde ”corespondentul nostru știe tot”.
Astăzi, Circul de Stat are cu totul alt înțeles, nu este ”Marele Circ” din sectorul 2, acuma prin circul de stat se înțelege circul pe care îl face zilnic statul român, reprezentanții săi,  circ la care vrei nu vrei ești spectator și plătești și dacă te uiți și dacă nu te uiți, dar circari sunt tot niște piticanii sau huidume, care se declară normali, cică trăiesc și vor să trăiască într-o Românie normală, dar numai normali nu sunt, sau care vor să facă totul pentru om, dar pentru ei, oameni sunt doar cei care gândesc ca ei, iar circul lor este mai prost decât cel pe care îl vedeam la bâlciuri, făcături de doi bani în spatele unor perdele slinoase.
Moțiunea de cenzură nu a fost altceva decât un număr de circ prost făcut, în care a fost nevoie de 3 încercări pentru ca numărul să reușească și asta cu ajutorul publicului.  Culmea este că până să se voteze moțiunea fiecare parte umbla cu sticla cu ”ulei” nesfințit pe la rotițele și angrenajele celuilalt, pentru a ”unge” sau înțepeni un dinte, strigând că celălalt face ceea ce făcea și el. Hoți care strigau hoții și de o parte și de alta, în timp ce rața le măcănea în traistă.
După moțiune, care a consfințit și încununat trădările din PSD din ultimii 3 ani, circul a continuat la fel de penibil și amatoristic. Iohannis, probabil știind că nu mai poate fi suspendat, sau pur și simplu inconștient, habarnist, miserupist și total indiferent la ce cred românii despre el, a declarat sus și tare că în sfârșit a reușit să dea joc cu guvernul PSD, că urmează să numească EL un premier Al Lui  și că sarcina acestuia și a guvernului SĂU va fi una singură, aceea de a organiza alegerile AȘA CUM VREA EL. Pe el asta îl durea  de fapt, faptul că PSD ar fi putut fura în teritoriu, la numărătoarea manuală,  mai mult decât putea fura el prin sistemele computerizate dirijate. Cu toate angajamentele și înțelegerile făcute ( în sistem ucrainian) cu Trump, când a primit în semn de ”respect” cipilica, îi era teamă că PSD-ul va fura mai mult. Acuma poate dormi liniștit, se va fura pe o singură direcție, nu are cum să mai piardă.
Orban, un alt circar, poate cel mai penibil din câți a avut vreodată PNL-ul, o vuvuzea spartă, fără personalitate, fără inițiativă, fără conștiință și fără glas,  care nu se dă îndărăt din a deveni caraghios de dragul șefului, tremură vârtos la gândul că va trebui să fie premier, dar se bucură că această funcție îi va încununa cariera politică  și lumea îi va spune și lui ”domnule prim ministru”,  cum îi spune lui MRU,  Grindeanu, Cioloș, Ponta, Tudose  și alți premieri a căror carieră a ținut cât pauza de schimbare a mingilor la turneul de la Wimbledon. Dar nici asta nu e sigur, parcă văd că Iohannis îl va lăsa mască pe Ludovic și îl va nominaliza pe celălalt circar, mai nou în profesie, Rareș Bogdan.  Să nu uit, scena aducerii unui deputat ”de pe masa de operație” numai ca să se obțină numărul de voturi necesare moțiunii, spune totul despre starea clasei politice românești și a României în general. Ar fi de râs dacă nu ar fi dramatic.
Barna, marele câștigător al alegerilor de la europarlamentare, continuă circul pe care partidul lui îl face de când a intrat în parlament cu tricouri, mesaje, și defilări de toată jena și cere un singur lucru, alegeri anticipate, convins fiind că ar obține mai multe voturi decât orice partid și astfel va fi partidul care va dirija formarea majorității parlamentare. Nu vrea să înțeleagă că una e să lupți cu PSD-ul aflat în cădere liberă și alta cu toate celelalte partide, toate, și că voturile pe care le-a luat în mai nu au fost voturi pentru USR ci anti PSD și chiar anti PNL. Odata vede nașuuuuu …… I s-a urcat succesul la cap și acuma ridică pretenții, vrea hegemonie. Dănuțe, Dănuțe, nu uita că cine crește pe ură, de ură va cădea, așa cum a căzut și Dragnea.
În PSD însă circul este total. După căderea din Parlament unde soarta a fost decisă de trădări, dar nu trădarea lui Ponta, ci a propriilor parlamentari, PSD- ul este în colaps. Imediat după moțiune, media vorbea de puciuri, revolte, bătăi și înlocuiri în PSD. Unii dădeau ca sigură îndepărtarea Vioricăi, aripa Vasilescu ridica vocea, încât ai fi crezut că PSD-ul se va rupe în zeci de bucăți. Și brusc, toată floarea cea vestită a PSD-ului se declară....
Circul ”de Stat”

luni, 7 octombrie 2019

Militarii români



Pe data de 07.10.2019 , Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaților  a dat aviz favorabil PLX 396/2019 , adică proiectului de modificare a codului Fiscal, proiectul lui Teodorovici, prin care se taxează pensiile (deocamdată) peste 7000 lei. Avizul este favorabil, dar cu un amendament, acela că pensiile celor din sistemul  de  apărare,  ordine  publică  și  siguranță  naţională, sunt exceptate de această taxare.
Motiv de mândrie pentru unii, de bucurie pentru alții, de oftică pentru o parte, neîncredere pentru cei mai mulți, speranțe(?) pentru o altă parte a pensionarilor militari.
Se mândresc cu asta cei care au participat la dezbaterile comisiei și –conform propriilor declarații- au reușit să îi convingă pe cei din comisie să scoată militarii din acea lege. Este vorba de cei care încă mai activează sub flamura Forumului Structurilor Asociative ( ANCMRR, AORR, ROMIL) pentru că cei mai mulți sunt doar cu numele în Forum, iar cei care au fost la conducerea lui până acum nu știu cum să îl îngroape și să-i pună piedici. Ăștia sunt militarii români.
Se bucură cei care ar fi sau vor fi loviți de efectele proiectului și speră să scape, câteva mii la număr, prea puțini pentru a reprezenta un câștig pentru buget, suficient de mulți pentru a stârni invidia și răutatea celor care nu au altă grijă decât capra vecinului. Este incredibil, deci de necrezut că sunt militari rezerviști sau activi care îi pizmuiesc pe cei care au pensii mai mari ( primite totuși în baza legii) și care se bucură că acestea vor fi ciuntite. Ăștia sunt militarii români, dacă nu se pot ridica să lupte pentru apărarea propriilor drepturi, măcar să dorească și să se bucure de durerea altora, colegi de-ai lor.
Se oftică cei care sperau să moară capra vecinului, vecinii fiind pentru ei, generalii, coloneii, sau oricare din cei care au o pensie mai mare decât a lor de parcă din cauza lor au ei pensiile mai mici , blocate sau ciuntite. Ăștia sunt militarii români.
Se îndoiesc cei care de atâta timp, cam 10 ani, asistă la jocurile politicienilor,  batjocora la adresa militarilor, activi și rezerviști, unii încercând să facă ceva, alții însă (covârșitoarea majoritate) contând doar pe paginile de Facebook, unde sunt vocali, violenți, turbulenți, îndeamnă la ”lupta armată” critică și miștocăresc tot, dar când e vorba de făcut ceva, nu fac, pentru că ei ”sunt militari, au demnitate”, nu se umilesc, să iasă alții, că dacă câștigă ceva cei care ies, le merge și lor bine. Ăștia sunt militarii români.
Speră cei care au o fire mai boemă, nu învață nici din greșelile altora, nici din ale lor, nici din experiență, nici din cărți, pentru că așa au fost întotdeauna, lor a trebuit să le spună cineva ce să facă, ce să creadă, ce să gândească, ce să viseze, ei au fost executanții perfecți, cei care în loc să se adreseze cu ” tovarășe .. gradul” se adresau cu ”tovarășe comandant”. Ăștia privesc în stânga în dreapta, cred în orice promisiune, dacă vine un grad mai mare la ei și le spune că de mâine li se dublează pensia, ei îi dau de băut în contul pensiei ”crescute” din drojdia de bere și se învârt bezmetici ca Drosophila Melanogaster. Și ăștia sunt militarii români.
În fond militarii români nu sunt și ei decât.....
Mai mult aici :
Militarii români

marți, 1 octombrie 2019

Antrenamente


Iohannis și-a început campania electorală pe spinarea polițiștilor. Cum lumea îi reproșa că nu ia atitudine și nu se iesprimă pe tema violurilor și răpirilor de copii, s-a gândit să astupe gura lumii și a ieșit și el pe post să se împărtășească. Trebuia să fie răpite și violate 2 fete, să fie ucisă una ca să iasă și Iohannis să constate că autoritățile statului își bat joc de noi, că nu avem nici cea mai mică șansă în fața criminalității din cauza strânselor legături dintre mafioți, poliție, justiție, clasă politică. Ba nu, el nu a constatat asta, nici nu a spus, el a dat vina pe guvernarea din ultimii ani, pentru că atâta îl interesează, scăderea PSD în sondaje, în rest nu vede nimic, nu îl interesează nimic. OIohannis nu a ieșit pe post ca să îndrepte ceva, nici să ceară ceva, el a ieșit doar ca să mai pună o cărămidă pe cavoul PSD, în rest nu vede și n-aude nimic. Și când mai apare și cu moaca aia de robot incapabil de a arăta un sentiment uman, vorbind despre copii violați sau uciși, parcă îți vine să spargi televizorul. Dar el face antrenament pentru confruntarea din turul 2.
În timpul ăsta, poliția română, cea care se laudă că a găsit trupul unei fete omorâte de un olandez care făcea turism sexual în România de ani de zile fără ca ei să se sinchisească, face și ea antrenamente. Acum o săptămână, la Deveselu, comună devenită punct de referință socio-politico-militar, s-au strâns zeci de mașini aparținând poliției, jandarmilor, pompierilor și cine mai știe cui.
Să o luăm cronologic:
24.09.2019 ora 13.00, 3 polițiști de la circulație, echipați regulamentar ”fluidizau circulația” la sensul giratoriu de la ieșirea din Caracal. înspre Corabia. Văzându-i m-am gândit că vine iară un transport de rachete la baza de la Deveselu și mă speriasem că le livrează mai devreme.
Dar nu a fost așa. La intrarea în Cotmeana în parcarea de pe stânga drumului cum mergi spre Corabia, adăstau 17 mașini de poliție și jandarmi, cu echipajele aferente. E clar mi-am spus, iară vine DIICOT București să îi sape grădina lui Dincă și au oprit să facă planul de bătălie, să împartă parcelele, să își facă curaj să intre în ”casa groazei.
Nimic deosebit sau de speriat pe traseu până la Corabia. După 3 ore și jumătate, venind înapoi pe traseul Corabia – Craiova, observ la sediul poliției din Deveselu......
Antrenamente