MANIPULAREA PRIN INTERNET Partea I

Şi-a pus cineva vreodată problema de ce sunt aşa de ieftine – cel puţin la început – şi aşa de avantajoase preţurile la ofertele de tehnică şi conexiuni IT? Se spune că omenirea nu mai poate merge înainte fără internet şi aşa este din păcate. Am devenit atât de dependenţi de el încât nimic nu se mai poate face fără internet. Vrei o reţetă pentru o mâncare sau o prăjitură mai aparte ? Decât scrii pe google “prăjitură cu.. mărar ” şi găseşti prăjitură cu mărar. Vrei instrucţiuni în limba română pentru un telefon adus din China, nimic mai uşor, găseşti varianta în limba română sau un program de tradus fie şi empiric. Cu ce mai ştii tu, cu ce mai intuieşti e gata. Vrei să vezi o comedie, un film poliţist sau ” de acţiune”? Nimic mai simplu spui decât titlul sau artistul sau genul de film şi îl vezi până adormi. La început toate astea costă puţin. În România aproape  că este moca, aşa cum ne place să spunem, faţă de ţările occidentale, dar nu vă speriaţi, toate la timpul lor. Şi diplomele sau doctoratele se obţin prin ILD şi se pare că nişte minţi creţe de la Ministerul Educaţiei au în plan să elimine manualele şi să introducă manualele on line pentru învăţământul primar sau gimnazial. Preşedintele nostru, probabil într-un moment intim, când se bărbierea,  a descoperit că şcoala românească scoate idioţi. Ştie el ce are în casă, nu vorbeşte neacoperit sunt convins, dar în curând va scoate numai idioţi cu copy-paste, sau cum ar spune maneliştii, fără număr. Când lumea va fi suficient de prinsă în acest joc încât să nu mai poată să ia nici o pastilă de cap fără să consulte “medicul” pe internet în loc să meargă la medicul de familie care costă bani şi nu îl primeşte fără programare, când toate serviciile vor fi asigurate prin fibră optică, când la un service auto  vom avea mecanici care vor sta cu o mână pe cheie şi una pe laptop sau tabletă să caute defecţiunea maşinii, atunci să te ţii schimbare de preţuri.
Deja cele mai avansate tehnologii sunt nu doar legate ci dependente de internet, de calculator. O simplă pană de curent, un impuls electromagnetic, o instalaţie simplă de bruiaj nu de dimensiunile HAARP, (despre asta în alt material) poate face praf cea mai sofisticată armă, cel mai năucitor program. Acesta este un risc asumat şi toată lumea se laudă că este pregătită, că are programe anti… ghinioane, şi totuşi “Shit happens” all time.
Dar nu acesta este marea problemă sau nu cea mai importantă. Ne vine greu sau nu să acceptăm,  marele  câştig al internetului nu este nici cel economic pentru companiile de profil, nici folosirea internetului sau a computerelor în cele mai sofisticate programe militare sau de cucerire a spaţiului cosmic, ci pervertirea sau cum spun alţii, manipularea minţii umane.
Am prins vremurile când lumea stătea cu urechea lipită aproape de difuzoarele de la ţară, pentru a prinde o muzică sau ceva ştiri preluate de pe un post de radio naţional. Era vremea când aparate de radio adevărate, aveau doar câţiva de pe la partid, primarele, poliţistul, popa, preşedintele CAP, secretarul de partid şi poate unii turnători care aveau sarcini să adune oamenii pe la ei prin curte, să discute ca în Poiana lui Iocan. În câţiva ani au apărut tranzistoarele, televiziunea, casetofoanele, magnetofoanele. Mai are cineva în casă un magnetofon acuma? Poate doar pasionaţii de muzică, altfel toate sunt oale şi ulcele sau aruncate cine ştie pe unde prin pod sau boxă. Habemus internetum!
Nici televiziunea la ora aceasta nu mai este rentabilă, deşi au apărut fel de fel de posturi cu patroni care mai de care mai coloraţi, natural sau nu, de partid sau de… stat. La noi cele mai mari televiziuni sunt plătite şi întreţinute de evrei. Nu că aş avea ceva cu ei, dar este o simplă “coincidenţă”. Şi partidul comunist a intrat la noi tot cu ajutorul prietenilor evrei, şi datele personale şi arhivele ţării ies afară tot cu ajutorul lor, şi Bucegii sunt scanaţi tot de ei. Dar şi despre asta altă dată.
Marele câştig al internetului şi cel mai mare scop al lui nu este subjugarea economică sau câştigul financiar aşa cum s-ar crede, ci manipularea sau prostirea, oamenilor. Nici televiziunile nu mai sunt chiar aşa de tari în domeniu chiar dacă, sau mai ales pentru că sunt atât de multe posturi şi lumea nu mai ştie la care să se uite. Dar mai ales, de când a început bătălia între politicieni, bătălie care a inclus sistemele de supraveghere, de informaţii, judiciar, nu putea lipsi televiziunea. Aşa se face că bătălia fiind atât de pe faţă, parti pris-urile atât de evidente nu mai e un secret pentru nimeni că B1 TV este pro- Băsescu, Antenele sunt clare, RTv îl pupă pe Ponta (cât va fi prim ministru) în rest, după cum bate vântul toate fac un joc sau altul şi lumea a sesizat. Fiecare televiziune are “clienţii prestabiliţi” în funcţie de simpatiile politice, dar audienţa va scădea sau va creşte la fiecare în funcţie de prestările capilor politici. Aşa se face că vor cădea toate pre limba lor. Dar, ca şi în cântecul cu Jana, “Jana n-a murit, ea s-a transformat”, şi televiziunile se vor transforma când va fi cazul, fie ideologic, fie structural fie vor dispărea dar vor apare altele ale aceloraşi păpuşari din afară, cu aceiaşi bani, dar altă denumire.
Faţă de televiziuni, care mai devreme sau mai târziu se dau de gol, internetul prezintă marele avantaj că ” nu se ştie cui aparţine”, deşi şi aici RDS-RCS şi-a dar arama pe faţă. Scandalul Alexandrescu – RCS-RDS arată clar că nici internetul nu face abstracţie, cu atât mai mult cu cât ca să obţii nu numai controlul aproape absolut, ci chiar şi o simplă licenţă de funcţionare pentru o activitate atât de penetrantă, e nevoie aviz de la serviciile secrete, aviz care ar trebui verificat şi reînnoit periodic, ocazie cu care… se discută, se negociază contracte.
Dar chiar dacă şi aceste lucruri sunt bănuite, intuite, ştiute, sau nu, chiar dacă prin unele ziare “colorate ” apar informaţii fie ele şi nesemnate sau ne asumate de nici un “scriitor” care arată că serviciile secrete ale unor ţări, altele decât româneşti ar învârti afacerile RCS-RDS, sub privirile “coabitante” ale celor doi păpuşari naţionali, oamenii încă cred că internetul este “salvarea”, că acolo au voie să spună ce vor, acolo se descarcă şi ei, acolo nimeni nu le poate lua dreptul de a interveni şi de a spune ce vor, de a “face praf sistemul”. Iluzorie şi cu atât mai periculoasă speranţă. Deşi se spune că internetul l-a salvat pe Arafat, eu am dubii. Facebook de exemplu acolo unde toată lumea postează ce vrea, de la fotografii de familie la înjurături pe portativ, reflecţii, panseuri, încercări rimate, unde fiecare este deopotrivă scriitor şi critic literar, actor şi critic de teatru, procuror, judecător, gardian său călău, este cel mai nesigur, cel mai penetrat, cel mai găurit site de socializare, cel mai controlat şi manipulat. Recent s-a anunţat că FBI şi NSA au acces la serverele celor mai mari companii de internet şi socializare. Bineînţeles ele neagă acest lucru, dar piatra a fost aruncată. Adevărată sau nu ştirea pe unii i-a îngrijorat pe alţii i-a bulversat. Să fie sănătoşi, la noi serviciile secrete au contract cu RCS RDS de la înfiinţare. Dacă SRI vrea să vadă cu cine vorbesc eu şi ce site-uri urmăresc, nici nu are nevoie de acordul cuiva, o face şi apoi după ce are “informaţia” face şi diligenţele necesare la “procurorul de serviciu” care va da acceptul interceptării, pentru că sunt cel mai periculos terorist de la Şacal încoace.
Dar nu asta este cel mai periculos aspect. Mult mai periculos este faptul că mintea este manipulată cu ajutorul internetului, tocmai pentru că aici omul se crede liber, are falsă impresie că nimic nu se interpune între el şi lumea din afară, are impresia că este activ, că face ceva, că opinia lui contează, că poate schimba ceva fie prin unele “causes” pe care le semnează cu o frenezie debordantă, fie prin discuţii interminabile în care uneori dă peste unul care ” se contrează” cu el şi atunci dă îl el ca într-un câine de pripas, până îl face să plece sau l-a albit de scuipat, fie de unul care îi spune “aşa e, ai dreptate, şi eu cred la fel” şi atunci omul “îşi dă drumul” şi încearcă să arate cât de tare e el şi cum le ştie el pe toate şi cum îi face el praf pe toţi. Ei bine câţi ştiu cu adevărat cu cine vorbesc fie pe Facebook fie prin comentarii pe unele ziare sau site-uri de opinie? Câţi dintre cei cu care vorbesc sunt “oameni simpli” şi câţi “postaci de profesie”? A apărut o nouă meserie care nu este inclusă în nomenclator iar Ministerul Muncii deşi ştie, se face că tace. Este meseria de “postac”. Se câştigă bani buni, bani “curaţi” în care tot ceea ce faci este să arunci cu rahat în alţii fără să te murdăreşti fără să îţi miroase gura a usturoi. Ai 10-15 nick-uri şi lucrezi cu ele pe diferite portalului, forumuri, ziare, site-uri şi faci cu cei care îţi sunt daţi ca ţintă ce vrei. Dacă opinia cuiva devine periculoasă, postacul îl bombardează cu câteva replici bine ţintite, sub mai multe nickuri şi mergând pe principiul “calomniază calomniază, ceva tot se va prinde”. După ce apar 2-3 opinii consecutive care îl lovesc pe cel vizat, până şi el începe să se îndoiască de propriile opinii sau chiar propria judecată, sau se enervează începe să înjure, sau se retrage din discuţie şi aşa a fost anihilat sau compromis.  Sau în alte cazuri, se canalizează discuţia spre alt subiect în aşa fel încât ceilalţi participanţi la discuţii sau vizitatori să uite despre ce era vorba în articol sau pe forum. Dar despre aceste metode în alt material care va urma.Cel mai mare pericol sau cel mai mare câştig pentru cei care folosesc astfel de postaci însă, fie că e vorba de partide, fie de instituţii guvernamentale sau de candidaţi în preajma alegerilor, este însă ţinerea omului în faţa calculatorului şi aici interesele lor coincid cu cele ale firmelor de internet, de aceea RCS – RDS bate palma cu cu organele şi obţine mereu licenţa devenind nu lider autoritar ci obţinând monopolul în sistem deşi există legi care interzic acest fenomen. Dar cui îi pasă?
Ei bine, marele  câştig pentru guvernanţi este că oamenii au găsit acest “joc” interactiv cu care fac revoluţii, îl spurcă pe Băsescu, îl trag de urechi pe Ponta, râd de Antonescu, se cred “cocoş”,  schimbă guverne, fac referendumuri, schimbă constituţii, stabilesc capitale regionale, forează, scot aur. Nu e nici o activitate de interes naţional la care cetăţeanul român să nu participe… pe internet. Turcii se bat ca dracii, pentru că asta au făcut mii de ani, dar pentru că nu mai au cu cine, se bat între ei, bulgarii căpoşi cum sunt ies în stradă ca şerpii şi protestează împotriva gazelor de şist din Dobrogea,  iar la noi… internetul este ieftin aşa că fiind mai ieftin decât mersul pe jos, românii fac toate astea pe internet. Ce sunt proşti să stea în ploaie – mai ales acuma când există posibilitatea declanşării unei furtuni sau unui cutremur la comandă, pe zile şi ore – sau să le rupă jandarmii picioarele, când este mult mai simplu, mai ieftin, şi mai sigur să protestezi pe Avaz, să te cerţi pe Facebook, să înjuri guvernarea şi măsurile de austeritate, sărăcia şi corupţia stând în faţa calculatorului sau chiar în pat cu un laptop sau o tabletă, şi chiar privind un film sau ascultând un clip cu căştile pe urechi, departe de nevasta sau mama care îţi cere să duci gunoiul chiar? Din cauza asta internetul este ieftin, nimeni nu îi pedepseşte pe cei care înjură pe internet sau scriu porcării, deşi există reglementări şi mai toate ziarele sau forumurile au un avertisment vizavi de limbaj, din cauza asta serviciile secrete, procuratura, guvernul nu sancţionează firmele de cablu, din cauza asta nu îi pasă nimănui de faptul că o companie privată deţine monopolul într-un domeniu: INTERNETUL ŢINE OAMENII ÎN CASĂ, LE DĂ FALSA IMPRESIE CĂ FAC CEVA, CĂ POT SCHIMBA CEVA, CĂ AU UN CUVÂNT DE SPUS, CĂ ÎI ASCULTĂ CINEVA (altcineva în afară de organe, cred ei), CĂ SUNT MULŢI CA EI ŞI NU SUNT SINGURI. Avantaj politicieni  care îşi văd de treburile lor şi din când în când mai aruncă şi ei nade pe blogurile şi paginile lor de facebook iar oamenii nu mai pot de bucurie că au vorbit cu Adrian Năstase pe blog şi ăla le-a răspuns. Ce spunea Băsescu ?
Despre metode de manipulare prin internet, în partea a doua.
MANIPULAREA PRIN INTERNET Partea I