
Postez spre dezbatere propunerile personale privind îmbunătăţirea
Legii Pensiilor Militare pe care a înaintat-o spre studiu domnul
vice-prim ministru Oprea Gabriel la întâlnirea avută cu o parte din
liderii unor asociaţii şi sindicate. Nu comentez acuma pe ce criterii au
fost alese aceste asociaţii sau de ce altele nu au fost invitate, nici
modul în care cele două asociaţii ale militarilor invitate au înţeles să
ascundă proiectul şi să nu îşi informeze propriile filiale, asta va
urma mai târziu. Acuma este mai important ca cei care nu au avut timpul
necesar studierii legii sau nu au ajuns la ea, să vadă măcar unele
aspecte pe care eu personal le consider importante şi care în viziunea
mea trebuies modificate DACĂ VREM SĂ FACEM O LEGE CARE SĂ STEA ÎN
PICIOARE, SĂ NU MAI EXISTE NEMULŢUMIRI SI PROCESE ÎN INSTANŢĂ.
Nu am pretenţia că deţin adevărul absolut sau că eu le ştiu pe toate,
poate am greşit în unele puncte dar nu îmi e ruşine să accept că nimeni
nu e perfect. Aştept puncte de vedere oricum ar fi, dar civilizate şi
la obiect.
NOTA
Am postat numai articolele din lege care mi s-au părut greşite,
incorecte, sau insuficiente.Cine vrea să vadă toată legea o are pe
articolul
Legea Pensiilor Militare, ală păcăleală, alţi păcăliţi . Acuma veţi vedea de ce am ales acel titlu.
Ca
să vedeţi cum se poate păcăli pensionarul: la art Art. 29. se prevede
că p”ensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul,
astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 72%
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 74%.”
Aparent acest procentaj
este în favoarea pensionarului, pentru că în vechiul sistem era de 60%.
Da, era de 60, dar din solda brută, nu din solda de bază, cum este
stipulat în această lege, ceea ce este cu totul altceva. În plus, în
vechea lege se adăugau şi sporurile, primele, salariul de merit prima de
comandă, şi procentele cuvenite medaliei Meritul Militar. În actuala
lege acestea sunt omise. Aşa înţeleg domnii miniştri să respecte armata,
dând o lege care le ia mai mult decât le dă? La
civili la calculul pensiei se iau în calcul toate veniturile obţinute
inclusiv sporuri, prime şi orice este asimilat venitului. La militari nu
se poate, ei sunt din nou discriminaţi.
1. textul scris crise în albastru reprezintă ceea ce propun să se scoată din lege.
2. Notele scrise în rosu sunt propuse a fi adăugate la text.
3. Cu verde sunt trecute motivaţiile intervenţiei/modificării propuse.
Art. 1. – Dreptul la pensii
militare
şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat
de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul
pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,
denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Motivaţie: Statul dacă acordă trebuie să garanteze pensia militară .
Art 1(f)
principiul dreptului câştigat
prin care se garantează că nici o altă lege ulterioară nu va putea lua
dreptul la pensie de serviciu numită pensie militară, reacordat de
actuala lege. Motivaţie: Legea
trebuie să statuteze faptul că pensia militară nu mai poate fi luată de
nici o altă lege pentru a respecta principiul sperantei legitime.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile
activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi
libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri
datorate invalidităţii,
bolilor profesionale, bătrâneţii sau decesului.
Motivaţie: Armata trebuie să recunoască bolile profesionale.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa
drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări
sociale se realizează pe baza
numărului dosarului de pensie codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
Motivaţie : la ora actuală CNP-ul se
găseşte în evidenţa mult mai multor instituţii, plecând de la bănci până
la notariate, case de avocatură, judecătorii, ale căror baze de date
fac obiectul Hackerilor periclitând siguranţa datelor din dosarul de
pensie.
Art 11 se completează cu:
Aceste
prevederi se aplică tuturor pensionarilor militari, indiferent de anul
ieşirii la pensie, în vederea asigurării principiului egalităţii în
drepturi stipulate la art 2 al prezentei legi. Motivaţie:
Se va elimina asfel, actuala diferenţă între militari de grad şi
funcţie egale care au pensii diferite, respectându-se principiul
egalităţii de la punctual 2 (b)
Art 16(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de
60 55 de ani
cu
excepţia generaliilor care pot rămâne în activitate pănă la vârsta de
60 de ani în măsura în care este nevoie de prezenţa acestora.
Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard
de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege.
Motivaţie: Profesia beneficiarilor
acestei legi,prin condiţiile, privaţiunile, stresul la care sunt supuşi
militarul,poliţistul, funcţionarul public cu statut special duc la
îmbătrânirea prematură a organismului, în plus, organismul la 60 de ani
nu se mai află în măsură să răspundă cerinţelor profesiei la parametric
maximi, ceea ce ar duce la diminuarea capaciţăţii de reacţie şi
neîăndeplinirea misiunilor. În plus nici o armată din lume nu păstrează
militarii activi în armată peste vârsta de 55 de ani, exceptând
generalii.
Art. 28. –
(1) Baza de calcul folosită
pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, avut în ultima lună de activitate care
include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la
data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(1) Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute
în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu
caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului
avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional
deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
d) solda de merit
e) gradaţii şi sporuri;
f) alte venituri (contravaloarea normei de hrană)
(2) În cazul în care au avut loc
modificări ale soldelor de funcţie în ultimii 5 ani de activitate, baza
de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor
funcţiilor de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data
deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la
art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului
profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului
profesional prevăzută la alin. (1).
(2) În cazul în care au avut loc
modificări ale soldelor de funcţie în ultimele 6 luni de activitate,
baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această
perioadă, mai puţin solda de grad. La media obţinută se adaugă solda de
grad şi sporurile şi primele prevăzute la alin. (1).
Motivaţie : Baza de calcul trebuie să fie
aşa cum era pe legile 164, şi 178, respectiv salariul brut la care să se
adauge toate veniturile asa cum se calculează şi la civili. Actuala
lege pleacă de la o bază de calcul mai mica, daca se va mentine ca bază
de calcul doar solda de bază. Chiar dacă procentul a cresut de la 60 la
70%, pensia va ieşi mult diminuată dacă se ia ca bază de calcula actuala
formă.
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea
desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv
în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c), se
acordă
tuturor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv
cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau
15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele
prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii
deosebite respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la
procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se
acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii
deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de
muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 lit. c).
Art. 31. – Militarii, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special care au o vechime mai mare de 25
de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de
2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Motivaţie: Pentru respectarea principiului
egalităţii în drepturi, este principial ca aceste sporuri să fie
acordate indiferent de peruioada în care pensionarul a lucrat, fie ea de
câteva luni sau câţiva ani. Condiţiile sunt aceleaşi şi sporurile sunt
aceleaşi pentru toţi.
Art 33 a) producerii unor accidente în timpul
şi sau
din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii,
bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului
militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei, SIDA
sau altor boli transmisibile sau boli profesionale,TSPT contractate sau apărute pe timpul sau din cauza serviciului;
Motivaţie: Pensia de invalididate trebuie
să acopere toată gama de incidente, boli sau afecţiuni care pot provoca
incapacitatea de muncă, inclusiv bolile psihice, care nu sunt incluse
aici dar care sunt recunoscute în alte ţări, cum ar fi Sindromul/stresul
Post Traumatic sau post conflict.
Art 37(4) să se completeze după cum urmează:
Toate cheltuielile privind
investigaţiile şi analizele necesare stabilirii gradului de invalididate
se suportă de structura/ Ministerul în care a lucrat solicitantul.
Motivaţie: Dacă statul cere aceste examinări suplimentare, ele trebuiesc suportate de către stat, nu de cel traumatizat.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente
sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate
dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu indiferent de vechimea în muncă la data producerii accidentului, constatării sau contractării bolii.
Motivaţie:Ce vină are un militar de
exemplu care este rănit pe câmpul de luptă în Afganistan, dacă la prima
sa misiune, în al doilea an de contract, este ţinta unui atac şi rămâne
infirm? De ce să nu primească pensie, pentru că nu are vechime? Dar ce
cartuşele şi minele improvizate sau atacatorii au fişa personal a
victimelor ca să vadă dacă au vechime sau nu?
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2)
Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite
pentru vechimea efectiv realizată
se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii
prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi
mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de
la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei
standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate
stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39,
va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Dacă se acceptă modificarea de la art 39, aceste prevederi sunt inutile.
Ar 44 .1 (c)
c) au dreptul
şi optează pentru la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
Motivaţie : dacă se păstrează sintagma “au
dreptul la” asta înseamnă că automat se va trece la pensia de sevriciu
în momentul atingerii vârstei de pensionare. Dar este posibil va pensia
de invalididate să fie mai mare decât cea de serviciu şi atunci
pensionarul conform legii trebuie să aibă posibilitatea să aleagă.
Art. 45(3) să se completeze astfel:
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului,
atrage suspendarea plătii pensiei
după o somaţie trimisă beneficiarului şi dacă culpa aparţine beneficiarului.
Motivaţie: Este posibil ca pensionarul să
nu fie în măsură dpdv medical sau de orice altă natură, poate fi plecat
la tratament,poate fi internat, sau imobilizat undeva dintrun motiv care
nu ţine de voinţa lui şi i se ia acest drept abuziv. Trebuie mai întâi
să se verifice, să se trimită o somaţie ceva care să lămurească
aspectul, pentru a nu văduvi pensionarul de un drepăt pentru care apoi
trebuie să umble prin tribunale.
Art 47(2) Să se completeze astfel: (2) Casa de pensii sectorială
comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară,
pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta
standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege
pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă
dacă aceştia au optat pentru schimbarea categoriei de pensie.
Art. 50. – (1) Soţul/Concubinul supravieţuitor are dreptul la pensie
de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art.
16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel
puţin
15 5
ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt
mai mici
de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. decât pensia de urmaş.
(2) În cazul în care durata căsătoriei/
concubinajului este mai mică de
15 5 ani, dar cel puţin
10 5
ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se
diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare
an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau
II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un
an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de
vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a
produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului,
asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare
pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici
de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.decât pensia de urmaş.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1)
beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data
decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează
venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt
mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are
în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii
în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data
împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în
care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35%
din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Motivare: Schimbarea perioadelor de
căsnicie/concubinaj este necesară deoarece accidentul/decesul intervine
nu din culpa soţului/concubinului, atunci când vrea Dumnezeu, iar acesta
nu citeşte legea ca să ofere dreptul de protecţie când vrea
legiuitorul. Nu e vina soţului supravieţuitor că a rămas vaduv atunci
când a rămas, pentru a fi pedepsit şi discriminate. Trebuie introdusă şi
sintaxa “concubinul” pentru că conform legislaţiei în vigoare, acesta
după 5 ani de concubinaj are drepturi egale cu ale soţului şi
introducând termenul concubine, înlăturăm confuziile abuzurile şi
procesele inutile.
Art. 54(2)
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia
susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor
îndreptăţiţi, în procent de 75% indiferent de numărul de urmaşi.
astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Mortivaţie : Durerea şi nevoile
urmaşilor sunt identice, deci şi ajutorul trebuie identic, nu putem
cuantifica durerea şi nici calcula nevoile familiei. Pot fi familii
formate din 5 membri care insă să aibă posibilităţi materiale care să
facă inutilă pensia de urmaş, sau familii cu un singur copil care însă
nu are nici o altă sursă de venit şi a mai rămas poate şi înglodată în
datorii la bancă. În plus, în cest fel se respect şi principiul
egalităţii.
Art 56
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de
jumătate 75% din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
SECŢIUNEA a 4–a
Actualizarea şi Indexarea pensiilor
Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei,
şi
se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda
funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, poliţiştilor sau
funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului
militar/funcţiei avute la data trecerii în rezervă, în raport cu
procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art.28;
la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Motivaţie: Pensia militară nu mai este legată de salariul mediu ci de soldă.
Art. 61. – (1) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei,
şi se actualizează conform articolului 60 la
care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu
brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a
câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la majorarea pensiilor
militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
Motivaţie: Pensia militară nu mai este legată de salariul mediu ci de solda.
Art 70
3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor
militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv
comisioanele de schimb valutar, se suportă
de la bugetul de stat beneficiar,
cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a
Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă
comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de
către casele de pensii sectoriale.
Motivaţie: Se creează discriminare
între pensionarii aflaţi în ţară şi cei din afara ţării. Nu se respectă
principiul egalităţii de la art 2 (b)al legii.
Art 73
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor
în termen de 30 de zile, după trimiterea unei somaţii;
Motivaţie : Este posibil ca
supravieţuitorul să nu cunoască legea sau efectiv să uite. Este mult mai
uşor şi mai uman să se trimită o somaţie cu o lună înainte, decât să se
ia un drept pentru care apoi să se aştepte luni de zile, când poate
pensia este singura sursă de venit.
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,
realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea
este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari
de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; decât pensia de urmaş.
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit
şi renunţă la pensia de urmaş;
Motivaţie: E un drept câştigat, nu i-l poate lua nimeni .
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat,
optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de
pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat
sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat
în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor
locali sau judeţeni;
Articolul trebuie scos. Discriminare .
Motivaţie: Ori toţi, ori niciunul. Altfel
se provoacă discriminare, faţă de consilierii locali sau judeţeni , se
încalcă principiul egalităţii de la art 2, dar şi prevederile
constituţionale care spun că toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi
nimeni nu este mai presus de lege. Nici măcar Consilierii locali sau
judeţeni.
h) pensionarul de invaliditate, gradul
III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de
lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali
sau judeţeni.
Trebuie scos articolul.
Motivaţie :se provoacă discriminare, faţă de consilierii locali sau judeţeni , se încalcă principiul egalităţii de la art 2.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în
condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării
studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1
octombrie decembrie a anului în curs.
( Motivaţie: Studenţii încep studiile în Octombrie, nu Septembrie, nu au cum să prezinte adeverinţe la 1 Octombrie)
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin.
(1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o
instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală
specializată, în care
nu este necesară prezenţa însoţitorului, sau dacă pacientul renunţă la serviciile acestuia. se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
Motivare: nu toate spitalele îşi permit chiar dacă declară că au posibilităţi să aloce personal permanent la patul pacienţilor.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula
pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este
obligatorie, în condiţiile legii,
următoarele toate categoriile de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
Motivaţie Toţi pensionarii militari
trebuie să aibă dreptul de a cumula pensia cu salariul în aceleaşi
condiţii, pentru a respecta principiul egalităţii de la art 2 al legii.
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale
pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea
nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Să se scoată această condiţionare.
Motivaţie: Dacă un pensionar are dreptul
să obţină venituri din activităţi fără condiţionări, de ce nu ar avea şi
soţul supravieţuitor?
Art 82.4,
să se adauge:
c)părinţii, sau orice persoană aflată în întreţinerea decedatului
Motivaţie: Dacă nu admitem părinţii în
categoria membrilor de familie, mai ales în situaţia în care decedatul
nu are soţie sau copii, doar părinţi pe care îi întreţine, înseamnă că
săvârşim o crimă şi ne renegăm originile şi respectul faţă de cei ce
ne-au dat viaţă.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii
sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii,
odată cu promulgarea legii. în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Metodologiile
de aplicare a legilor se întocmesc imediat după trimiterea legii la
Parlament, se actualizază după promulgare şi intră vigoare după
publicarea în Monitorul Oficial.
Motivaţie: Pensionarii sunt lăsaţi să
aştepte din cauza incompetenţei, birocraţiei sau lipsei de voinţă a
funcţionarilor şi clasei politice, unii aşteaptă şi astăzi răspunsuri la
contestaţii făcute în 2010 şi nimeni nu a fost tras la răspundere
pentru această bătaie de joc. Statul pedepseşte pensionarul nevinovat (
aşa cum se vede la art. 116.117, dar apără funcţionarul care nu îşi face
datoria. Nu se mai poate tolera această anomalie)
Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
constituie infracţiuni
( care sunt condiţiile, să se specifice)
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
- să fie considerată infracţiune poate avea consecinţe grave.
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat; ;
- să fie considerată infracţiune poate avea consecinţe grave.
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării
casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la
condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin
care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie,
care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
;- să fie considerată infracţiune poate avea consecinţe grave.
d) nerespectarea termenelor legale de
răspuns la contestaţii şi sesizări trimise pe adresa Casei de Pensii
Sectoriale sau a Comisiei de Rezolvare a Contestaţiilor.
Motivaţie: Pensionarii sunt lăsaţi să
aştepte din cauza incompetenţei, birocraţiei sau lipsei de voinţă a
funcţionarilor şi clasei politice, unii aşteaptă şi astăzi răspunsuri la
contestaţii făcute în 2010 şi nimeni nu a fost tras la răspundere
pentru această bătaie de joc. Statul pedepseşte pensionarul nevinovat (
aşa cum se vede la art. 116.117, dar apără funcţionarul care nu îşi face
datoria. Nu se mai poate tolera această anomalie)
Art.100
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la
instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2),
din vina contestatarului sunt definitive.
Motivaţie: Sunt situaţii în care
pensionarii pierd procesele deoarece Casele Sectoriale de Pensii sau
Comisiile de Contestaţii au trimis răspunsurile în ultimele zile de
expirare a termenului, acestea au fost întârziate, pensionarul nu s-a
aflat acasă, sau i-a fost trimisă înştiinţarea la o adresă greşită şi a
pierdut procesul, apelul sau recursul.
Art. 103. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii
sectoriale şi comisiilor de contestaţii se adresează instanţei în a
cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 104. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face
recurs apel la curtea de apel competentă.
Motivaţie:
L. nr. 134/2010 privind Cod de procedura
civilă prevede la ART. 483 că NU SUNT SUPUSE RECURSULUI HOTARARILE
PRONUNTATE IN CERERILE CONFLICTELE DE MUNCA SI DE ASIGURARI SOCIALE în
cereri evaluabile în bani în valoare de pana la 500.000 lei inclusiv.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen,
din vina reclamantului sunt definitive.
Motivaţie: Sunt situaţii în care
pensionarii pierd procesele deoarece Casele Sectoriale de Pensii sau
Comisiile de Contestaţii au trimis răspunsurile îm ultimele zile de
exprirare a termenului, acestea au fost întârziate, pensionarul nu s-a
aflat acasă, sau i-a fost trimisă înştiinţarea la o adresă greşită şi a
pierdut procesul, apelul sau recursul.
Art. 110. –
Pensiile militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi
revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri
în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de
stat în înţelesul prezentei legi.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în
baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare,
devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor
prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie
de pensie.
Art. 110 (1) Pensiile militarilor,
politiştilor si funcţionarilor publici cu statut special, stabilite in
baza Legilor 119/2010, L.263/2010, L.241/2013, L.165/2001, L.179/2004 cu
modificările şi completarile ulterioare, devin Pensii Militare de Stat
şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi.
Motivaţie : În forma iniţiatorului se
comitea iarăşi o nedreptate şi discriminare faţă de pensionarii
beneficiari ai L119 şi L241, adică aceiaşi care au fost nedreptăţiţi de
OG1/2011 şi numai că nu se evita, dar se reproducea situaţia din
Ianuarie 20111. În plus, nu se respectă principiul egalităţii de la art
2(b) . Dacă se recalculează cele sub prevederile legii 263 atunci se
recalculează toate în aceleaşi condiţii.
Art. 112. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art.
111 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul
prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a
acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit
dreptul.
Să se retragă articolul
Motivaţie:Această lege nu poate interveni
în modul în care se va desfăşura un proces. Inatanţele decid conform
codului de procedură penală.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se
recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3
ani
dacă se va constata în instanţă că greşeala/ vina a aparţinut beneficiarului.
Motivaţie: De ce să plătească pensionarul,
dacă nu el se face vinovat de acest lucru? Se acoperă în felul acesta
incompetenţa şi reaua voinţă a funcţionarului care va lucra neglijent
ştiind că nu este sancţionat în nici un fel
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează
de la beneficiari de
la cei care se fac vinovaţi de introducerea, prelucrarea de date false
sau pierderea/ nerecuperarea datelor, în baza deciziei casei de pensii
sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
Motivaţie: nu este corect să plătească
pensionarul, dacă vina aparţine funcţionarului sau unor condiţii ca cele
prevăzute în motivaţia L241, DE CARE PENSIONARUL NU SE FACE VINOVAT.
S-ar face discriminare între pensionarii militari şi cei civili beneficiari ai legii 125.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară
de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se
recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite,
plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului,
dacă se va constata în instanţă că greşeala/vina a aparţinut beneficiarului.
Motivaţie :
1.Acest articol contravine L-241/2013 art2(2) care nu este abrogată de prezenta lege.
2. Singura autoritate în măsură să
stabilească o culpă este instanţa judecătorească, de aceea pensionarul
va plăţi după ce o instanţă va stabili definitiv şi irevocabil că vina
îî aparţine. In felul acesta se evită încercarea instituţiei sau a unui
funcţionar de a-şi acoperi culpa, dând vina pe beneficiar. Fiind vorba
de un litigiu, acesta se poate rezolva numai în instanţă.
La Art 118 să se adauge
(3)Sumele datorate beneficiarului
datorită calculării greşite a pensiei, aplicării incorecte a
metodologiei de calcul, pierderii deteriorării şi nerecuperării
documentelor necesare calculării drepturilor de pensie, se recuperează
şi se returnează beneficiarului din bugetul de stat până la aflarea
persoanelor care au dus la comiterea prejudiciului.
Motivaţie: Legea face referire numai la
situaţia în care beneficiarul este cel care trebuie să returneze bani
Casei de Pensii nu şi la cea în care Casa de Pensii trebuie să returneze
bani pensionarului deşi există cazuri. Este o discriminare şi o nedreptate.
După art 123 să se adauge:
Art.124 Între sistemul pensiilor
militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de
asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de
cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în
vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de
invaliditate şi de urmaş.
Art.125 Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.
Motivaţie : art 125 : În vederea
verificării modului în care au fost calculate pensiile, pensionarul
trebuie să aibă acces la toate datele procesului de calculare a pensiei
inclusiv aplicaţia şi formulele de calcul, pentru a putea contesta la
nevoie. Fără aceste date practic îi este luat dreptul de a contesta
pentru că nu are datele necesare calculării şi verificării modului în
care i-a fost calculată pensia.
Ultimul articol să se completeze cu punctul
f) art1(4) din Legea 241/2013
Motivaţie:
Pentru punctul f : Menţinerea art 1
punctul 4 din L-241 taie dreptul beneficiarilor respectivei legi de a li
se indexa şi actualiza pensiile ceea ce ar crea o discriminare şi ar fi
împotriva art 2 din lege.
În mare, iată ce nu cuprinde actuala lege şi trebuie introdus:
1. Să se introducă la calculul pensiei procentele cuvenite medaliilor Meritul Militar aşa cum era stipulate în vechea lege.
2. Să se menţioneze că Militarii activi şi în rezervă primesc soldă, nu
salarii până la data trecerii în retragere pentru că cei din rezervă
sunt încă sub contract cu statul, după care la trecerea în rezervă solda
devine venit denumit pensie.
3. Să se introducă un articol care să oblige şi Casa de Pensii să
returneze banii pensionarului în cazul calculului greşit al pensiei în
defavoarea pensionarului. Legea nu cuprinde asta , ca şi cum nu ar
exista astfel de situaţii sau legiuitorul nu ar intenţiona să returneze
sumele datorate pensionarilor.
4. Să se introducă un articol care să reglementeze componenta civilă a
pensiei celor care au lucrat în viaţa civilă înainte sau după intratrea
în sistemul structurilor la care face referire legea, în sensul că acea
componentă obţinută prin contribuţie, să fie plătită separat din fondul
de pensii şi asigurări sociale pentru a nu greva bugetele ministerelor
prevăzute la art 1.
5. Să nu se reţină pensionarului sumele greşit calculate din culpa
funcţionarului. Funcţionarul este cel care trebuie să plătească. În
felul acesta nu vor mai executa ordine politice şi nu vor mai comite
ilegalităţi pe spinarea pensionarului.
6. Culpa pensionarului să fie recunoscută sau constataă în instanţă
şi abia după aceea să se treacă la reţinerea sumelor, pentru a evita
abuzul instituţiei sau al funcţionarului.
7.Toţi pensionarii să beneficieze de aceleaşi drepturi pentru aceeaşi
categorie de pensie atât în calculul pensiei cât şi în actualizarea şi
indexarea ei, şi în ceea ce priveşte condiţiile de munc, în
conformitate cu principiul egalităţii, stipulat la punctul 2 (b).
Propuneri privind noua lege a pensiilor