marți, 10 iulie 2018

Răspunsul CCR la CRR



După cum știu cei care au citit articolul meu din 06.06 2018, am trimis către CCR o solicitare de informați privind modul în care sunt respectate și aplicate deciziile respectivului for. Întrebările pot fi văzute AICI.
Ieri, 05.07, deci în termenul legal, am primit răspunsul mult dorit. Merită apreciat faptul că a fost respectat termenul de livrare și din nou mă întreb cum de unor generali, mari președinți de asociații care lustruiesc clanțele ministerului și ale diferitelor televiziuni și cabinete de politicieni nu le răspunde nimeni la întrebări deși ei se zbat amarnic pentru rezolvarea problemelor noastre, iar mie mi se răspunde, e adevărat uneori la mișto, dar cel puțin măcar știu cu cine am de-a face. Ce să cred, că nu au nici măcar atâta credit sau că de fapt nu fac nici o cerere și doar se laudă sau plâng că au făcut?
Și dacă tot am antamat subiectul nu pot să nu constat că nu se mai mișcă nimic pe nici un front în ceea ce privește Ordonanța 59 sau orice altă doleanță a militarilor, despre militarii angajați nu interesează pe nimeni, nici măcar pe FB nu se mai lamentează nimeni în afară de 2-3 militari mai bătăioși, marea Ligă a militarilor profesioniști tot postează fotografii ale liderilor săi cu ministrul de suflet, dar nimic despre nedreptățile  și discriminările la care sunt supuși militarii angajați pensionați. Nici LADPM care deține după bătălii acerbe conducerea Forumului Structurilor Asociative ale Militarilor nu a produs nimic, am înțeles că se chinuie să își formeze o grupă de lucru, dar nu prea are cu cine și cer sprijinul altor asociații, că în noul format, nu pot forma nici măcar un secretariat care să producă altceva în afară de zgomot. Și ne mai considerăm Elita societății.
În fine, să revin la răspunsul CCR. Iată-l:
”Domnului Neacsu Marin  
Ca urmare a solicitării dvs. înregistrate la Curtea Constituțională cu nr.1581/06.06.2018, (R.I.I.P. nr.27/05.07.2018)formulată conform Legii privind liberul acces la informațiile de interes public nr.544/2001, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:
  1. În conformitate cu dispozițiile art.147 alin.(1) din Constituția României, republicată: „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”, iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că „Deciziile Curții Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Așadar, deciziile Curții Constituționale produc efecte de la data publicării în Monitorul Oficial al Românei și au putere numai pentru viitor. Reglementările legale constatate ca fiind neconstituționale nu mai pot fi aplicate de nici o instanță în nici o cauză și de nici o altă autoritate publică, de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei. Efectele juridice produse anterior constatării neconstituționalității dispozițiilor legale rămân valabile.
  1. 2. Dosarul nr.236D/2018 ce are ca obiect sesizarea de neconstituționalitate privind ” O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2”, la această dată se află în fază de raport, urmând a se stabili un termen de judecată a acestui dosar.
În conformitate cu prevederile art.12 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, ”(2)Părțile au acces la lucrările dosarului.(3)Actele și lucrările Curții Constituționale, pe baza cărora aceasta pronunță deciziile și hotărârile ori emite avizele prevăzute la art. 11, nu sunt destinate publicității”.Ca atare, orice alte informații ce vizează stadiul documentelor din acest dosar nu sunt informații publice.
  1. 3. Referitor la termenul de soluționare a cauzelor înregistrate pe rolul Curții Constituționale vă comunicăm, în continuare dispozițiile legale incidente, respectiv art.47 din din Regulamentul de organizare si funcționare a Curții Constituționale, adoptat prin Hotărârea nr.6/2012 a Plenului Curții Constituționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.198 din 27.03.2012:
”Art. 47
(1)Dacă actul de sesizare vizează atribuţia Curţii Constituţionale prevăzută de art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, şi, dacă este cazul, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă.
(2)Personalul de la cabinetele judecătorilor va redacta adresele necesare obţinerii punctelor de vedere prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi fişa de legislaţie internă şi de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în condiţiile prezentului regulament.
(3)Dacă judecătorul-raportor sau, ulterior, Plenul Curţii Constituţionale apreciază că este necesar, se va solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate sau a oricărui act, în copie certificată, din dosarul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
(4)Judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.
(5)Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere şi relaţiile cerute, soluţiile din doctrina şi jurisprudenţă română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte un raport scris asupra cauzei.
(6)În cazurile prevăzute la art. 146 lit. a) teza întâi, lit. b), c), d) şi k) din Constituţia României, republicată, termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării sesizării.
(7)În celelalte cazuri, termenul de depunere a raportului se stabileşte ţinându-se seama de termenele prevăzute de lege.
(8)În situaţii excepţionale, când urgenţa o impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune, după consultarea judecătorului-raportor, ca termenul prevăzut la alin. (6) să fie mai scurt.
(9)Magistratul-asistent desemnat în dosar pregăteşte lucrările în vederea dezbaterilor.”

  1. SECRETAR GENERAL
în temeiul art.3 din Ordinul președintelui Curții Constituţionale nr.16/2018
Consilier cu atribuții de consilier juridic,
 Mihaela-Violeta OPREAN

Toate bune și frumoase, dar din câte se poate constata, la întrebarea 1, care se referea la faptul că Ordonanța 59 încalcă prevederile Deciziei 20 a CCR, și cerea o lămurire privind obligarea celor ce o încalcă de a o pune în aplicare, Înalta Curte îmi răspunde  a la Lia adică cu fentă, spunându-mi că o lege declarată neconstituțională își pierde valabilitatea. Să îmi fie cu iertare stimată doamnă Violeta Oprean, dar eu nu întrebasem care e soarta legilor declarate neconstituționale ci ce ne facem cu cei care nu respect deciziile CCR. O să vă retrimit întrebarea și vă rog să o citiți până o înțelegeți și abia apoi să răspundeți la ea.
La punctul 2 s-a răspuns să zicem corect, dar …  neconcludent, în sensul că nu s-a răspuns dacă există un termen limită în care CCR trebuie să pună pe rol sau să stabilească măcar când va lua în discuție un caz. Foarte rău, înseamnă că ne poate prinde Paștele Cailor, pe ei nu îi poate trage nimeni de mânecă.
La punctul 3, da, răspunsul pare să fie ok, doar că iapa ( mă refer aici la CCR, nu la persoana care a semnat documentul,) s-a făcut că nu pricepe de ce am bătut eu șaua și mi-a dat un răspuns general, dar corect.
Se poate constata că totuși CCR-ul este mai organizat decât MApN-ul, civilii știu să răspundă la întrebări, ei numerotează răspunsurile, să știe omul unde să caute. E adevărat, cei de la CCR au avut doar 3 întrebări, nu 41  dar cu atât mai mult era necesară numerotarea răspunsurilor. Luați aminte stimați colegi militari,  învățați de la alții, dacă noi, cei care suntem în rezervă nu am reușit să vă învățăm.
Am dat următorul răspuns ca urmare a răspunsului primit:
Stimată doamnă Consilier,
Vă multumesc pentru răspuns și încadrarea în termen. O notă bună pentru instituția pe care o slujiți și odată cu ea, și ideea de justiție. Răspunsurile dumneavoastră sunt mulțumitoare, mai puțin cea de la întrebarea 1 care nu se referea, așa cum rezultă din răspunsul dumneavoastră, la situația legilor constatate ca fiind neconstituționale ci, dimpotrivă,  la neaplicarea și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Repet întrebarea, ca să fiu mai clar: Dacă Decizia 20 din  2000 a CCR constată și decide că pensiile militarilor și ale magistraților trebuiesc tratate egal, este posibil ca o lege ulterioară să încalce o asemenea prevedere și să anuleze actualizarea pensiilor militarilor la creșterea salariilor activilor dar să păstreze acest principiu pentru pensiile magistraților? Pentru a nu vă mai pierde dumnevoastră timpul cu căutarea prevederilor Deciziei 20/200, vă citez eu: ” 
”Conform reglementărilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul „Meritul Militar”, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații.”. În continuare în decizie se face referire la privațiunile, riscurile și complexitatea meseriilor de militar și magistrat, lucruri care duc la concluzia  Curții, că ”față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abrogă reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților. Într-adevăr, diferența de regim juridic ce se creează între pensia magistraților și pensia militarilor constituie, în condițiile înfățișate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalității de tratament juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. ” Încheiat citatul.
Vă întreb acuma doamnă consilier, pe această decizie care este deja publicată în Monitorul Oficial, se poate jongla și se pot face interpretări care să ducă la diferențe de tratament între pensiile militarilor și cele ale magistraților ? Aceasta era întrebarea la care doream să răspundeți, nu ce se întâmplă cu legile declarate neconstituționale, cum în mod eronat ați înțeles.
Și o ultimă întrebare : ARE CINEVA DREPTUL SĂ ÎNCALCE, SĂ NEGLIJEZE SAU SĂ NU DUCĂ LA ÎNDEPLINIRE O DECIZIE A CCR? ”
Una peste alta consider că notele sunt 4, 7, 9 deci nota generală 7.
Dar , există și un răspuns de nota 10, dar nu al CCR  ci al curții Europene, prin domnul  Gianni Buiquiccio, președintele Comisiei  de la Veneția. Acesta a răspuns unei scrisori a președintelui Valer Dorneanu referitor la cazul Iohannis și i-a spus: „Deciziile Curților Constituționale sunt DEFINITIVE și OBLIGATORII și TREBUIE SĂ FIE IMPLEMENTATE. Această poziție importantă a Curților Constituționale vine, de asemenea, cu o înaltă responsabilitate a Curților de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituția și cu principiile sale.”
Informația este preluată de pe QMagazine
Acuma înțeleg eu de ce nu mi s-a răspuns complet la întrebare, nici domnul Valer Dorneanu nu știa, a trebuit să ia lumină de la Veneția. Probabil că următorul răspuns va fi mai clar și va confirma poziția Veneției.

UPDATE 06.07.2018 :   LA ORA 11.01 AM PRIMIT CONFIRMARE LA NOUA MEA SOLICITARE :
”Buna ziua !
Solicitarea dvs. a fost primită la Curtea Constituțională, urmează a fi înregistrată, repartizată spre soluționare, conform rezoluției președintelui și veți primi răspuns în termen legal.
Cons. juridc,
M.V. OPREAN”

Răspunsul CCR la CRR

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.