DE CE NU S-A DECRETAT STAREA DE URGENŢĂ

De câteva zile media a început să discute situaţia creată de zăpadă în unele zone ale ţării.Jandarmii au lăsat bastonul şi au luat lopata. Armata a lăsat porumbii şi a trecut la zăpadă. Premierul a trecut la vizite cu generali şi miniştri după el, de parcă fără ei nu îl cunoştea lumea sau nu avea dreptul să emită ordine şi să ia decizii. Obicei prost, de pe vremea celui ai cărui copii sunt încă în fruntea ţării. Ba mai mult, ca să arate că este mai dur decât Boc cel ce va fi curând regretat şi el, a trecut la admonestarea populaţiei pentru nămeţii care s-au format pe drumurile şi pe lângă casele oamenilor.

Bineînţeles că televiziunile şi comentatorii, invitaţii, în funcţie de culoarea politică aruncă vina pe unii sau pe alţii, şi discută despre necesitatea instaurării stării de urgenţă sau necesitate.
Bineînţeles, preşedintele, cel care are primul rol în decretarea unei astfel de situaţii, se află la Predeal împreună cu noul suporter al primului ministru pentru a discuta urmărtoarea lovitură de imagine.


În timpul ăsta, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne domnul Militaru se ceartă apolitic cu politicienii, depăşindu-şi atribuţiunile, spunând numai ce vrea să spună, pentru că nu se lasă provocat. Acolo unde nu cunoaşte, sau nu are cu ce să se laude, spune – ca de obicei- că nu intră în competenţele sale sau că nu răspunde la întrebări politice. Bunăoară e întrebat vizavi de cooperarea cu MApN câţi militari au fost scoţi la zăpadă iar dânsul spune că nu răspunde de numărul MApN, domnul Militaru uită însă că dânsul a deschis subiectul, că militarii şi jandarmii lucrează împreună, că şefii celor două structuri sunt membri ai aceluiaşi comandament, că deocamdată Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi administrează ministerului al cărui purtător de cuvânt se declara, deci era obligat să aibe toate datele la dispozişie şi să le facă publice dacă este întrebat, nu să facă pe şmecherul.
Am spus deocamdată, pentru că dacă se declară Starea de Urgenţă, situaţia se schimbă şi la cârma jocului trece Armata. Ca să ne lămurim mai bine , să vedem ce spun legile ţării vizavi de declararea Stării de Urgenţă şi ce impică aceasta :

Legea 45/1994 Legea Apărării Naţionale
ART. 22 .La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.

În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

ART. 33 Ministerul Apărării Naţionale răspunde de înfăptuirea concepşiei fundamentale de apărare a ţării în domeniul militar, în care scop:
a) analizează nevoile de apărare a ţării şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi înzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului;
b) asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva;
c) organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia;
d) îndruma şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare.
Legea 346/2006Privind Organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Art. 53
(1) Ministerul Apărării poate angaja şi executa, la cerere, prin unităţile sale, prestări de servicii pentru persoane juridice sau pentru persoane fizice, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.

(2) Structurile de forte prestează servicii cu caracter obligatoriu prevăzute de lege. Tarifele aferente acestor servicii, inclusiv cele în regim de urgenţă, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cu sumele rezultate în urma executării acestor activităţi, încasate în cadrul aceluiaşi exerciţiu financiar, se reconstituie creditele bugetare utilizate în acest scop.

LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
CAP. 2 Atribuţii

ART. 4: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:
b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru:
. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi;
Aprobă
7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă;
Art 4 1.c. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi,după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. - (1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

Ordonanţa nr 1 /1999 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă
Art. 3. − Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.
Art. 4. − Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.
Art. 7. − (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale, legate de aplicarea dispoziţiilor art. 20 din prezenţa ordonanţă de urgenţă, trec în competenţa autorităţilor civile şi militare prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 8. − În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare emit ordonanţe militare care au putere de lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă.

Procedura instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă. Încetarea acestora
Art. 10. − Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Art. 11. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgenţe de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 12. − În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
Art. 13. − În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
Art. 14. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
Art. 1. -
(1) Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional,se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă,asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
a) situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocareade resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
f) starea de alertă - se declara potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
g) managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h) monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
SECŢIUNEA a 2-a
Resursele materiale

Art. 32. -(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Inspectoratului General se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operative se finanţează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(4) Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional se face conform legislaţiei în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz,precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. -(1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanenta se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

LEGEA nr.132 din 15 iulie 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public
Art. 1. - Rechiziţia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, în condiţiile prezentei legi.
Art. 2. - (1) Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii.
Art. 4. - Rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se dispune astfel:
a) la declararea mobilizării generale sau parţiale sau a stării de război, prin decretul de declarare;
b) la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, prin decretul de instituire;
c) în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
d) în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor.

Şi ar mai fi multe de spus, de conspectat sau de evidenţiat pe tema aceasta, am încercat să reduc cât de mult articolele, pentru a ne face o ideea modului şi situaţiilor în care se declara Starea de Urgenţă.
Dar până la ea să vedem de ce a scos primul ministru şi Ministrul Oprea, armata la zăpadă.
Am căutat în Legea de Funcţionare a MApN , în Legea Apărării şi nu am găsit nimic care să le dea dreptul să scoată armata la astfel de activităţi în afara art. 53din Legea 346/2006 care spune că Militarii pot executa la cerere, cu aprobarea Ministrului, CONTRA COST unele servicii în favoarea unor persoane fizice sau juridice, sau în situaţia în care s-a instituit starea de urgenţă.


Cum până la această oră nu avem instaurată starea de Urgenţă sau necesitate nicăieri, poate purtătorul de cuvânt al ministrului va pune la dispoziţia presei cererile formulate, contractele semnate şi tarifele corespunzătoare muncii depuse de militari în ultimele zile. Dacă nu, poate cineva se sesizează şi face o mică plângere la parchet împotriva celor ce au dat ordin să fie scoşi militarii de la instrucţie şi trimişi la muncă voluntară. Nu de alta, dar nu mai ştim în ce ţară ne aflăm: în ţara în care militarii erau scoşi la munci agricole şi industriale, sau în cea în care militarilor li se reproşa că nu au de ce să ceară pensii decente , pentru că nu au participat la nici un război, au fost doar la cules de porumbi, ca toţi oamenii.
Ce are de spus despre asta domnul Preşedinte ? Aştept răspunsul după ce coboară de pe Clăbucet.


Al doilea aspect care se cere lămurit este dacă este cazul instituirii stării de urgenţă, şi dacă da , de ce nu s-a declarat până acum, sau de ce nu se declară având în vedere prognozele. Undeva în ordonanţa 21/2004 se dă o definiţie a stării de urgenţă şi din câte scrie acolo, pe unele zone aceasta se impunea de mult, fiind puse în pericol viaţa oamenilor şi valorile materiale şi culturale.Avem deja peste 40 de decedaţi din cauza frigului şi a situaţiei meteo. Atunci de ce nu s-a declarat încă starea de urgenţă în zonele respective?


Păi dacă citim şi unele  măsuri care se iau în astfel de situaţii, avem şi răspunsul:
1. Preluarea comenzii de către armată. Acest lucru nu e bun, pentru că e posibil ca militarii, să observe faptul că comisiile şi comitetele ce trebuie să funcţioneze în astfel de situaţii sunt la zero cu tot ce ţine de organizare, dotare, parte financiară. În plus dacă mai apare vreun alt locotenent Alexandru şi scoate la iveală cine ştie ce „secrete” pe care nu trebuie să le ştie nimeni ?;
2. Rechiziţionarea unor utilaje sau resurse de la privaţi sau instituţii, ceea ce bineînţeles nu convine nimănui.
3. Verificarea unor sisteme care au trecut în controlul civil sau mai bine spus politic şi care acum practic nu mai există;
4. Alocarea unor resurse financiare din fondul de rezervă al Primului Ministru,fondul de urgenţă. Acest lucru ar scoate la iveală faptul că aceste fonduri au fost folosite în alte scopuri;
5. Starea de urgenţă ar însemna blocarea sau chiar încetarea activităţilor unor firme de partid, ceea ce ar aduce mari prejudicii clienţilor fideli;
6. alocarea unor fonduri suplimentare pentru activităţile şi plata celor ce vor face parte din comitetele formate şi echipele de intervenţie ;


În plus, cum să se declare starea de urgenţă când cel care are acest atribut, este la schi? Pai dacă preşedintele has fun, cum să declari starea de urgenţă, să îi strici bunătate de WEEK-END tocmai acum când toate au ieşit aşa de bine, gerul şi zăpada ţin lumea în casă, nu mai pot ieşi să demonstreze, şi-a tras prim ministru secret, a scos la păscut tineretul Smart din PDL, iar Ponta a intrat în herghelia lui? Ar fi o dovadă de cruzime extremă, să strici bucuriile domnului preşedinte, pentru nişte puturoşi care nu ies să mute câteva zeci de metri cubi de zăpadă din curte.


Şi cu tată vânzoleala asta, nu am văzut sau auzit pe nimeni să aducă în faţă pe cei care au încheiat contracte de sute de milioane de Euro cu administraţiile statului, şi să le ceară să treacă la lopată sau să dea banii armatei şi jandarmilor care fac ceea ce trebuiau să facă ei. Domnul Prim ministru îi ceartă pe oameni că nu şi-au mutat munţii de zăpadă dimprejurul caselor, dar nu trage de barba nici un mahăr de partid cu contract de deszăpezire, DE CE DOMNULE UNGUREANU ?


Nu e vorba, că nici televiziunile nu se înghesuie să îi identifice. Doar vorbesc aşa, la modul general, ca să le arate că ştiu ceva şi aşteaptă provincia.