Armata pe mâna cui-partea a patra – făcătorii de regulamente

Voi ianugura  astăzi în câteva reprize modul în care sunt întocmite sau elaborate regulamentele în armată. Am mai dezbătut subiectul în câteva articole când arătam cum a învaţat domnul Duşa să bată din călcâie în faţa lui Oprea sau cum se modifică regulamentele în aşa fel încât să treacă la conducerea armatei ofiţeri de paie subordonaţi poltic, puşi pe căpătuială, fără valenţe sau pregătire, urmând interese străine armatei sau armatelor străine. Voi reveni la aceste considerente generale la sfârşitul serialului.
Acuma, pentru că tot a fost scos la discuţii pe site-ul MApN noul regulament sau statut al cadrelor militare, voi trece la radiografierea lui. M-am oprit şi am făcut adnotări numai acolo unde am considerat că e ceva împotriva naturii, ca şi alianţa USL, dar nu este exclus să îmi fi scăpat şi mie unele aspecte sau să şi greşesc că doar nimeni nu e perfect. Rămâne ca şi ceilalţi militari activi sau rezervişti să vadă dacă şi unde am dreptate şi să îşi dea cu părerea. Poate voi trimite aceste puncte de vedere şi pe adresa ministerului dar oricum, sunt convins că va fi puricat articolul, nu e articol să nu fie vizitat de prietenii de la STS aşa că îi las să îşi câştige şi ei pâinea cea de toată zilele ca şi băieţii cu ochi albaştri. Deci, pe cai fraţilor. Care nu aveţi cai, petrecere  … de pietoni. Pentru că sunt multe articole comentate şi regulamentul este mare, îl voi prezenta pe bucăţi.

 Punctele mele de vedere sunt exprimate in italic şi bold, textul original ăn scriere normală.

L E G E

PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, GRADAŢILOR ŞI SOLDAŢILOR

Art. 2. – (1) În înţelesul prezentei legi, prin personal militar se înţelege cetăţenii români care au dobândit calitatea de ofiţer, maistru militar, subofiţer, gradat sau soldat, în urma acordării unui grad militar, în condiţiile legii şi se află în activitate, în rezervă sau în retragere.

Oare personal militar sunt si cei care sunt introduşi în lucrările de mobilizare şi au un grad militar sau cei care au terminat o facultate şi au obţinut un grad militar în rezervă sau cei avansaţi în epoca Oprea de la caporal lăsat la vatră la general cu 3 stele? Definiţia este prea generală şi cuprinde şi pe cei care poartă grade militare primite pe criterii politice , fără nici o legătură cu armata. Este o jignire la adresa profesiei de militar.

(3) Personalul militar în rezervă este cel care întruneşte condiţiile pentru a îndeplini serviciul militar în rezervă, potrivit legii şi este constituit din:

b) rezervişti voluntari, respectiv persoane care sunt selecţionate, instruite şi dobândesc un grad militar în rezervă şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în baza unui contract, potrivit legii.

Rezerviştii voluntari nu sunt personal militar şi nu pot avea aceleaşi drepturi ca şi cei care au îmbrăcat haina militară şi au urmat cursurile unei şcoli militare, aşa cum nici pompierii voluntari nu sunt consideraţi pompieri şi nici nu poartă uniforma pompierilor profesionişti. Trebuie făcută o delimitare clară a termenilor, pentru a nu se crea confuzie.

Personal militar în rezervă este acea persoană care a activat ca şi cadru militar sau militar profesionist iar apoi a trecut în rezervă din diferite motive. Cei aflaţi pe statele de război ca armată de rezervă fără a avea o pregătire militară într-o instituţie de învăţământ militar sunt simpli rezervişti, nu personal militar.

Art. 3. – (1) Personalul militar se află sub jurământul militar prevăzut de lege, în serviciul naţiunii române.

2) Jurământul militar reprezintă actul solemn, cu valoare juridică şi morală, prin care personalul militar îşi exprimă fidelitatea faţă de ţară şi angajamentul de a apăra valorile şi interesele României şi de a îndeplini cu credinţă obligaţiile ce îi revin, atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia.

Să fie scoasă sintagma „în afara acestuia”  atâta vreme cât în afara graniţelor participarea este pentru cu totul alte scopuri decât cele cuprinse în jurământ. Să se scoată obligativitatea participării la misiuni externe, ca să nu ajungem în situaţia anilor 60-70 şi să nu redeşteptăm protestele  Flower Power. Românul prin Constituţie are dreptul de a apăra ţara, nu interesele altor state în afara graniţelor. Articolul este neconstituţional.

Art. 5. – Pot deveni personal militar persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

e) nu au antecedente penale, iar pentru încadrarea în Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să nu fi fost condamnate penal; Dar pentru MApN este ok dacă au fost condamnate? Deci Armata poate încadra şi pregăti ca viitoare cadre militare persoane condamnate ? Aşa ceva încă nu s-a mai pomenit, dar poate domnul Ponta sau Oprea vor să facă o armată de puşcăriaşi, că un parlamen tşi guverne de puşcăriabili  au reuşit.

Art. 9. – (1) Personalul militar în activitate are următoarele îndatoriri specifice:

k) să acţioneze pentru întreţinerea şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi pentru utilizarea şi administrarea eficientă a celorlalte bunuri din dotare;

 Dar despre obligativitatea  guvernelor şi politicienilor de asigura condiţii pentru starea de operativitate a armatei unde se scrie? Sau militarii sunt obligaţi ca dintr-un buget şi logistică asigurate sub 60% să asigure operativitate 100% ?

Art. 11. – Personalului militar în activitate îi este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

b) să candideze pentru a fi ales în administraţia publică, în Parlamentul României, Parlamentul European, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

Se încalcă art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Pe ce baze? Dreptul de a candida ca şi cel de a alege este unul din drepturile sacre ale oamenilor de pretutindeni este prevăzut şi în actuala Constituţie şi sper că va fi trecut şi în viitoarea. Nimeni nu trebuie să ia unui cetăţean dreptul de a candida şi de a fi ales, sau trebuie neapărat să umplem parlamentul şi guvernul cu cetăţeni de meserie „auto”?

Să aibă dreptul să candideze iar pe perioada campaniei să fie suspendaţi din funcţia pe care o îndeplinesc în armată, să li se suspende obligaţiile speciale ca militari activi fiind puşi la dispoziţia comandanţilor de structuri.

d) să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic, cu excepţia activităţilor ce se desfăşoară în cadrul misiunilor ordonate;

Cum adică, dacă li se ordonă pot participa la întruniri politice ? Cam asta insinuează acest articol. Dacă Oprea sau ministrul apărării dă ordin unei unităţi, unui militar să participe la demonstraţii politice acesta poate participa pentru că este o misiune ordonată? Unde ajungem? Şi se mai spunea undeva prin motivarea legii că se urmăreşte depolitizarea armatei . În felul acesta? ASTA ÎNSEAMNĂ DEPOLITIZAREA ARMATEI, PARTICIPAREA LA ACTIVITĂŢI POLITICE ORDONATE?

Art. 12. – (1) Personalului militar în activitate îi este restrânsă exercitarea următoarelor drepturi şi libertăţi:

a)      exprimarea opiniilor politice, în timpul serviciului sau în public;

Trebuie scoasă sau clarificată sintagma “ în public”: Ce înseamnă în public? În faţa unui număr de persoane? Dacă da, atunci omul nu are dreptul nici la opinie politică nici la exprimarea aceteia, I se încalcă drepturile prezvăute la art. 18, 19, 20, 21 şi 30 di Declaraţia Universală a drepturilor Omului şi Constituţie. Textul trebuie să specifice că militarul nu are dreptul de a participa la astfel de activităţi în timpul serviciului sau în uniformă militară, şi nici să poarte astfel de discuţii în cadrul instituţiilor militare în cadru organizat. Eventual se poate înlocui sintagma în public cu aceea de “în cadru organizat , în timpul serviciului sau purtând haina militară”.

b)      b) exprimarea în public a opiniilor contrare intereselor României sau forţelor armate; Din nou, trebuie clarificată sintagma „în public” şi trebuie definit ce se înţelege prin contrar intereselor României. Dacă a comenta o măsură a unui politician sau chiar o lege care ea însăşi este în afara intereselor României sau a armatei este considerat ca abatere, atunci militarul este împiedicat să îşi exercite obligaţiile asumate prin jurământ.

c)       c) prezentarea în public a unor informaţii în legătură cu serviciul, cu excepţia celor stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare; Aceeaşi problemă, trebuie clarificată sintagma în public încă din preambulul legii.

d)      d) înscrierea sau constituirea în asociaţii sau fundaţii cu caracter profesional, tehnic, ştiinţific, educativ, cultural, sportiv, recreativ, caritabil sau de altă natură, dacă activităţile specificate în statutul acestor organizaţii afectează exercitarea profesiei militare, au caracter sindical ori contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiilor militare;

1.       Cine stabileşte dacă activităţile acestora sau statutul afectează exercitarea profesiei militare şi ce înseamnă a afecta exercitarea profesiei militare? 

2.       De ce asociaţiile sindicale sunt excluse din start, în orice condiţii ? Uniunea Europeană a recomandat ţărilor membre să acorde militarilor dreptul de a organiza asociaţii sindicale. La noi în România când se aplică asta sau se aplică numai măririle de preţuri europene?

3.       Dacă sensul cuvântului  „personal militar  în activititate” este cel consacrat în acest regulament, domnul Oprea se află în ilegalitate, pentru că are un grad militar şi lucrează în sistemul militar, dar face politică în acelaşi timp încălcând chiar şi actualul regulament. În aceeaşi situaţie se află toţi rezerviştii care sunt încadraţi în Ministerul Apărării Naţionale şi fac parte din partide politice.

Articolul trebuie refăcut în aşa fel încât să nu dea locul la interpretări dar nici să nu încalce drepturi fundamentale ale omului sau recomandări şi legi europene pe care statul s-a angajat să le respecte şi să le aplice.

e)       exercitarea altor activităţi care afectează ori contravin bunelor moravuri, valorilor şi normelor profesiei militare, demnităţii şi prestigiului ce decurg din statutul de militar;

Să se spaecifice în mod explicit care sunt acestea, pentru a nu lăsa militarii la mâna unor şefi sau capete seci care pot interpreta cum vor ei faptele sau acţiunile . Nu am învăţat nimic din cazul Alexandru Gheorghe?

                (2) Îndeplinirea oricăror funcţii sau ocupaţii, altele decât cele în care este încadrat, este interzisă, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare. Să se specifice care sunt aceste activităţi, şi să nu fie lăsate aceste aprecieri la adresa unui şef al unei instituţii, pentru că astfel fiecare comandant de unitate va interpreta un caz sau altul  cum vrea el sau cum i se ordonă.

Art. 15. – (1) Personalul militar în activitate beneficiază şi de următoarele drepturi:

-transport gratuit sau decontarea cheltuielilor de transport pentru deplasarea la şi de la locul de muncă ori la familie când îşi desfăşoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru deplasarea personală şi a familiei şi pentru transportul bunurilor la schimbarea locului de muncă în altă localitate, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă, de recuperare a capacităţii de muncă sau a vacanţei pe teritoriul naţional,  în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

De ce doar pe teritoriul naţional? Dacă militarul în cadrul exercitării serviciului este obligat să participle şi la misiuni în afara ţării, atunci şi drepturile sale să se extindă şi la activităţile şi concediile şi asigurarea de sănătate şi celelalte facilităţi şi în afara ţării, inclusiv decontarea cheltuielilor de transport în concedii în afara ţării. Când îi trimitem să îşi dea viaţa şi să îşi verse sângele nu există graniţe, dar la drepturi, avem limite? Statul trebuie să asigure şi drepturile conform obligaţiilor, altfel este discriminare şi raport inegal între obligaţiile dintre stat şi militar.

(4) Pentru restrângerea dreptului la liberă exprimare publică şi pentru păstrarea cu stricteţe a confidenţialităţii în legătură cu exercitarea profesiei militare, personalul militar în activitate beneficiază de o compensaţie financiară lunară în cuantum de 15% din solda funcţiei de bază

Ce este asta ? Una din cele mai mari porcării pe care statul le avansează în relaţia sa cu militarul. Fidelitatea militarului este răsplătită cu 1% din cuantumul soldei, dar închiderea gurii şi muşamalizarea se răsplăteşte cu 15%? Aici se vede cu adevărat ce doreşte guvernul de la militari. Supunere şi tăcere. Dar de ce trebuie să fie răsplătită tăcerea? Militarul semnează un angajament, există documente clasificare pe care ştie că nu trebuie să le facă publice pentru că îl aşteaptă tribunalul militar. Atunci pentru care informaţii i se răsplăteşte tăcerea, pentru măgăriile şi încălcările drepturilor militarilor, pentru umilinţele la care sunt supuşi de unii şefi subordonaţi sau avansaţi politic, pentru aberaţiile emise de unii comandanţi, pentru încălcări ale drepturilor omului? Şi atunci ce facem cu articolul care îl obligă să nu execute şi să raporteze neregulile? Se bat cap în cap. Să fie scos acest articol care este inutil, interpretabil şi incorect. Să se acorde cei 15% pentru fidelitate, pentru că oamenii cu adevărat valoroşi, bine pregătiţi rămân în armată pe salarii pe care guvernul le manevrează cum vrea el, sau le Bocăneşte, în loc să plece la firme private care i-ar plăti mult mai bine.

Art. 16. – (1) Personalul militar în activitate care a fost încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român are dreptul la o pensie de invaliditate egală cu solda funcţiei de bază avută la data respectivă. Personalul militar poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.

Asta e tot ce li se dă? După ce au rămas fără mâini fără picioare, fără ochi, pe câmpurile de luptă ale altor forţe, au dreptul la o pensie de invaliditate care rămâne la valoarea funcţiei avute în momentul rănirii ? Şi cine plăteşte spitalizările, recuperările, protezele, controalele, operaţiile? Bietul handicapat din pensia de invaliditate? Asta se numeşte protecţia personalului? Dacă tot aplicăm obligaţiile NATO pentru militarii români de ce nu aplicăm şi drepturile care se acordă de către armată, stat, guvern , veteranilor şi marilor mutilaţi în ţările cele mai avansate? Propun ca Ministerul apărării  să îi plătească:
- toate cheltuielile  de spitalizare, protezare, transport pentru el şi membrii de familie care îl însoţesc  la tratament, operaţie, spitalizare, aducere în ţară, control, verificare, etc iar pensia să fie de două ori mai mare decât solda  pe care o avea la momentul rănirii şi să crească conform vechimii şi promovării în condiţii normale dacă ar fi rămas activ. Nevoile lui vor fi cel puţin de două ori mai mari decât cele ale unui om normal de aceea şi pensia să fie de două ori mai mare decât salariul şi să nu fie plafonată, să crească aşa cum ar fi crescut dacă rămânea în activitate şi era promovat, avansat normal. Pentru cazurile în care militarul necesită însoţire permanentă, însoţitorul să beneficieze şi el de valoarea unei pensii în aceleaşi condiţii, sau de valoarea unui salariu mediu pe economie,  pentru că practic e obligat să renunţe la muncă pentru a însoţi militarul rănit.

Art. 17. – (1) Membrii familiei personalului militar în activitate beneficiază de următoarele drepturi:

a)      asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, precum şi medicamente, asigurate gratuit în reţelele sanitare, respectiv de specialitate, ale instituţiilor militare sau în alte reţele sanitare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare; (adică comandanţii de unităţi stabilesc condiţiile în care familia unui subordonat beneficiază de drepturile acestea? Pe ce criterii? De simpatii, şpagă, ochi frumoşi, favoruri sexuale ca la Balş ? Nu vede nimeni că în felul acesta comandanţii de unităţi sunt transformaţi în arendaşi iar militarii din subordine în sclavi care vor trebui să facă frumos ca să poată beneficia de drepturi legale ? )

Art. 20. – Personalului militar în activitate îi pot fi acordate următoarele recompense:

            a) înaintarea în gradul următor, în mod excepţional, pentru fapte de eroism şi acte exemplare de curaj, săvârşite pe timpul acţiunilor militare, precum şi pentru rezultate deosebite în îndeplinirea misiunilor încredinţate, atât în timp de pace cât şi de război; pentru sacrificiul vieţii în astfel de condiţii, soldaţilor, gradaţilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari li se poate acorda post-mortem, gradul de sublocotenent/aspirant, iar ofiţerii pot fi înaintaţi în gradul următor; ( pentru cazuri de eroism  în salvarea altor vieţi saoldaţii şi gradaţii să fie înaintaţi maxim  la treapta imediat superioară a ierarhiei militare, respectiv  subofiţeri, sergent major, iar pentru Subofiţeri, la sublocotenent. Pentru cei decedaţi sau răniţi în timpul misiunii din orice motive mai puţin neglijenţă sau neexecutarea unor ordine sau alte cauze imputabile lor, să fie avansaţi în gradul următor dacă decesul sau rana nu au fost obţinute printr-un act de eroism ieşit din comun.)

(6) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor specifice calităţii de militar, care nu au legătură cu exerciţiul funcţiei judiciare, precum şi pentru fapte care aduc atingere onoarei sau demnităţii militare, poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

(este aberant.  Atâta vreme cât este vorba de fapte care contravin regulamentelor militare, instituţia militară va decide asupra acestora, iar magistratul se supune dispoziţiilor legii privind statutul cadrelor militare pentru fapte care contravin statutului de militar. Adică  cum e cadru militar numai la drepturi, dar la obligaţii nu ? Să fie judecat în consiliul de onoare al militarilor de unde a fost transferat la structura juridică pentru fapte ce contravin regulamentelor militare sau aduc atingere onoarei şi demnităţii militare.)

Art. 24. – (1) Ofiţerii în activitate provin din:

b)      absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, recrutaţi şi trimişi la studii de către instituţia militară;

(pentru specialităţi care nu pot fi pregătite în sistemul de învăţământ militar  şi numai dacă în sistemul militar funcţia a fost scoasă la concurs şi nu a putut fi încadrată de nici un cadru militar activ sau în cazuri execepţionale pe perioade determinate dacă este nevoie urgentă de expertiza unui specialist unic pentru o anumită misiune. )

c)      ofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare pentru a fi chemaţi sau rechemaţi în activitate, potrivit nevoilor forţelor armate;

(Numai în cazul în cazul în care funcţia nu a putut fi ocupată de alţi ofiţeri activi în urma punerii la dispoziţie a funcţiei respective iar şcolile militare de ofiţeri nu o pot acoperi)

d)      maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare militare de licenţă, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

 dacă există deficit de ofiţeri şi în urma punerii la dispoziţie către eşaloanele superioare a funcţiei aceasta nu este sau nu poate fi ocupată de un absolvent al şcolii militare de ofiţeri.

f) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de master ai studiilor civile de master, cu profil corespunzător specialităţilor, potrivit nevoilor instituţiei militare, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

( doar dacă funcţia nu poate fi încadrată,  din lipsă de personal  după ce funcţia a fost pusă la dispoziţia eşaloanelor superioare pentru încadrare şi nu au fost solicitări din partea unor ofiţeri care să îndeplinească condiţiile)

            g) maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;

( să fie  6 luni, nu 3)

h) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare de licenţă şi cu diplomă de master ai studiilor universitare de master în domenii de studii corespunzătoare specialităţilor militare pentru care instituţia militară nu dispune de capacităţi proprii de formare şi de dezvoltare profesională, precum şi ai cursului de formare a ofiţerilor în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

( în condiţiile în care funcţia nu a putut fi ocupată de cadre militare aflate în activitate în urma punerii la dispoziţie a funcţiei de către eşaloanele superioare).

i) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare de licenţă şi cu diplomă de master ai studiilor universitare de master, potrivit nevoilor instituţiei militare, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare pentru a fi chemaţi în activitate; magistraţilor chemaţi sau rechemaţi în activitate în vederea transferului la instanţele militare sau la parchetele militare li se revocă ordinul de chemare sau rechemare în activitate, în situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii nu aprobă transferul acestora, iar hotărârea rămâne definitivă; până la data la care operează efectiv transferul în funcţia de judecător militar sau de procuror militar efectele ordinului de chemare sau de rechemare în activitate sunt suspendate de drept în privinţa drepturilor şi obligaţiilor specifice calităţii de ofiţer în activitate.

( în condiţiile în care funcţia nu a putut fi ocupată de cadre militare aflate în activitate în urma punerii la dispoziţie a funcţiei de către eşaloanele superioare).

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi i) li se acordă grade în funcţie de vârstă, pregătirea şi experienţa profesională, corespunzător stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.

( nici un cadru militar  în activitate sau rezervă  nu trebuie să  poată obţine grade militare sărind peste   o categorie militară  şi nici  să obţină un grad fără să fi trecut prin treptele ierarhice în condiţiile legii).  În cazuri excepţionale pentru funcţii excepţionale şi persoane cu calităţi excepţionale, civilii promovaţi ofiţeri la nevoile armatei pot deţine temporar grade onorifice corespunzătoare funcţiilor  pe care le ocupă până la îndeplinirea unei misiuni sau ieşirea din situaţia excepţională)

ACELEAŞI CONDIŢII SĂ SE APLICE CORESPUNZĂTOR ŞI PENTRU CATEGORIILE DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI PROVENIŢI DIN REZERVĂ , DIN RÂNDUL SOLDAŢILOR ŞI GRADAŢILOR SAU SECTORUL CIVIL.

Art. 29. – (1) Ofiţerii în rezervă provin din:

d)      maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;( să se modifice la 6 luni)

e)      e) absolvenţi ai studiilor universitare de licenţă, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare ale forţelor armate, care au vârsta de cel mult 35 de ani şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă în baza unui contract;

( numai  după ce au trecut testele medicale, psihologice sportive specifice pentru obţinerea gradelor şi funcţiilor pentru care sunt selecţionaţi şi urmează o convocare de minim 3 luni  iar în urma susţinerii unor examene de specialitate au fost declaraţi apţi. Anual  aceştia vor face convocări, pentru verificarea şi actualizarea datelor, vizite medicale teste fizice pentru menţinerea în evidenţă. Neîndeplinirea condiţiilor duce la scoaterea din evidenţă până la reîndeplinirea baremelor)

f)       ofiţeri rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.

( dacă îndeplinesc condiţiile de la punctul e)

Aceleaşi condiţii se aplică şi pentru categoriile subofiţerilor şi maiştrilor militari.

Art. 39. – Formarea rezerviştilor voluntari se realizează prin parcurgerea şi finalizarea programului de pregătire militară, potrivit legii.

 ( aceştia să fie obligaţi să participe anual sau ori de câte ori armata are nevoie  la convocări/ concentrări în condiţiile legii, în cadrul cărora sunt verificaţi medical, fizic şi psihic şi sunt instruiţi în specialitatea şi pe funcţia pe care sunt încadraţi)

Art. 51. – (1) Personalul militar în activitate poate fi pus la dispoziţie în următoarele situaţii:

e)      pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului;

 (ce treabă are guvernul cu starea medicală? Sau de când primul ministru a devenit Dottore, dă şi scutiri şi concedii medicale? În al doilea rând atâta vreme cât sunt persoana nu îşi poate exercita atribuţiunile funcţionale din motive medicale, acesta se poate afla în concediu medical având toate drepturile salariale asigurate. Punerea la dispoziţie implică pierderea unor drepturi salariale şi nu este corect atâta vreme ce starea nu i se poate imputa.)

f)       când este trimis în judecată sau este judecat de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care este încadrat, din oficiu. În Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Informaţii Externe, punerea la dispoziţie se face la propunerea comandantului/şefului structurii militare în care este încadrat;

(bun, comandantul unităţii propune, dar cine decide? Şi care sunt criteriile? Revin cu întrebarea, dacă transformăm comandanţii de unităţi în arendaşi cu drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor. Asta nu e descentralizare, sau cum or vrea să îi spună iniţiatorii, asta este ambiguitate şi motive sau situaţii de abuzuri, cereri şi acordări de  favoruri interpretabile, interpretări subiective, creşterea corupţiei în armată )

g)      când se află în captivitate

 (nu este corect, punerea la dispoziţie duce la pierderea unor drepturi salariale de care poate beneficia familia care are cu atât mai multă nevoie de sprijin. Punerea la dispoziţie ar fi o pedeapsă financiară  pe care un militar aflat în captivitate nu o merită atâta vreme cât starea nu îi este imputabilă. În armată nu se aplică prezumţia de nevinovăţie?Deci se consideră mai întâi că a ajuns în captivitate din motive imputabile şi i se iau drepturile salariale lui şi familiei care suferă oricum prin pierderea lui, iar după ce vine se verifică dacă a fost vinovat şi eventual i se dau drepturile în tranşe aşa cum vrea guvernul? Aşa sunt trataţi militarii unei armate de către stat? Unde în lume unde în altă parte decât în România? Nu vă e ruşine stimaţi iniţiatori? Vă doresc să cădeţi în captivitate să vedeţi cum e)

 (2) Pe perioada suspendării din funcţie, personalul militar se eliberează din funcţie şi nu beneficiază de niciun drept asigurat de instituţia militară ( Să se specifice,  dacă suspendarea este dictată de o faptă reprobabilă, exceptând de dreptul la asistenţă militară, psihologică şi juridică)

Va urma

P.S. Aud că domnul Tiberiu Frăţilă a ajuns mare şef pe la J1. Exact unde era nevoie ca să înceapă epurarea celor care au cârtit împotriva domnului Oprea şi promovarea simpatizanţilor UNPR. Cine  se spune că ar fi ministrul apărării ? Duşa? Vai ce glumă. Nici el nu crede şi am auzit că va candida la parlamentarele europene. Probabil i s-a acrit şi lui să facă politica lui Oprea şi să fie ministru doar cu numele.

 http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/08/09/ministrul-dusa-a-invatat-sa-bata-din-calcaie-2-4861

http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/12/22/armata-pe-mana-cui-partea-i-activii-6010

http://dlaj.mapn.ro/

Armata pe mâna cui-partea a patra – făcătorii de regulamente