O nouă victorie a avocaţilor CD

Privesc de fiecare data siderat cum CD, conducerea sindicatului, Departamentul juridic ne cadoriseşte cu câte o ştire despre o nouă victorie, despre un nou succes extraordinar al celor ce ne conduc şi publică câte o ştire fie despre un proces câştigat în instanţă de vre-un sindicalist care şi-a instrumentat procesul independent, fie se vine cu un certificat de grefă într-un proces în care Compartimentul Juridic nu are altă calitate decât de observator federal, fie cu procese ale unor filiale sau sindicalişti, obţinute într-o primă instanţă fără a fi definitive şi irevocabile. Cui folosesc aceste abureli şi îmbălsămări, când purceaua e moartă în cocină, iar avocaţii tocmiţi de CD se fac de râs caz după caz? Avem deja două cazuri în care Sindicatul a pierdut prin retragerea- greşită- a acţiunii, sau prin viciu de procedură. Se pare că avocaţii aleşi de CD sunt specialişti în astfel de acţiuni, ba chiar sunt selecţionaţi pentru astfel de situaţii. Spun asta nu cu răutate ci cu părere de rău mai ales pentru cei 30 de sindicalişti care au avut încredere în avocaţii tocmiţi de CD şi s-au trezit că au pierdut prima înfăţişare, pe mâna şi din vina celor care trebuiau să îi reprezinte.
Ceea ce doresc sa subliniez este nu greşeala acestora, deşi este o dovadă crasă de lipsă de seriozitate şi dezinteres faţă de clienţi, de sindicalişti ci faptul că ne împăunâm cu succesele altora, pe care le trâmbiţăm ca pe mari victorii, dar cînd e vorba de noi, de cei pe care îi plătim din banii sindicaliştilor, ne facem de râs şi ne facem că nu ştim nimic.
Prezint mai jos un proces al unor colegi sindicalişti din Bucureşti. Sunt curios chiar, dacă avocaţii i-au înştiinţat cu .. soluţia judecătorului pe prima .. instanţă .
Iată cazul :
 http://tmb.ro/index.php/dosare_ecris?id_dosar=300000000378174
"dosarul 5072/3/2011 a fost solutionat nefavorabil pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a apărătorului.
14 Octombrie 2011 -ANULAT
Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocata din oficiu. Anulează acţiunea formulată de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere in numele si pentru reclamanti, cu domiciliul ales la Av. Costel Gîlca - Bucureşti, Bd. Corneliu Coposu nr. 4, bl. 105A, sc. 4, et. 3, ap. 99, sector 3) în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale prin M.A.N. (Bucureşti, str. Drumul Taberei nr. 7-9, sector 6), Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor prin M.A.I. (Bucureşti, str. George Georgescu nr. 3, sector 4) şi Casa de Pensii a Serviciului Roman de Informaţii prin S.R.I. (Bucureşti, str. General David Praporgescu nr. 24-26, sector 2) pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a apărătorului. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.10.2011.

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE - Reclamant
..........................................................................................................................................................
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE- CASA DE PENSII - Pârât
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR- CASA DE PENSII - Pârât
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII- CASA DE PENSII - Pârât"

Acesta este cazul iar sindicaliştii au pierdut din cauza avocaţilor şi a departamentului juridic. De ce spun asta ? Păi să vedem ce înseamnă reprezentarea în justiţie şi lipsa calităţii de reprezentant:

1.Reprezentarea in justitie

Este reglementata in art. 67-73 C.pr.civ. si prin Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat. c5d16do
Exista reprezentare in justitie atunci cand un tert a primit imputernicirea si sarcina de a actiona in justitie in locul, interesul si pe seama altuia.
In raport cu obiectul ei, reprezentarea se infatiseaza sub doua aspecte:
1. Poate avea ca obiect exercitarea in justitie in numele si pentru titularul dreptului la actiune.
2. Poate avea ca obiect doar indeplinirea unor acte de procedura ulterioare sesizarii instantei prin cererea de chemare in judecata (reprezentare “ad litem”).

Ce spune Codul de procedura penala despre asta ?

I. Reprezentarea in exercitarea actiunii
Trebuie sa indeplineasca o conditie de fond si una de forma.
Conditia de fond a reprezentarii este constituita de puterea de a reprezenta pe un altul, astfel ca reprezentantul trebuie sa dovedeasca atat dobandirea acestei puteri, cat si continutul ei.


Potrivit art. 161, C.pr.civ. atunci cand reprezentantul nu face dovada calitatii sale de reprezentant, instanta ii va putea da un termen pentru a aduce dovezile necesare, dupa care va putea anula cererea sau, dupa caz, actul procedural savarsit. Exceptia lipsei calitatii de reprezentant este una de fond, absoluta (poate fi invocata in orice stare a pricinii) si peremptorie (subiectul ei este unul distructiv).
Puterea de a actiona in justitie, in numele si pe seama altora, poate avea ca fundament legea (reprezentarea legala), o hotarare judecatoreasca (fundament judiciar) sau o conventie (reprezentare conventionala).
Conditia de forma a reprezentarii vizeaza indicarea expresa de catre reprezentant a acestei calitati a lui, a numelui sau, precum si a numelui celui reprezentat.

II. Reprezentarea in judecata
Mandatul “ad litem” desemneaza imputernicirea data unei persoane (mandatar) de catre o alta persoana (mandant) pentru ca primul sa indeplineasca in numele si pe seama celui de-al doilea acte de procedura necesare desfasurarii procesului.
Caracteristicile contractului “ad litem”

1. Imputernicirea pentru reprezentarea in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata (in acest caz, contributia notarului este mai restransa).
Dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala in fata instantei.
In cazul reprezentarii prin avocat nu este necesara intocmirea unui inscris sub semnatura legalizata, intre avocat si parte incheindu-se un contract de reprezentare juridica. Dreptul avocatului de a reprezenta partea in instanta rezulta din imputernicirea avocatiala semnata de avocat si parte.
2. Mandatul “ad litem” este intuitu persoane, el incetand prin decesul mandatarului. Nu este posibil ca mandatarul sa-si substituie un submandatar fara acordului mandantului.
3. Nu inceteaza prin decesul mandantului si nici daca acesta a devenit incapabil, el dainiuind pana la retragerea lui de catre mostenitor sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
4. In principiu, mandatul “ad littem” este unul general, deci pentru toate actele de procedura, fara insa a cuprinde si actele de dispozitie (recunoasterea dreptului, renuntarea la judecata sau la drept, incheierea unei tranzactii etc.). El poate fi restrans la unele acte procedurale.
5. Este irevocabil, insa revocarea nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicarea faptului revocat, cu exceptia cazului in care revocarea a fost facuta in sedinta de judecata in prezenta partii.
6. Mandatarul poate renunta la mandat, insa el este dator sa instiinteze atat pe mandant, cat si instanta cu cel putin 15 zile inaintea termenului de judecata sau inaintea implinirii termenului pentru exercitarea cailor de atac. Afara de cazurile in care madatarul a depasit limitele imputernicirii, mandantele este tinut a suporta toate consecintele ce rezulta din actele indeplinite de mandatar.
7. Avocatul care a asistat o parte la judecarea cauzei poate, chiar fara mandat, sa faca orice act de procedura necesar pastrarii drepturilor supuse unui termen sau care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor, actele de procedura urmand a se indeplini fata de partea insasi.
8. Daca mandatul este dat unei alte persoane de catre un avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, exceptie facand consilierul juridic, care potrivit legii reprezinta partea.

Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept, cand ei sunt mandatari in pricinile sotilor sau rudelor pana la gradul al IV-lea, inclusiv. Asistarea de catre avocati nu este ceruta nici la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul al IV-lea, inclusiv.

CARE SUNT CONSECINTELE ?

Legea spune :
“ Lipsa dovezii calităţii de reprezentant se invocă pe cale de excepţie.
Deşi prin efectul pe care îl produce, excepţia este peremptorie, deoarece nulitatea nu intervine automat, ci numai dacă nu se face dovada calităţii de reprezentant în termenul acordat în acest scop, excepţia începe prin a avea un efect dilatoriu.

În ipoteza lipsei calităţii de reprezentant a persoanei care a pornit acţiunea, legea noastră procedurală obligă mai întâi instanţa în faţa căreia a fost dovedită şi invocată această lipsă să facă aplicarea dispoziţiilor art.161 c.proc.civ. care îngăduie ca o acţiune introdusă în justiţie de o persoană în numele altei persoane să poată fi însuşită de cel în numele căreia acţiunea a fost introdusă sau cel care a introdus-o să facă la un termen ulterior dovada calităţii de reprezentant . Dacă înăuntrul termenului acordat, cel în numele căruia a fost introdusă acţiunea nu şi-o însuşeşte ori reprezentantul părţii nu va face dovada calităţii de reprezentant, instanţa va pronunţa anularea acţiunii .”

Nu ştiu dacă asta a fost prima înfăţişare sau nu şţiu dacă s-a trecut de faza la care avocatul trebuia să facă dovada calităţii de reprezentant dar cuvântul ANULAT coroborat cu ceea ce spune legea duce la concluzia că oamenii aceştia au pierdut procesul pe mâna avocaţilor.

Ce este de remarcat însă este lipsa de profesionalism şi seriozitate cu care sunt abordate procesele sindicaliştilor de către cei puşi să îi reprezinte. Să nu spună onor CD sau departamentul juridic, că din ianuarie de cînd au depus acţiunea şi până în Octombrie, avocaţii nu au avut timp să rezolve problemele de formă că nici nu vreau sa cred că e vorba de o problemă de fond . Şi atunci, ce concluzie se trage ?

Cum comentează departamentul juridic şi comitetul director această situaţie ?