miercuri, 6 noiembrie 2024

FIECARE PASĂRE PRE LIMBA EI PIERE

 

O să încerc să evit pe cât posibil reproșurile la adresa unuia sau altuia, scopul acestui articol este lămurirea implicațiilor acceptării cu ochii închiși și pe repede înainte a proiectului care va fi discutat luni în Comisia pentru Apărare a Senatului și apoi în Plen. Cred că nici  achiziționarea sau cedarea Patriotului nu s-a votat așa de repede în Parlament, deși războiul bate la ușă și multora le frigea buza fie după tehnică fie după parandărăturile aferente. Dar așa suntem noi militarii, dacă nu ne împușcăm în picior, nu am fost la tragere.

Deși mulți mă vor învinui că ”dau din casă” sau că creez disensiuni sau discuții neprincipiale și rîcă între militari, grupuri sau asociații, îmi asum riscul, pentru că masa mare a pensionarilor militari are nevoie să știe ce și cum în problema acestui proiect.

După cum se știe, tot CIRCUL MARE  a început după apariția OUG 26 , ORDONANȚA Bayraktar care sub pretextul  ”invaziei” de drone rusești a mărit ”doza” de grad a activilor și  rezerviștilor voluntari lăsându-i pe rezerviștii pe viață în afara armatei.

A urmat protestul din ”din fața Catedralei Neamului” și întâlnirea cu ministrul Tîlvăr, întâlnire la care a participat pentru prima oară și o doamnă ”în bocanci” care și-a lansat impresiile în media cu surle și trâmbițe. Nu sunt malițios, așa și-a prezentat dânsa impresiile,  este vorba de doamna colonel(rez) Georgeta Gheorghe, actuala președintă a asociației A.R.M.I.A,  asociație născută ”în focul luptei”. Am menționat acest lucru, pentru că evenimentele recente o scot din nou în față.

De atunci până în prezent doamna a fost prezentă la mai multe discuții între diverse persoane sau structuri guvernamentale sau parlamentare și reprezentanții pensionarilor militari, care s-au tot lărgit ca număr pe măsură ce se ivea șansa de a ”se rezolva ceva.” De la 5 reprezentanți solicitați  la prima întâlnire au ajuns la 20 ultima oară și probabil numărul se va dubla la viitoarea întâlnire, pentru că tot mai mulți vor să treacă în CV-ul lor acest ”succes fulminant”, deși contribuția lor la un eventual succes e nulă. Mai mult, doamna  a fost ”vedeta” emisiunii doamnei Anca Alexandrescu pe 10.10.2024, când respectiva moderatoare a promis că moare de gât cu guvernanții până ne rezolvă ”toate inechitățile din sistemul pensiilor militare”. În cadrul emisiunii la care a fost învitată să vorbească, doamna președinte A.R.M.I.A. a fost întrebată  de doamna Anca Alexandrescu:

  • AA Apropo, că chiar voiam să punctez acest lucru, se spune că ”noi pensionarii militari nu reușim să ne obținem drepturile pentru că suntem dezbinați”.
  • GG -Cei doi politicieni pe care i-ați avut în studio mai devreme, au confirmat amândoi că PE ACEST PROIECT TOATE ASOCIAȚIILE CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ SUNT DE ACORD.
  • AA-E vorba de proiectul care se afla în parlament, în procedură de urgență…care se află la Camera Deputaților și așteaptă avizul de la Comisia de Buget-Finanțe.
  • GG-Exact, acel proiect depus de PNL…

Deci doamna Gheorghe a declarat pe persoană fizică și juridică,  faptul că TOATE ASOCIAȚIILE SUNT DE ACORD  CU PROIECTUL aflat la Camera Deputaților și se plângea că este blocat și nu se dă drumul mai repede.

Această opinie s-a menținut până la apariția punctului de vedere al Guvernului și votarea acestui proiect în Camera Deputaților în regim de urgență, după ce Ciolacu a cerut PNL-ului iar PNL-ul liderilor de sindicat,  SĂ ÎȘI ASUME PROIECTUL.

După vot, A.R.M.I.A și al său președinte au dispărut din peisaj, ca să nu spun că s-au dat la fund. Probabil abia atunci doamna a început să realizeze că sunt hibe mari în proiect, hibe care vor avea efectul invers celui scontat și s-a tras de o parte, apoi a început să joace rolul lui Nostradamus și să solicite discuții, ca și cum până atunci nu discutase nimeni cu dânsa sau fusese în opoziție. Trebuie să admit însă că e bine că măcar după ceasul al XII-lea a realizat că a susținut o prostie și a admis că nu va fi bine dacă se aplică proiectul votat de deputați, deși dânsa intervenise peste tot să se voteze de urgență. Ba, a mers și mai departe, căci a trimis un document cu amendamente către doamna Pauliuc, inițiatoarea proiectului votat de deputați, fără a-l prezenta  mai înainte și celorlalte asociații pentru a stabili un curs de acțiune comun.

În paranteză fie spus, proiectul este ok, personal îl susțin cu câteva completări, dar apar trei aspecte:

  1. Unde îi era capul când cerea urgentarea votării proiectului în forma pe care acuma o contestă? De ce nu a ținut cont de avertismentele lansate pe această pagină cu muult timp înainte de votul din Camera Deputaților: Din orgoliu sau prostie?
  2. De ce nu a informat celelalte asociații cu intenția ei de a trimite amendamente? Nu a avut încredere în ”unitatea de nezdruncinat dintre asociații” pe care o clama în emisiunea Ancăi Alexandrescu?
  3. Ce crede că mai obține acuma, când luni Senatul va vota în comisii și în plen Proiectul și în mod cert doamna Pauliuc NU VA ACCEPTA NICIO MODIFICARE, CÂT DE MICĂ, pe motiv că încalcă principiul bicameralismului, iar celelate asociații nu o vor susține din orgoliu, ranchiună și prostie, numai pentru a nu se face de râs, dar cu riscul de a-și nenoroci colegii??

Mai mult, nici nu și-a postat bine proiectul de amendare a legii, că pe pagina SCMD,  Dogaru a și altoit-o susținând că dezbină aceeași unitate de nezdruncinat a prostiei si orgoliilor liderilor de asociații, dovedind și el același amatorism și interes meschin de a ieși în față ca puricele în frunte.

Da, avea dreptate cel care i-a spus doamnei Alexandrescu că nu vom obține niciodată nimic din cauza dezbinării, a orgoliilor prostești și incompetenței. De data asta doamna Gheorghe se află într-o poziție în care nici nu spera, dar de care știe să se folosească. Văzând că proiectul va fi dezastruos, a lucrat la o amendare a lui pe baza neregulilor sesizate și  observațiilor făcute de alții, încercând să apară acuma ca o salvatoare, „singura care a văzut și a atras atenția dar care nu a fost ascultată„. Asta ar propulsa-o drept viitoarea ”el lidero maximo”. Poate să nu fie așa, poate regretă sincer greșeala de a fi susținut proiectul Pauliuc, dar faptul că l-a susținut și nu a văzut greșelile până nu a fost votat de deputați și împinsă în urgență la intervenția ei expresă, cu mult tam-tam și cărămizi în piept o face la fel de vinovată ca și ceilalți, indiferent ce vor decide ceilalți, sau senatorii.  Eu cred că ceilalți nu o vor susține pentru că se tem că:

  • dacă nu acceptă varianta asta nu vor mai primi nimic, căci după alegeri nu îi va mai băga nimeni în seamă;
  • Îi vor lua oamenii la întrebări și îi vor întreba unde le-a fost capul și cu ce au judecat înainte de a le spune alții că e prost proiectul și că vor fi dați jos din fruntea asociațiilor.
  • Ar trebui să admită că au greșit, că 20 de oameni și-au asumat tacit răspunderea pe un proiect prost, doar din prostie, orgoliu și dorința de ”a face ceva” a se împăuna că au ”bătut sistemul”, ceea ce e însă o iluzie, căci din nou sistemul a învins mizând chiar pe dezbinarea, orgoliile și prostia lor;

Mai există și varianta ca doamna col.(rez)Gheorghe să fi primit amendamentele de la altcineva și să și le fi însușit și apoi promovat.

Ceea ce mă miră este faptul că acești lideri nu realizează că dacă proiectul rămâne așa, când vor începe să curgă deciziile și vor fi cu valori negative, ei vor fi primii luați în furci, căci ei aveau DATORIA să își apere colegii și să urmărească să se facă dreptate, nu politicienii. Apoi, politicienilor și așa nu li se poate face nimic, dar ei vor fi sigur trași la răspundere și nu le va fi ușor, pentru că nu știi unde îi poate duce disperarea pe unii.

Am făcut această prezentare pentru că știu că indiferent ce se va întâmpla, comunicatele ”oficiale ale asociațiilor vor trâmbița victoria, faptul că Senatul a aprobat actualizarea, vom trăi fericți până la adânci bătrîneți. Așa doresc și eu, dar nu garantez, nici măcat nu visez.

Prezint mai jos amendamentele ARMIA completate cu ale mele, chiar dacă știu că nu vor fi acceptate de liderii de asociații. Dacă vor dori să și le însușească și să le înainteze doamnei Pauliuc, bine, dacă nu, nu,  au de ales între două riscuri, acela de a amâna votul, sau acela de a susține și fi responsabili de tot ce va urma dacă se votează și aplică proiectul în varianta actuală.

Recomand susținerea amendamentelor, cu orice risc, căci DECÂT UN PROIECT PROST CARE VA AVEA EFECTUL DIN BANCUL CU VOLGA RUSEASCĂ, ADICĂ VA LUA ÎN LOC SĂ DEA, MAI BINE LIPSĂ.

 https://in-cuiul-catarii.info/2024/11/02/fiecare-pasare-pre-limba-ei-piere-21414

 

PUȚINTICĂ RĂBDARE DOMNILOR, NU S-AU ACTUALIZAT PENSIILE

 

Pentru unii a început sărbătoarea. Alții se gândesc să taie porcul mai devreme, eventual cam peste o săptămână-două. Unii, mai circumspecți vor să aștepte promulgarea și apoi începe Fiesta.

Îmi e teamă că toți se bucură nu prea devreme, ci degeaba.

Deci, azi, 29.10.2024, comisiile de apărare și finanțe ale Camerei Deputaților, ca și Plenul CD, au votat Plx 540/2024 deși săptămâna trecută se refuzase procedura de urgență. Aparent, pensionarii militari împinși de doamna Pauliuc, au determinat PSD-ul să accepte votarea în regim de urgență a proiectului. Votul în comisii și în plen, s-a dat pe proiectul amendat de liderii asociațiilor prezenți la discuții dar și de doamna Pauliuc, care ieri, 28.10 2024, i-a convocat din nou tot ”în regim de urgență” pe liderii de asociații, fără să le spună de ce. Odată ajunși acolo aceștia au fost întrebați ce au discutat liderii pe data de 25 cu Ciolacu, pentru că informațiile pe surse erau diferite și doamna Pauliuc voia să știe  direct de la sursă ce s-a discutat, ca să știe cum își desfășoară ”strategia de campanie” dacă mai dă vina pe PSD sau nu și cât timp mai are să aducă proiectul în faza dorită (de cine, nu știu).

Apoi s-a trecut la discutarea proiectului, articol cu articol, cu amendamentele propuse în cadrul discuțiilor.

Din nou domnul general Năstase a susținut aplicarea legii fără metodologie de aplicare. Domnul colonel Dragos Icleanu a propus introducerea unui amendament care să prevadă, ca o măsură de protecție, menținerea cuantumului cel mai avantajos,  în situația în care prin recalculare, pensia actualizată va fi mai mică decât cea în plată.

Aici, curios, s-au opus domnii Dogaru și Zelca, deși amendamentul nu poate face rău nimănui, dar îi poate salva pe unii. Domnul Dogaru și-a justificat (o)poziția prin faptul că această prevedere deja ar exista în lege și s-ar dubla o prevedere deja existentă. Numai că domnul Dogaru, care se referea la art 111 din Legea 223, nu a citit decât ce i-a convenit din respectivul articol adică în diagonală, cum face mereu. Ca să lămurim aspectul să vedem ce spune art 111 din Legea 223 :

” În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.”

Pentru că art.111 face referire la art. 109 și 110, hai să vedem ce cuprind acestea, ca să înțelegem CUI ANUME SE APLICĂ PREVEDERILE ART. 111.

Art.109: ” Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011 ,cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Art.110 :” (1) Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

După cum se poate constata la o citire ATENTĂ ȘI COMPLETĂ a acestor articole, prevederea de la art. 111 se referea STRICT la momentul trecerii de pe pensiile contributive sau în vigoare până la momentul apariției legii 223 și statua practic ÎNCADRAREA  TUTUROR PENSIILOR  ÎN SISTEMUL PENSIILOR MILITARE. Iar menținerea cuantumului avantajos era valabil STRICT PENTRU MOMENTUL 2015  ȘI PROCESUL CONVERSIEI PENSIILOR calculate  pe contributivitate sau stabilite în baza altor legi, în  PENSII MILITARE. Nu mai este cazul, la acest moment TOATE PENSIILE  MILITARILOR SUNT CONSIDERATE PENSII MILITARE.

În aceste condiții, opoziția manifestată de respectivii față de propunerea lui Icleanu este o prostie, dar nu bag mâna în foc că nu ar putea fi făcută cu intenție, că prea s-au împotrivit.

Finalmente s-a aprobat amendamentul, dar chiar și așa, există un risc în funcție de cum vor aplica ministerele acest articol, pentru că atâta vreme cât nu e menționat care cuantum  TREBUIE să fie mai avantajos, cel la brut, sau cel la net, există posibilitatea ca pensia recalculată la brut să fie mai avantajoasă decât cea în plată la brut, dar netul pensiei recalculate, datorită aplicării articolului 60 și eliminării indexărilor de la ultima decize până în prezent, să fie mai mic decât cel în plată.

Calculul este simplu și temerea justificată. Dacă se mai poate modifica, ar fi indicat ca acest amendament să specifice că e vorba de păstrarea  cuantumului avantajos la net, nu la brut.

Și acuma lovitura de grație, doamna Pauliuc a introdus un amendament, pe care asociațiile l-au acceptat, care prevede că :

” 2. După articolul 60 se introduce art. 601, cu următorul cuprins:

Art. 601 – Dispozițiile art. 60 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de actualizare a pensiilor militare de stat prevăzută la art. 591”.

Primul lucru care trebuie remarcat la acest amendament este că a fost introdus de doamna Pauliuc, nu de asociații, deci i-a pus pe toți în fața unui fapt împlinit, pe care ei, liderii de asociații, băieți cuminți și l-au însușit fără să (își) pună întrebări.

Dacă e de la Împărăție, să fie!!!

Și acuma să vedem ce este cu acest amendament:

  1. Alineatele respective, pe care nu le enunț, le poate găsi oricine în lege, au fost introduse prin OUG 114 și au avut ca rol DIMINUAREA PIERDERILOR SUFERITE DE CEI LOVIȚI DE OUG 59 OFERINDULI-SE POSIBILITATEA SĂ PRIMEASCĂ INDEXĂRILE DIRECT LA NETUL PENSIEI, NEIMPOZITATE. În felul acesta, pensiile le creșteau mai mult decât celorlalți. Este unul din procedeele care au făcut ca diferențele dintre ei și cei pensionați înainte de apariția OUG 69, SĂ CREASCĂ ÎN FAVOAREA CELOR PENSIONAȚI DUPĂ 2017, ADICĂ SĂ CREASCĂ DISCREPANȚELE PE CARE ACEASTĂ LEGE VREA SĂ LE ELIMINE.

Pe scurt acest amendament, dacă ar fi aplicat așa cum a gândit inițiatorul, face ca cei pensionați după 2017 să primească prin recalculare o sumă mai mare. Halal rezolvare a discrepanțelor.

  1. Bănuiesc că acest amendament a fost propus de cineva pensionat după 2017, sub efectele art. 601, care dorea neapărat să primească actualizarea NEIMPOZITATĂ. În fișa documentului așa cum a fost aprobat de Camera Deputaților în plen, NU EXISTĂ MOTIVAREA ACESTUI AMENDAMENT, deși ar fi trebuit.
  2. Ce mai înseamnă acest amendament ? Având în vedere că nu specifică CUI se aplică, nu sunt nominalizați pensionarii aflați la acest moment sub incidența art. 601, rezultă că prin actualizare, respectivul articol SE APLICĂ TUTUROR, așa cum eu am mai spus și a menționat chiar și Ciolacu, DECI VOR INTRA TOȚI PENSIONARII SUB INCIDENȚA ART 60. QED.  
  3. Pe de altă parte, amendamentul respectiv fiind introdus tot pe genunchi, doamna Pauliuc, care l-a promovat (deși spunea că nu are dreptul ca senator să propună amendamente în proiecte aflate în Camera Deputaților), necunoscând faptul că indexările prevăzute la articolul 601 sunt sume care se adaugă ÎN AFARA BAZEI DE CALCUL, DECI POT FI INTRODUSE FĂRĂ IMPOZITARE, AȘA CUM SPECIFICĂ ARTICOLUL 74, nu au același regim cu solda de grad sau funcție, care intrând în baza de calcul a pensiei, TREBUIESC OBLIGATORIU IMPOZITATE. Deci doamna Pauliuc, nu respectă nici procedura legislativă, nici prevederile LEGII 223, nici prevederile DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ, CARE SPECIFICĂ FAPTUL CĂ O LEGE DE COMPLETARE, NU POATE MODIFICA LEGEA PE CARE O COMPLETEAZĂ. Ori dânsa a propus un amendament care modifică procedura de calculare a pensiei. Culmea este că în discuția de pe data de 28, tocmai dânsa explica faptul că ar mai putea fi aduse modificări proiectului în Senat, DAR FĂRĂ A MODIFICA PREVEDERILE EXISTENTE. Cu teoria stă bine doamna Pauliuc, dar practica o omoară.
  4. Și nu pot trece cu vederea O ABERAȚIE . În proiectul votat există două articole care se bat cap în cap. Articolul  introdus de doamna Pauliuc, care spune că se aplică prevederile art. 60, se bate cap în cap cu art.591 introdus de SCMD, care spune că Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează… inclusiv prin excepție de la prevederile art. 60… culmea este că ambii au urmărit același scop, dar nu era cazul, cei care aplicau legea știau ce prevede articolul 60 și ce presupune actualizarea. Cei care au propus acest proiect însă, nu știu și își dau cu stângul în dreptul.
  5. Cam atâta despre discuțiile de ieri.

https://www.senat.ro/legis/PDF/2024/24L559FC.pdf?nocache=true

Astăzi proiectul a fost discutat în ședința comună a comisiei pentru apărare și cea pentru finanțe și aprobat așa cum se convenise, DAR cu o modificare. A fost reintrodus art 593 care fusese scos la solicitarea asociațiilor pentru că prevedea o discriminare flagrantă, și anume că pensionarilor militari aflați în posturi publice, să nu li se aplice actualizarea soldei de grad (și poate nici a celei de funcție) pe perioada cât sunt în funcție.  Pe ce bază? Este o porcărie, GRADUL MILITAR E ACELAȘI,  ÎNDIFERENT CE FUNCȚIE AI ȘI UNDE LUCREZI, ESTE UN DREPT CÂȘTIGAT PRIN EXAMENE ȘI TREBUIE RETRIBUIT ÎN MOD EGAL, LA GRADE EGALE, FĂRĂ DISCRIMINARE.

Inițial acest articol fusese scos, dar în comisii a fost reintrodus și aprobat și de plen.

Îmi amintesc că pe data de 25.10.2024, la întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor, CIOLACU promisese că proiectul va fi votat AȘA CUM AU AGREAT ASOCIAȚIILE. Nu a cântat cocoșul de trei ori și iată că Ciolacu s-a dezis și Camera Ceputaților a votat un proiect care conține prevederi opuse celor agreate. Să vedem ce va mai fi și în Senat, pentru că cineva trebuie să își bage coada.

În discuțiile de astăzi, din plen, deși comisiile și parlamentarii nu au ținut cont de avizul Consiliului Legislativ și nici de punctul de vedere al Guvernului, domnul deputat Solomon și domnul deputat Coarnă, au atras atenția că nu Camera Deputaților trebuia să fie prima cameră sesizată, ci Senatul, pentru că Legea 223 a avut drept primă cameră sesizată Senatul și așa  ar fi trebui să fie și la o lege de modificare  a ei. Așadar proiectul este din nou pasibil de a fi trimis la CCR pe excepție de neconstituționalitate.

Până și Coarnă se întreabă dacă este vorba de o greșeală sau intenție. Cineva se joacă DIN NOU cu pensiile militarilor și poate chiar cu sprijinul unor lideri de structuri asociațive.

Din discuțiile de azi pe marginea PLX 540, mai reiese și faptul că unii parlamentari, cu precădere din USR, în loc să vorbească despre drepturi egale pentru militari cu grade egale,(cazul soldei de grad) vorbesc despre diferențe între pensiile militare și cele calculate pe contributivitate, dar o fac numai în defavoarea militarilor, uitând să spună că pensiile civile au fost actualizare permanent, că civilii au dreptul la salarii compensatorii la ieșirea la pensie, iar militarii nu.

Nu e de mirare această politică năsoasă, e de mirare că nu îi pune nimeni la punct.

Că tot a venit vorba de pensii contributive, sunt tare curios cum va pune Ciolacu în practică ideea de a trece toate pensiile speciale pe contributivitate, așa cum prevede noul PLAN CINCINAL,  atâta vreme cât actuala lege a pensiilor publice spune că militarii nu au contribuit la sistemul public de pensii, deci nu au contribuitivitate. Și totuși legea 360 este contrazisă de deciziile de pensii emise militarilor conform legii 263  până la apariția legii 223 perioadă în care MILITARILOR LI S-A RECUNOSCUT CONTRIBUTIVITATEA. În baza respectivelor decizii, unele întărite de decizii judecătorești, pentru că mulți le-au contestat în instanță și au pierdut, contributivitatea militarilor NU MAI POATE FI CONTESTATĂ. Cei care au pierdut în instanță contestarea legii 263, pot dovedi și nu le poate nimeni lua acest drept stabilit de o decizie judecătorească definitivă și executorie.

 Ce e de făcut? Măcar acuma, în cele câteva zile rămase, liderii asociațiilor, mai au timp până săptămâna viitoare când Senatul va vota proiectul, să ceară lămuriri și să modifice ici colo câte un cuvânt, fără a modifica conținutul și spiritul legii. Pot pune pariu însă că nu îi va mai băga nimeni în seamă, totul va merge înainte așa cum a fost votat în Camera Deputaților, celor care vor mai cere amendamente sau corecturi, li se va arăta la propriu sau la figurat degetul, pentru că ei au cerut procedură de urgență, ei și-au asumat proiectul.

Celor care vor spune că nu este posibil ca o pensie actualizată să aibă valori mai mici decât cele în plată, le spun să se adreseze CPS și să întrebe câte pensii au crescut la actualizarea din 2017, sau să își amintească sau revadă deciziile de actualizare.

Cam asta e situația.

UPDATE 30.10.2024

Mateiaș  a mai descoperit cateva gogomanii in textul adoptat de Camera Deputaților, care demonstrează fie că graba strică treaba, fie că cei care au inițiat proiectul sau au introdus amendamentele  sunt cam paraleli cu emiterea legilor, fie nu i-a interesat prea mult forma, ei considerând că ”merge și așa” . Despre ce e vorba?

  1. Mai semnalasem odată faptul că art 591 conține o exprimare greșită spre final, conform căreia se actualizează pensiile aflate în plată ”până la intrarea în vigoarea prezentei  legi.”  Am explicat iar avizul Consiliului Legislativ a confirmat, ca această sintagmă va fi introdusă în legea pe care o modifică și ceea ce va duce la aplicarea legii DOAR PENTRU CEI PENSIONAȚI PÂNĂ LA APARIȚIA LEGII 223. Deși am sesiat această greșeală, ea nu a fost corectată, pentru că toată lumea dorea ca legea să fie votată repede, nu mai conta cum. Dar pe lângă acest aspect, mai apare o problemă. Această prevedere  este contrazisă de art. II al proiectului, care spune că : În termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, Casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la art. 591.”

    În termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, Casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la art. 591.Cum vine asta? Toate pensiile  aflate în plată, sau doar cele stabilite înainte de apariția legii 223? Doamna Pauliuc ce spune? Dar Fenechiu ?

  2.  Articolul II spune în felul următor: ”În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
    a prezentei legi, casa de pensii sectorială actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la art. 591 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. Eu nu înțeleg, oamenii ăștia care au întocmit și aprobat proiectul, pe lângă faptul că păstrează sintagma ”prezența lege” care, repet,  ODATĂ INTRATĂ ÎN VIGOARE face trimitere la LEGEA 223, nu știu că articolul 591chiar face parte din prezenta lege? Cum adică,  faci odată precizarea că se actualizează pensiile conform art. 591 iar apoi că se actualizează ȘI  în conformitate  CU modificările aduse prin prezenta lege. Păi art. 591 nu face parte din PREZENTA LEGE? 

Acest proiect e varză.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170060

 https://in-cuiul-catarii.info/2024/10/29/putintica-rabdare-stimabililor-nu-s-au-actualizat-pensiile-21393

PROTESTUL: UNA PE FAȚĂ DOUĂ PE DOS

 Pe vremuri, pe când eram biet școlar, una din materiile din școală era lucrul manual. În funcție de vârstă, de specificul școlii, elevii trebuiau să învețe ce îi învățau ”să lucreze”, indiferent că erau fete sau băieți, pentru că toată clasa avea același profesor de atelier. Așa se face că pe undeva prin anii 64-65 având o învățătoare  care nu se pricepea la tâmplărie, lăcătușerie, electronice sau alte profesii mai bărbătești, ne învăța pe toți copii să croșetăm și așa am învățat să fac fulare. E adevărat că băieții eram mai ”bătuți în cap”, nu prea ne îndemnam la croșetat, dar se trecea cu vederea, dacă măcar știai teoretic cum trebuie să tragi firul cu iglița sau croșeta, cu iglele, treceai clasa. Așa am învățat expresia una pe față, două pe dos. De unde era să știu eu atunci ce semnificație mai poate avea procedeul de croșetat?

Zilele astea, după ce a trecut ziua de 25 Octombrie, zisă și Ziua Armatei, sau Ziua Eliberării de sub Jugul Fascist, marcată diferit de români, de unii cu prefăcătorie, de alții cu totală indiferență iar de militari (unii, nu toți) că nu puteam fi altfel decât dezbinați și de Ziua noastră, prin participări alături de clasa politică, sau proteste, deci la poli opuși, căci așa am învățat noi, contrariile se atrag.Televiziunile nu s-au înghesuit să prezinte protestul, nu era nimic extraordinar de breaking-news, și aveau dreptate, căci azi în România protestele au ajuns la ordinea zilei, iar batjocorirea armatei nu mai deranjează pe nimeni.  Ca o constatare tangențială, a doua zi televiziunile ne-au prezentat cu lux de amănunte și cu ochi lăcrimând de bucurie, marșul LGBT prin care  căteva sute de tineri occidentalizați înainte de vreme își cereau ”dreptul la iubire”. Aștept cu nerăbdare să se deschidă sezonul la Zoofilie că am prin preajmă un adăpost de câini care își urlă dreptul la iubire neîmpărtășită. Poate dau mână cu mână. 

Fiind prezent în Piața Victoriei am participat la protestul comun al militarilor în rezervă, sau, mai bine și corect spus, pensionarilor militari prezenți și viitori și silvicultorilor, că alte ramuri ale societății, deși anunțate ca participante, nu prea am identificat.

Voi încerca, pentru cei care nu au fost prezenți și vor să știe,  să prezint cât mai succint și mai obiectiv ce și cum în problema protestului. Dacă voi greși cu ceva, va fi din neatenție, sau apreciere greșită, dar nu cu intenție. Deci :

  1. La protest au spus prezent în jur de 6-7000 de oameni, nu 10000, ca să nu mai spunem că cifra de 30000 estimată de organizatori nu a fost atinsă. Văzând această participare slabă, față de pretențiile inițiale,  la un moment dat de la tribună se cerea ”lărgiți  perimetrul”, probabil pentru ”fotografie” să se creeze impresia că toată zona era ocupată. Dar la câteva minute, când au început să mai apară alte grupuri care întârziaseră, de la aceeași tribună se striga ”strângeți perimetrul”. Chestii ”organizatorice”;
  2. 80% din participanți, ca și la anterioarele proteste, au fost asigurați de provincie;
  3. Peste 60-70% din participanți au fost de la Interne, sindicate sau asociații ale polițiștilor, foarte bine organizați, pe grupuri, ușor de identificat;
  4. Din asociațiile pensionarilor MApN, am văzut reprezentanți ai ANCMRR, mai mulți din provincie, ROMIL, câțiva din SCMD și LADPM, dar, așa cum am spus mai sus, numărul a fost dat de provincie. Nu contest că ar fi fost și alte asociații, dar ori nu au avut semne distinctive, ori nu i-am identificat eu, deși am dat ocol permanent zonei. Cam atât în ceea ce privește prezența.

Sincer să fiu, nu știu cine a luat cuvântul sau ce a spus, oricum din cauza vuvuzelelor, care au devenit armele din înzestrarea pensionarilor militari, de la 20 m de tribună nu se mai putea înțelege ce se vorbea la microfon. Delegatia a fost constituită din col.(rtr) Marian Tudor- liderul Forumului, Vasile Zelca președintele SNPPC, col.(rez) Valentin  Lupu președintele ANMCRR ANP, Mircea Dogaru președintele SCMD,  Generalul Constanțin Năstase SCMD,  Generalul bg. Rez. Tudor Sandu președintele ANCMRR MAI, slt.(rez) Marius  Apostol, președintele AMVDD. Dacă am sărit pe cineva este din necunoaștere, nu am nimic cu nimeni.

Din partea Guvernului, au participat Marcel Ciolacu, premier, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona-Bucura Oprescu, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu și secretarul de stat în Ministerul Justiției, Mihai Pașca și șefii DFC din MAI și MApN.

Una pe față

S-a discutat în principal despre actualizarea pensiilor militare, dar și alte aspecte. Domnul Slt. (rez) Marius Apostol, președintele AMVDD spre exemplu, a ridicat problema indexării indemnizațiilor de veteran și a finanțării centrului de refacere a militarilor răniți veterani. Pentru cei care nu cunosc aspectul, fac precizarea că în 31.03.2024 a apărut OUG 31/2024, prin care, la art XXXI, se modifică art. 12 din legea 168/2020, după cum urmează: (1) Personalul participant care a dobândit calitatea de «Veteran din teatrele de operații» și care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecțiuni fizice și/sau psihice în urma participării la acțiuni militare, misiuni și operații beneficiază de următoarele drepturi:a) dreptul de a purta uniforma militară, după trecerea în rezervă sau în retragere;b) o sumă forfetară lunară, neimpozabilă, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru personalul în activitate;c) o indemnizație lunară în valoare de 1.000 lei, neimpozabilă, indexabilă anual cu rata inflației, după trecerea în rezervă sau retragere, precum și la încetarea raporturilor de muncă sau serviciu, după caz.” De interes este punctul c), căci prin acest punct se introduce INDEXAREA ANUALĂ  CU RATA INFLAȚIEI A INDEMNIZAȚIEI DE VETERAN. Trecând peste faptul că domnul Apostol a solicitat ACTUALIZAREA INDEMNIZAȚIEI, care este cu totul altceva, dacă indexarea se aplică retroactiv și pe anul 2024, (având în vedere că indexările anuale se acordă începând cu luna Ianuarie) sau  se aplică începând cu anul 2025, ca termen de acordare următor,  este un aspect care poate fi discutat și cum legea este neclară, fiecare poate susține ce vrea. Dar   din această speță, liderii noștri pot trage un semnal de alarmă, și anume că orice proiect sau lege făcută pe genunchi duce la astfel de situații, deci legile trebuie făcute clar și complet, fără a lăsa aspecte neclarificate sau interpretabile.

Dar principalul obiect al discuțiilor  l-a reprezentat, așa cum am spus problema Plx 540. La final s-a concluzionat că:

  1. ”Coaliția” s-a pus de acord în ceea ce privește acest proiect, care va fi votat ” FĂRĂ MODIFICĂRI”, ”așa cum a fost agreat de reprezentanții asociațiilor” prezente la discuții cu doamna senator Pauliuc; ”
  2. Proiectul va fi trecut prin comisiile Camerei Deputaților și votat în această săptămână;
  3. Până la sfârșitul lunii, proiectul va fi votat și în Senat, urmând a fi trimis apoi la promulgare;
  4. Domnul general Năstase a solicitat ca legea să fie aplicată fără a mai fi emisă metodologie de aplicare. Nu știu  ce decizie se va lua în acest sens, dar la modul în care arată proiectul acuma, nu ai ce pune în aplicare.

Nu mai menționez farafastâcurile și temenelele  de rigoare, adică ”noi vă iubim, să fiți fericiți că ne trebuiți!”  Deci aparent, misiune ÎNDEPLINITĂ și mulți au plecat acasă cu speranța, dacă nu convingerea, că ”va fi bine”.  

Una pe dos

Bineînțeles că eu nu împărtășesc același optimism, nu pentru că aș fi un negativist, ci pentru că din elementele existente concret la acest moment nu văd niciun motiv de bucurie și o să mă explic:

  1. Tot ce avem, în primul rând, este o promisiune. Să vedem dacă aceasta va fi respectată, să vedem proiectul intrat în comisii și-mai ales- cum iese din ele;
  2. Proiectul oficial, existent la această data în fluxul legislativ este cel inițial, fără amendamentele propuse de asociații;
  3. În punctul de vedere al Guvernului sunt prezentate multe aspecte fără de a căror rezolvare proiectul nu e funcțional. Nimeni nu a spus dacă și cum vor fi soluționate aspectele (cele reale) sesizate de Guvern sau Consiliul Legislativ, ori timpul extrem de scurt nu dă posibilitatea rezolvării acestora. Vor vota parlamentarii un proiect incomplet și fără niciun termen concret?
  4. Nu a cerut nimeni și nici nu s-a oferit nimeni să permită reprezentanților asociațiilor să participle ca invitați la discuțiile din comisii;
  5. Proiectul, așa cum este acuma, este nu doar incomplet ci complet nefuncțional, pentru că pe lângă neajunsurile deja menționate atât de mine în atâtea rțnduri, cât și cele menționate de Guvern :
  • Proiectul este menționat ca LEGE DE COMPLETARE a legii 223, dar legile de completare NU POT MODIFICA legea de bază, ori acest proiect în fapt își propune MODIFICAREA legii 223. Cum se va rezolva acest aspect?
  • Nu specifică cum anume se va aplica actualizarea, pe ce baze, ce și cum se actualizează, singurul loc din legea 223 care menționează actualizarea se află la art 28 și prevede actualizarea în funcție de”indicele prețurilor de consum lunar”; Deci ce cuprinde această actualizare? Să nu uităm ca prevederile acestui proiect vor intra în componența legii 223/2015, deci trebuie să fie corelate cu cele existente, nu să le contrazică, fiind lege DE COMPLETARE.
  • Nu specifică cine beneficiază și cine nu de ea, Art.591 spune doar că”pensiile se actualizează ori de câte ori se majorează soldele de grad sau funcție”. Nu se specifică nici care pensii nici cum se actualizează, în baza căror prevederi. De exemplu, cum se rezolvă actualizarea soldei de grad la cei pensionati după apariția OUG 26? Se mai actualizează? Dacă da, de ce, dacă le-a fost mărită solda de grad în activitate? Dacă nu, de ce, căci proiectul nu exclude pe nimeni. Deci ce se întâmplă? PROIECTUL AR TREBUISĂ FACĂ MENȚIUNI DESPRE TOATE CAZURILE INCIDENTE dar cine să le introducă, doamna Pauliuc ? Să fim serioși.
  • Având în vedere faptul că, așa cum spune art 591, pensiile se actualizează (ÎN VIITOR) ori de câte ori se modifică soldele de grad sau funcție, ce se întâmplă cu creșterile de până la apariția legii de”completare”? Proiectul nu prevede aplicarea retroactivă, chiar dacă la art. 593 se prevede (re)actualizarea în termen de 90(30) de zile, căci proiectul nu prevede și nimeni nu s-a gândit dacă și care anume creșteri (retroactive???) se actualizează și care nu ? Se aplică toate creșterile de la ultima actualizare până în prezent atât la solda de grad cât și la cea de funcție? Deocamdată legea nu poate fi aplicată retroactiv ea se va aplica doar după ce vor mai apărea în viitor modificări ale valorilor soldelor de grad și funcție.
  1. Ce vor face reprezentanții guvernului (PSD-ului)la vot, cum vor vota, pentru sau contra proiectului, pentru că punctul de vedere, chiar dacă nu este declarat contra proiectului, practic a ridicat o grămadă de probleme care trebuiesc rezolvate în comisii, eventual.
  2. Cine anume va introduce amendamentele propuse de asociații, căci acestea trebuiesc introduse de un parlamentar sau grup de parlamentari. Eu nu îi văd pe cei ai PSD introducând aceste amendamente, mai ales că li s-a cam forțat mâna.
  3. Ce fac reprezentanții asociațiilor de acuma încolo, vor aștepta să li se rezolve problemele de către politicieni, fără să vină cu inițiative (corecturi) privind rezolvarea problemelor ? Domnul general Năstase a solicitat eliminarea metodologiei de aplicare, adică orice clarificare a aspectelor privind punerea în execuție a proiectului. Proiectul este în pielea goală, CASELE DE PENSII NU VOR AVEA CE SĂ APLICE. Ce să actualizeze, cum și cui, căci”legiuitorul” nu a spus nimic. Specialiștii asociațiilor cei care s-au declarat de acord cu acest proiect, care și l-au asumat, ar trebui și ar fi trebuit să caute soluții.  Mi-e teamă că proiectul va fi contestat la CCR pentru NECLARITATE.
  4. Și în final, pe mine m-au pus pe gânduri două aspecte:
  • primul este faptul că s-a spus ca proiectul va fi votat FĂRĂ MODIFICĂRI”. Cum adică, nu se vor mai accepta modificări față de forma actuală? Care anume, cea ajunsă la guvern, sau cea”agreată de asociații”???
  • faptul că se va vota proiectul AGREAT de asociații care este la fel de prost ca și celălalt dacă nu chiar mai prost, cu o singură excepție, menționarea faptului că în caz că prin recalculare pensile scad, se păstrează cuantumul avantajos. Atâta au făcut bun în acest proiect, în rest, prostii.

Mă întreb dacă nu cumva aceste condiții sau mențiuni sunt puse pentru a interzice orice modificare ulterioară știindu-se că este un proiect habarnist. Nu știu ce și cum va fi până la urmă, dar dacă proiectul va rămâne așa cum este acuma, nu vreau să fiu în pielea celor care l-au susținut.

Revenind la titlul articolului, se pare că politicienii ne-au”croșetat” din nou, dar nu ei sunt de vină ci noi, cei care au(am) spus că ”nu e treaba noastră cum se face, ei să facă legea, noi vrem o lege de eliminare a inechităților”. Care eliminare? NICI DACĂ S-AR FACE O ACTUALIZARE LA SÂNGE, cu aplicarea tuturor creșterilor soldelor la activi în ultimii 15 ani, nu s-ar rezolva inechițățile și tot ar rămâne diferențe imense între generații, pentru că aceste diferențe nu vin (sau vin într-o mică măsură) din cuantumul soldei de grad și/sau funcție, ci din sporuri, sau alte elemente introduse la diferite momente. Numai că noi, băieți buni am făcut trei  greșeli fatale:

  1. am declarat că Plx 540 rezolvă toate problemele;
  2. ne-am rugat de politicieni să voteze acest proiect;
  3. ne-am asumat răspunderea asupra proiectului, declarând că suntem mulțumiți cu el.

Va mai avea cineva tupeu să ceară ceva după ce va fi votat acest proiect? Cine se va mai uita la el?

 A doua pe dos

Și acuma, o ultimă noutate care completează cele spuse mai sus:

Pentru cei care chiar cred că le vor crește pensiile, dacă nu cred în prevederile PNRR, sau cred că guvernanții îl vor călca pentru a ne acorda un leu în plus, recomand lecturarea ultimului document apărut pe pagina Ministerului Finanțelor, intitulat PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU 2025-20231

Acest document apărut în seara zilei de 25.10. 2024, deci în ziua în care Ciolacu se jura pe roșu că va vota Plx 540, menționează la pagina 76, la Reforma 9, numită”reforma pensiilor speciale”, următoarele:

” Calcularea pensiilor speciale pe baza principiului contributivității, vechimii și ajustării veniturilor: Această măsură asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuțiile și vechimea profesională, eliminând discrepanțele dintre pensiile speciale și cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri;

 Plafonarea pensiilor speciale la venitul obținut în perioada de contribuție: Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depășească veniturile obținute în timpul perioadei de contribuție asigură echitate fiscală și sustenabilitate, eliminând dezechilibrele și nemulțumirile publice din sistemul de pensii.”

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/280618

https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/Nationalmedium-termfiscal-structuralplanRO.pdf

https://www.cdep.ro/proiecte/2024/500/40/0/pl610.pdf

https://www.tiktok.com/@zelcavasile/video/7429763251002494230?_r=1&_t=8qqzZGPOlcM&fbclid=IwY2xjawGLZehleHRuA2FlbQIxMQABHa-Srqzbvnn4YIhps6B_i0v_A5j2BSCJ4KehR2md2Zij6URIBi84QuAaAg_aem_dTnVlbzO6TsDcEDzq8rOiw

 https://in-cuiul-catarii.info/2024/10/28/protestul-una-pe-fata-doua-pe-dos-21381

duminică, 3 noiembrie 2024

AVOCATUL DIAVOLULUI

 

MOTTO: ”Amicus Plato, sed magis amica veritas” -Aristotel

Este dictonul care îmi place cel mai mult din toate vorbele lăsate nouă de înțelepții sau filosofii istoriei universale. Pe locul doi este una din butadele atribuite lui Napoleon, care spune că ”poporul care  nu vrea să-și hrănească armata, va fi curând nevoit să  hrănească armata dușmanului!”

Și am început acest material cu vorbele lui  Aristotel, poate cel mai înțelept dintre înțelepți, pentru că, cel puțin pentru mine, reprezintă un principiu de la care nu trebuie făcut rabat. Asta înseamnă că oricât ne-am dori noi ceva, atunci când judecăm ceva, sau pe cineva, indiferent de sentimente, aspirații, convingeri, dorințe, trebuie să ținem cont de realitate, să ne păstrăm obiectivitatea și să dăm Cezarului ce e al Cezarului.

Ieri, 23.10.2024, Guvernul a publicat punctul de vedere pe proiectul privind modificarea legii 223, respectiv PLX 540/2024.

Nu mai dezvolt circul, declarațiile, aventurile ”ședințele”de partid ale autorilor acestui proiect, promisiunile, angajamentele, speranțele și campania electorală a partidelor aflate la guvernare pe marginea acestui proiect și a altora, ”strădaniile” acestora de a rezolva ”toate inechitățile” din sistemul pensiilor militarilor. Așa cum am mai spus, toate aceste jocuri au început odată cu campania electorală pentru  locale și asta ar fi trebuit să dea de gândit tuturor celor care așteptau sau cereau să le fie rezolvate problemele. La un moment dat se părea că este concurs, care partid oferă mai mult și mai repede halvița militarilor dar totul a fost și este un joc de-a baba-oarba în care bineînțeles militarii erau mereu la mijloc, legați la ochi sau îmbrobodiți și învârtiți până au amețit și nu mai știau cum îi cheamă cu buletinul în mână. Pentru cei care au jucat măcar o dată jocul, se știe senzația. Până la urmă odată cu divorțul dintre PNL și PSD, romanță cu final așteptat cunoscând antecedentele amorezilor, și concursul a luat sfârșit și a început alt concurs, ”cine pune mai multe piedici” sau ”cine aruncă mai multe pisici în curtea celuilalt”.  Și a început competiția, fiecare dând vina pe celălalt că ”nu vrea să facă dreptate”deși este clar ca lumina zilei că nu dreptatea îi interesează ci ”imaginea” în preajma alegerilor parlamentare. După alegeri concursul se încheie, indiferent cine va câștiga cei care vor pierde fi cei legați la ochi.

Una din fazele concursului a fost și acest punct de vedere impus de PSD în Camera deputaților și expus ieri de Guvern.

De aici încolo știu că mulți mă vor considera avocatul diavolului, dar indiferent de ce aș fi dorit eu, indiferent ce doresc eu, trebuie să spun ceea ce mie mi se pare corect, adică să judec cele exprimate de Guvern,  prin prisma realității. Nu îmi e teamă de ”judecata” cititorilor, chiar dacă cei mai mulți mă vor judeca prin prisma dorințelor lor, nu a realității, pentru că de fapt ceea ce a exprimat Guvernul în acest document, eu spusesem încă de la apariția proiectului doamnei Pauliuc, căci ea a venit cu acest proiect despre care am spus din prima clipă că a fost făcut neprofesionist, pe genunchi, aruncat  pe piață electoral,  la repezeală, ca să nu vină PSD ul cu altul și să câștige sufragiile militarilor. Încă de atunci, de la apariția acestui proiect, am spus că nu va rezista unei analize serioase și că nu poate fi acceptat așa de specialiști, că are hibe de natură procedurală și juridică. Am fost încă de atunci contestat și mi s-a spus că țin cu ursul, că nu vreau binele militarilor, că m-am ”vândut” dușmanului de clasă. Eram obișnuit cu acest gen de ”aprecieri” încă de pe când intuisem cum se va aplica impozitarea progresivă, analizând nu doar textul legii ci și intențiile, chiar nedeclarate ale clasei politice. Aplicarea legii mi-a dat dreptate, instanțele îmi vor da dreptate, de fapt nu mie, ci Guvernului și acum punctul de vedere al Guvernului completat cu avizul Consiliului Legislativ, au confirmat ceea ce am spus   AICI.

Dar am promis o analiză a punctului de vedere al guvernului, așa că o voi face, cât mai scurt posibil. O voi lua pe puncte. Deci :

  1. Impactul Bugetar. Aici nu aș putea spune care este, nu am datele necesare pentru a calcula nici măcar pentru a estima, dar, consider că se greșește, nu știu dacă cu intenție sau nu, pentru că, așa cum am mai spus, că îmi place sau nu, având în vedere ce implică actualizarea soldelor de grad și funcție conform acestui proiect, impactul bugetar ar trebui să fie ..FAVORABIL, adică să se facă economii la buget, nu cheltuieli,  Tare îmi e teamă că acest lucru se cunoaște, dar se prezintă intenționat situația invers, pentru a ne întărâta pe noi să cerem cu mai multă vehemență aplicarea proiectului, ca apoi să primim măciuci în cap. Oricum, DACĂ SE FACE O ACTUALIZARE prin acest proiect în această variantă, FOARTE PUȚINE PENSII VOR CREȘTE, ȘI AM MAI SPUS DE CE, NU MAI REPET.
  2. Complicații datorate existenței mai multor situații juridice ale pensionarilor în funcție de anul ieșirii la pensie, și necesitatea unei elaborări serioase și complexe, cu sau fără metodologie de aplicare, este o sesizare de bun simț realistă de care trebuie ținut cont și aspectul remediat. De acord.
  3. Reglementări clare prevederi concise, fără interpretări și ambiguități. Am sesizat și eu același lucru și este o cerință pe care CCR a specificat-o în dese rânduri când a întors diverse legi. Nu înțeleg pe cine ar supăra asta? Supără faptul că nu se respectă în toate legile, dar nu este rău că se cere.
  4. Invocarea deficitului bugetar chiar dacă este reală ca stare, NU SE DATOREAZĂ PENSIILOR MILITARE CI PROASTEI GESTIONĂRI și conduceri a guvernului. Nu poporul, nu militarii gestionează și fac politica economică și fiscală, ci GUVERNUL. Este o măgărie să dai vina pe oamenii care își cer drepturile, invocând proasta gestionare a finanțelor publice.
  5. Termenul scurt de aplicare a legii, respectiv recalculare a pensiilor, este un fapt real și corect sesizat, numai visătorii sau cei care vor să își pună singuri bețe în roate sau să boicoteze tot, ridicând pretenții absurde, pot cere 30 de zile, căci atâta au solicitat liderii de organizații, nu 90 cum era trecut inițial în proiect, pentru recalcularea tuturor pensiilor. Unii comentatori pe diferite pagini spun că este posibil, pentru că și CNPP a calculat câteva milioane de pensii în câteva luni. Da, dar modul de calcul al pensiilor publice are alte elemente, nu sunt atâtea situații și elemente salariale îmbârligate între ele, iar pe de altă parte, fiecare CPJ a avut un număr de angajati mai mare decat CPS a MApN sau MAI și calculat fiecare  pentru proprii pensionari. Deci aspectul este corect sesizat, se susține.
  6. Problema privind dubla actualizare este un FAKE. Aici guvernul nu doar că o dă în bară, dar își arată intențiile. Invocarea prevederilor fostului articol 60 al L223 este o proastă alegere, pentru că nu poți invoca în aplicarea legii prevederi care nu mai există. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar actualiza pensiile, INDEXAREA NU ESTE ACTUALIZARE ci un cu totul alt element financiaro-juridic, ESTE O COMPENSARE A PROASTEI GESTIONĂRI A ECONOMIEI ȘI BUGETULUI, DE CARE GUVERNUL SE FACE VINOVAT. Nu sunt de acord cu acest punct de vedere al guvernului .
  7. Neintroducerea în textul legii a unui paragraf care să menționeze păstrarea cuantumului cel mai avantajos este o greșeală impardonabilă și degeaba am spus asta din prima zi a apariției proiectului, că nu am fost băgat în seamă. Se pare că ar fi fost propus totuși un astfel de articol ca amendament de către asociații, să vedem dacă va fi și acceptat. Oricum, guvernul îl invocă susținând că altfel s-ar produce o a treia actualizare. Da de unde, fără el, multe pensii ar scădea, deci nu ar fi în dezvantajul guvernului ci al pensionarului.
  8. Guvernul mai invocă necesitatea calității actului legislativ. Da, e un lucru bun, dar poate să ne spună domnul Ciolacu câte OUG de o calitate execrabilă a emis guvernul dumnealui? Acuma l-a apucat grija de calitatea legilor, chiar pe acest proiect? Dar invocarea acestui principiu, având în vedere forma și conținutul proiectului supus analizei, este justificată.
  9. Invocarea doscriminării față de pensionarii civili este o altă prostie care probează adevăratele intenții ale domnului Ciolacu. Acest argument este introdus doar ca să poată invoca o presupusă neconstituționalitate, dar CCR s-a exprimat în mai multe decizii că nu poate fi vorba de discriminare între persoane sau cazuri aflate sub legislație diferită ori se știe că modul de calcul al pensiilor militare este diferit de cele civile, deci nu poate fi vorba de discriminare. Dar există o discriminare în cadrul acestui proiect, și anume faptul că proiectul nu a inclus și polițiștii în actualizare, doar pe cei din penitenciare.
  10. Limitarea la net adusă ca argument în punctul de vedere al guvernului este justificată doar prin faptul că ar fi trebuit menționată SPRE CLARIFICARE, căci de fapt articolul 591 nu intră în contradicție cu art 60 al Legii 223, cei care urmează să aplice actualizarea SUNT OBLIGAȚI SĂ O APLICE ȘI FĂRĂ A FI MENȚIONATĂ ÎN LEGEA DE MODIFICARE, PENTRU CĂ DACĂ AR MENȚIONA-O ar fi o dublare a articolului 60.
  11. Folosirea greșită a expresiei ”În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, este corect menționată, am sesizat-o și eu de la bun început, dar iarăși nu a ținut nimeni cont de ea, iar asociațiile nu au amendat-o deși le-am explicat că se creează o confuzie și un mod de aplicare defectuos. A fost menționată și în avizul Consiliului Legislativ. Dar așa cum am mai spus, când orgoliul bate rațiunea, suferă națiunea.
  12. Observația privind discriminarea de la art. 593este corectă, vrem nu vrem, nu putem lua dreptul de tratament egal la persoane aflate juridic în poziții egale.
  13. Aspectul semnalat privind reluarea prevederilor anulate de o OUG la articolul 59 este corect. Sunt mulți care consideră că ar trebui abrogată sau anulată OUG 59 și atunci s-ar reveni la fostele prevederi ale Legii 223.Asta e o și mai mare gogomănie. Dar ceea ce susține guvernul este corect pentru că amendează lipsa de inspirație a autorilor proiectului, care au luat cu copy-paste prevederile din vechea lege, pentru a nu-și mai pune capul la contribuție să reformuleze.Asta e dovadă de amatorism, MOP sau lucru făcut în dorul lelii, la ordin politic, fără responsabilitate, chiar fără un scop real. Abureală.
  14. Invocarea prevederilor PNRR este și ea realistă. Am spus de la bun început că acest aspect va sta în calea oricărei actualizări sau modificări a legii 223. Îmi amintesc că nu cu mult timp înainte, în septembrie, când după apariția legii 360/2024 au apărut proteste din partea pensionarilor cu dizabilități cărora le-au fost micșorate pensiile, Ciolacu a realizat că nu e corect ce s-a întâmplat, dar nu mai avea ce face, același PNRR nu îi mai dădea voie să modifice legea 360 așa că a recurs la MODIFICAREA LEGII 448/2006 care este un fel de ”statut al persoanelor cu dizabilități” și astfel LE-A ACORDAT PRIN ACEA LEGE CEEA CE NU PUTEA OFERI PRIN LEGEA PENSIILOR.  Dacă mă gândesc bine,  același lucru a fost propus și militarilor, prin proiectul MApN, care oferea acordarea diferenței la solda de grad, prin Legea 80, dar reprezentanții asociațiilor militarilor, Batman-Batman, ei nu și nu, că vor modificarea legii 223.

În final, Guvernul dă o concluzie ”la pace” . După ce a făcut – pe bună dreptate în proporție de 80% – praf PLX 540, spune că decizia o va lua Parlamentul, prin parlament înțelegând ambele camere, prima fiind Camera Deputaților în care încă mai tronează Solomon, care va avea grijă să nu fie acceptate aspecte cu care șeful de partid nu e de acord.

Indiferent ce se va decide în comisii, la votul final care va avea loc după alegeri, dacă se va ajunge la un vot final cincinalul ăsta, fără votul pesediștilor nu va trece acest proiect  pentru că NU SE VA OBȚINE MAJORITATE. Să nu uităm că nici UDMR ul și nici USR ul,  inițiatorul PNRR, nu îi iubesc pe militarii români. Din partea PNL ului, să nu uităm dragostea lui Iohannis pentru armată căci vrem nu vrem, după alegeri, indiferent cine va câștiga alegerile, Ciucă va fi istorie în fruntea partidului.  Închei din nou fiind avocatul Diavolului, pentru că ştiu amănunte pe care alții nu le cunosc, Ciucă are măcar meritul că a încercat, căci și Plx 540 și cel comun, PSD-PNL -MApN, sunt inițiate la insistențele lui Ciucă. Greșeala lui este că nu a știut pe care să îl susțină mai mult, iar după ruperea relațiilor cu PSD, nu a vrut să mai audă de proiectul comun. Așa se scrie istoria.

https://in-cuiul-catarii.info/2024/09/13/fuga-dupa-voturi-faza-pe-armata-21189

https://in-cuiul-catarii.info/2024/09/19/de-unde-nu-e-21221

https://in-cuiul-catarii.info/2024/10/14/actualizarea-pensiilor-militare-perspective-si-riscuri-21312

https://romania.europalibera.org/a/pentru-ca-nu-mai-poate-modifica-legea-recalcularii-pensiilor-care-i-a-nedreptatit-pe-nevazatori-guvernul-le-acorda-beneficii-sociale/33126837.html

https://in-cuiul-catarii.info/2024/10/24/avocatul-diavolului-21367 

PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI PE PLX540 PRIVIND ACTUALIZAREA PENSIILOR MILITARE

 

A apărut pe pagina Guvernului, punctul de vedere cu privire la proiectul de lege privind actualizarea pensiilor militare in varianta Pauliuc, PLX 540 . Îl prezint mai jos, fără comentarii. Analiza acestuia zilele urmatoare. De remarcat că la Guvern a ajuns PRIMA VARIANTĂ DE PROIECT, NU CEA DISCUTATĂ CU ASOCIAȚIILE, DECI TOATE DISCUȚIILE AU FOST DE POMANĂ, DOAMNA PAULIUC A TRIMIS TOT VARIANTA AMENDATĂ DE ASOCIAȚII, CĂRORA LE-A PROMIS CA AMENDAMENTELE LOR VOR FI INTRODUSE PÂNĂ SĂ INTRE ÎN PROCESUL LEGISLATIV.

PUNCT DE VEDERE

referitor la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iniţiată de domnul senator PNL Cătălin Daniel-Fenechiu și un grup de parlamentari PNL (Plx.540/2024).

  1. Principalele reglementări

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, cu trei noi articole, art. 591-593, propunându-se actualizarea pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție ale militarilor, polițiștilor și funcțiilor publice cu statut special, în procentajele stabilite la art. 29, 30 și 108 din lege și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Potrivit inițiativei legislative, de la recalcularea menționată sunt exceptați pensionarii militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții assimilate acestora și cei care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcții.

PRIM MINISTRU

 

  1. Observaţii și propuneri
  2. În ceea ce priveşte impactul bugetar generat de aplicarea propunerii legislative, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul acesteia, estimarea realizată se bazează pe o variantă proprie de calcul.

Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024.

Astfel, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei.

De asemenea, având în vedere existenţa în plată a unor beneficiari cu situaţii juridice diferite, pentru care baza de calcul a pensiei aflate în plată este diferită (pensii stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, abrogată în prezent, care nu au evidențiate în cuantumul pensiei solda de funcţie şi solda de grad ca elemente distincte şi nu se poate determina un cuantum al acestora, având în vedere că pensia s-a stabilit cu luarea în considerare a veniturilor din întreaga perioadă de activitate, pensii stabilite prin actualizarea veniturilor cu indicele prețurilor de consum lunar și care pot avea în baza de calcul luni în care au existat funcţii diferite și grade diferite, pensii stabilite prin actualizarea soldelor brute din 6 luni de activitate), considerăm că era necesară introducerea în cuprinsul propunerii legislative a unui articol care să statueze adoptarea de norme metodologice pentru reglementarea fiecărei situații în parte, aprobate prin ordin comun al conducerii tutor instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În final, este important de subliniat că fără reglementarea clară a modului de calcul al diferenţelor nu se poate face o estimare corectă a impactului bugetar.

Totodată, atragem atenția asupra faptului că există riscul deviației de la traiectoria de deficit bugetar care urmează a fi stabilită prin decizia Comisiei Europene cu implicații asupra măsurilor fiscale și a ajustării care poate să rezulte din măsuri de ajustare fiscală.

Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

  1. În acord cu dispozițiile din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, apreciem că se impune definirea termenului de „reactualizare”, prevăzut în cuprinsul art. 592 din propunerea legislativă. Subliniem că, deși „actualizarea” se realizează din oficiu, în esenţă, aceasta este o”recalculare”, necesitând timp pentru modificarea/completarea aplicației informatice, precum şi pentru emiterea, verificarea, certificarea, vizarea şi aprobarea a peste 86.000 de decizii, un proces care nu poate fi complet automatizat. În opinia noastră, emiterea deciziilor nu poate fi evitată, deoarece modalitatea de calcul a pensiilor aflate în plată va fi diferită.
  2. Corelativ observațiilor antereferite, arătăm că pot apărea dificultăți în aplicare și din cauza datei de referință la care se va face raportarea pentru calcularea diferenței. De exemplu, gradul de la data trecerii în rezervă nu este obligatoriu cel aferent soldei de grad din baza de calcul, în special pentru pensiile care au rămas în plată cu cuantumul mai favorabil, stabilit în temeiul Legii nr. 263/2010, precum şi pentru pensiile stabilite după 01.01.2024, prin actualizarea soldelor lunare cu indicele preţurilor de consum lunar. O situație similară se aplică şi pentru solda de funcție, unde în baza de calcul pot exista mai mulți coeficienți sau coeficienți diferiți pentru fracţiuni ale aceleiaşi luni.
  3. Semnalăm faptul că termenul de 90 de zile stabilit pentru „reactualizare” nu este un termen rezonabil care să poată fi respectat și să conducă la atingerea rolului și scopului modificărilor/completărilor în discuţie (ultima recalculare și actualizare a pensiilor militare, corespunzătoare datelor de 01.01.2016 şi 30.06.2017, au durat, fiecare dintre acestea, aproximativ 2 ani, în condițiile în care exista baza de date cu elementele bazei de calcul şi a fost suplimentat substanțial numărul de persoane dedicate acestei operaţiuni).
  4. Semnalăm și faptul că propunerea legislativă nu are în vedere modalitatea de stabilire a bazei de calcul a pensiei, în vigoare de la 01.01.2024, aprobată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, care a modificat și completat Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile actuale fac aproape imposibilă actualizarea soldei de funcție și soldei de grad, întrucât baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3 (de la 12 luni la 300 de luni), actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

În alte cuvinte, aplicarea dispoziţiilor propunerii legislative în prezent ar duce la o dublă actualizare: una cu indicele prețurilor de consum lunar și una raportată la solda de funcție și solda de grad ale cadrelor militare în activitate. Astfel, nu este clar dacă şi la aceasta s-ar mai face actualizarea inițială.

Mai mult, având în vedere și indexarea, în lipsa unui text de lege care să prevadă aplicarea dispoziției celei mai favorabile, aşa cum era stipulat în forma inițială a Legii nr. 223/2015, conform căreia indexarea și actualizarea nu se aplicau simultan, într-un an fiind aplicate doar dispoziţiile cele mai favorabile, actualizarea devine chiar triplă.

  1. În vederea asigurării clarității normei juridice și pentru a evita eventualele probleme de interpretare, semnalăm necesitatea modificării sintagmei „la cererea persoanelor”, de la art. 591 alin. (1) lit. a) cu sintagma „pentru persoanele”, forma primei sintagme inducând ideea că s-ar putea alege o altă perioadă care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul decât cea valorificată la momentul deschiderii dreptului la pensie.
  2. Analizând conținutul propunerii legislative în ceea ce privește fondul reglementărilor preconizate, semnalăm că, în integralitatea sa, modalitatea de exprimare a intenţiei normative nu întrunește exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Precizăm că, pentru a asigura legislației interne o cât mai bună înţelegere și, implicit, o aplicare corectă, este esențial ca redactarea acesteia să fie una de calitate. Referitor la acest aspect, menționăm că, potrivit art. 6 alin. (1) teza I din Legea nr. 24/2000, ,, „. Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficiență legislativă

 

Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri1, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative” şi că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituţie”.

 

Totodată, menționăm că, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curtea a reținut că „principiul legalității presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei. Legiuitorului îi revine obligația ca în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competenţă constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea acestor cerințe, concretizate în claritatea, precizia și predictibilitatea legii”

 

În acest sens, precizăm următoarele:

  1. La articolul unic, referitor la textul propus pentru art. 591 alin.(1),

semnalăm faptul că, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.24/2000, „Soluțiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative”.

Precizăm că, în actuala redactare, norma preconizată este incompletă și lipsită de claritate, având în vedere faptul că nu reglementează aspecte cu privire la emiterea unei proceduri, care să prevadă modalitatea de actualizare a pensiilor militare de stat, cine comunică la Casa de pensii sectorială competentă data actualizării, procentajul de majorare a soldei de grad/salariului gradului professional

 

Totodată, semnalăm caracterul discriminatoriu al dispoziției de actualizare a pensiei de serviciu, având în vedere faptul că aceasta nu se va aplica tuturor categoriile de beneficiari de pensii atât din sistemul public, cât și de serviciu, aceștia obținând, în fiecare an, din oficiu, o actualizare a pensiilor exclusiv cu rata medie anuală a inflației, soluția legislativă fiind astfel susceptibilă a încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

În conformitate cu art. 60 din Legea nr. 223/2015:

„(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.

(4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

În acest context, menționăm că actualizarea pensiei militare de stat de la art. 591 din prezentul demers nu se corelează cu art. 60 din lege care limitează cuantumul pensiei acordate în baza Legii nr. 223/2015.

 

De asemenea, semnalăm că, prin gradul mare de generalitate, sintagma „conform legii”, utilizată la lit. a) și b), este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei.

 

Precizăm că, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr.24/2000, „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare”.

 La textul propus pentru art. art. 592, semnalăm faptul că, potrivit prevederilor art. 62 teza I din Legea nr. 24/2000, ,,Dispoziţiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”.Pe cale de consecinţă, precizăm că, prin utilizarea sintagmei „În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, soluția legislativă preconizată este imposibil de aplicat, având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2016.

 

Pe de altă parte, norma este susceptibilă a încălca prevederile art.15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

  1. La textul propus pentru art. 593, semnalăm că soluția normative este susceptibilă să aducă atingere principiului egalității de tratament consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.

De asemenea, în actuala redactare, soluția legislativă preconizată este susceptibilă a afecta dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie.

Precizăm că drepturile fundamentale nu pot fi restrânse decât în condițiile restrictive prevăzute la art. 53 din Constituție, condiţii care nu sunt îndeplinite în cazul prezentei propuneri.

 

Mai mult decât atât, precizăm că, prin Decizia nr. 1414/2009, Curtea Constituțională a reţinut că „Se impune subliniat însă faptul că de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acesteia.

Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepţie, dacă nu există o altă soluţie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol”.

 

  1. Referitor la art. 59 din inițiativa legislativă, menționăm că în cuprinsul acestuia sunt reluate prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr.223/2015, din forma inițială a acestui act normativ, care stabilea, astfel:

”(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

  1. a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
  2. b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi”.

Aceste prevederi au fost modificate prin art.VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

 

9.Totodată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), România a elaborat şi transmis Comisiei Europene (COM), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a fost aprobat la data de 29 octombrie 2021 prin Decizia Consiliului UE și a intrat în vigoare la 3 noiembrie 2021.

 

Legea nr.223/2015 a fost modificată și completată prin art.XIV din Legea nr.282/2023 pentru completarea şi modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare. Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență reglementează, la art. 24 alin (3), principiul reversibilității reformelor, după cum urmează:

,,Comisia evaluează, cu titlu preliminar, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult două luni de la primirea cererii, dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului menționată la articolul 20 alineatul (1). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză.

În scopul evaluării, se iau în considerare și acordurile de tip operational menționate la articolul 20 alineatul (6). Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți”. Principiul ireversibilității reformelor a fost, de asemenea, preluat la nivelul legislației naţionale, prin art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului national de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, precum şi a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021, conform celor prezentate mai sus.

III. Punctul de vedere al Guvernului

Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării
acestei inițiative legislative.

https://in-cuiul-catarii.info/2024/10/23/punctul-de-vedere-al-guvernului-pe-plx540-privind-actualizarea-pensiilor-militare-21361 

REZERVIȘTI, ASUMAȚI-VĂ RĂSPUNDEREA!

 

Luni, 21 10.2024, la ora 17.00, doamna Pauliuc a mai programat o întâlnire cu reprezentanți ai rezerviștilor, pe care să îi convingă, alături de domnul Fenechiu, că PNL vrea să le facă bine cu forcepsul, dar nu vrea moașa Ciolacu așa că să încerce ei, copilul nenăscut, să o roage pe moașă să dea o mână de ajutor. Patetic și îngrijorător.

Deci doamna Pauliuc a venit în fața noastră cu un proiect făcut pe genunchi l-a prezentat drept proiectul făcător de minuni care rezolvă toate problemele din pensiile militare, așa a declarat și doamna Gheorghe în emisiunea Ancăi Alexandrescu, dar nu a prezentat nimic, niciun argument care să îi susțină promisiunea. Se știe ce a urmat, discuții, întâlniri, apoi cearta dintre Nicu și Marcel, cauzată de candidatura lui Iohannis pe listele PNL, spargerea bubei și finalmente învinuiri reciproce că ”care” vrea și care nu vrea să le dea ceva la militari. Cred că amândoi vor să le dea, dar nu ce vor ei, ci plăcuțe suedeze.

Așa cum spuneam, până luni seara, reprezentanții asociațiilor participante la discuții nu solicitaseră nimic din partea autorilor proiectului, nici  măcar o explicație, nicio simulare, nici măcar o cifră aproximativă, nici timpul probabil, nimic-nimicuța. Le era rușine, cum să ceară ei așa ceva? Așa că acuma doamna Pauliuc a venit cu o noutate, a venit cu niște hârtii cu … simulări pe cele două proiecte, al doamnei Paulic și al MApN. Ce s-or fi bucurat domnii reprezentanți când li s-au dat hârtiile, crezând că în sfârșit doamna Pauliuc și-a pus oamenii la muncă și a făcut simulări pentru a le prezenta ce îi așteaptă. Numai că aruncându-și ochii pe hârtii, au avut o surpriză cât Casa Poporului, respectivele hărtii purtau antetul ” în- cuiul-cătării”. Căci fuseseră luate de doamna, sau primite de la cineva, de pe paginile ”Cuiului” Sunt convins că pentru unii dintre ei a fost un element de noutate, alții s-or fi înnegrit de bucurie, iar alții au rămas bouche-bee, neștiind ce să creadă. Doamna Pauliuc le-a dat pe două foi A4 cele două tabele, fără explicații, lăsând pe fiecare să creadă ce vrea, spunând doar că sunt simulările MApN, lucru contestat de cei care știau de unde sunt, căci doamna Pauliuc habar nu avea ce prezenta, ca și atunci când le-a prezentat proiectul MApN. Asta înseamnă seriozitate și bune intenții în varianta Pauliuc. Iar reprezentanții noștri au înghițit pe nemestecate.  Pe lângă aceste simulări,  doamna Pauliuc a venit și cu cele două proiecte și proiectul de amendament la PL-x nr.262/2024, respectiv OUG 26, ordonanța Bayraktar.

După oarece discuții, proiectul cu amendamentul la PL-x nr.262/2024 a ieșit din concurs. Apoi a ieșit și proiectul MApN deși din simulări reiese că este mai bun decât proiectul Pauliuc. Atunci de ce o mai fi adus doamna Pauliuc simulările?

Apoi doamna Pauliuc a umblat la sentiment rugându-i pe reprezentanți să facă presiuni asupra PSD să accepte și voteze proiectul ei și, aici e marea lovitură, A CERUT REPREZENTANȚILOR PREZENȚI, RESPECTIV  AI  FNSANP, ARMIA, ROMIL, ACMRR MAI, AMMVDTO, ACMR ANP, SCMD, ANCMRR AI CUZA, AORR, SNPPC, ACMRR SPP,ACMRR SRI, ACMRR STS, SĂ ÎȘI ASUME RĂSPUNDEREA PROIECTULUI ÎNTOCMIT PE GENUNCHI DE DOAMNA PAULIUC, care nu a fost în stare să prezinte o simulare proprie, a venit cu una împrumutată, doar așa ca să zică că a adus o simulare pe care nici măcar nu a înțeles-o. Iar ei, reprezentanții asociațiilor prezente au acceptat și își asumă răspunderea față de efectele respectivului proiect.

Vă mai amintiți, săptămâna trecută Ciolacu spusese că votează proiectul Pauliuc, dacă PNL își asumă răspunderea, adică efectele respectivului proiect. Nu știu dacă Ciolacu chiar a înțeles ce efecte va avea acel proiect, dar a fost deștept, a cerut PNL ului să își asume responsabilitatea privind proiectul deci să răspundă de tot ce va urma. PNL-ul nu a putut face acest lucru, așa că la rândul ei, doamna Pauliuc a cerut rezerviștilor să își asume ei răspunderea iar aceștia, în graba lor de a se lăuda că au făcut ceva, au fost de acord.

Deci în varianta în care proiectul Pauliuc, indiferent ce amendamente se vor face, va fi votat, dacă va ieși prost, nu clasa politică va fi vinovată, ci reprezentanții rezerviștilor prezenți la discuții, căci ei au făcut și fac presiuni asupra PSD să îl voteze, EI ȘI-AU ASUMAT RĂSPUNDEREA deși aveau în față singurele simulări făcute de cineva, care arătau că pensiile vor scădea prin actualizare în varianta prezentată. Poate să spună cine ce vrea, dar să îți asumi răspunderea pe un proiect care îți scade pensia bazându-te pe promisiuni că se vor face amendamente, dar fără să știi ce vor conține mi se pare una din cele mai mari prostii, pe care niciun piețar din Obor nu ar face-o.

Ceea ce au făcut în seara aceasta reprezentanții prezenți la discuții este o prosție care nu va fi egalată în mileniul ăsta. Cum vine asta, să ne asumăm noi răspunderea pe un proiect făcut de ei, când nu știm măcar cum va arăta la final și să mai și cerem PSD-ului să îl voteze, bazându-ne pe promisiunile unora care nu au fost în stare să aducă argumente, simulari cu ceea ce au propus, venind cu documente întocmite de altcineva, dar fără să le ințeleagă și să le discute? Bă suntem proști ? Dar Pauliuc a fost deșteaptă: le-a dat simulările, ei au luat la cunoștință dar nu au cerut lămuriri, nu le-au discutat, ea a considerat că și-a făcut datoria, dacă lucrurile ies prost, ea o să spună: ”noi v-am prezentat simulările, nu conta cine le-a făcut, nu ați avut întrebări, v-ați asumat răaspunderea, acum ce mai vreți ?”

Eu propusesem să se trimită o scrisoare deschisă sau un alt document celor doi președinți de partide aflate la guvernare care să sune așa :

” Prin această scrisoare deschisă, subsemnatul…. vă invit cu tot respectul să binevoiți a da curs invitației de a participa alături de reprezentanți ai militarilor în rezervă și în retragere la o discuție aplicată pe marginea proiectelor care vizează îndreptarea unor grave anomalii care grevează situația pensiilor militare.

De la momentul apariției Ordonanței 26/2024, cea care a creat o altă  imensă prăpastie între militarii activi și cei în rezervă, și chiar între rezerviștii voluntari și cei profesioniști, armata a fost afectată, și cu ea întregul sistem de apărare, de nemulțumiri și actiuni de protest.

Ca urmare a acestor proteste,  au avut loc discuții la diferite niveluri între rezerviști pe de o parte și reprezentanți ai MApN, Guvernului României, Senatului și Camerei Deputaților, discuții în care ni s-a promis nu că va fi rezolvată  doar problema soldei de grad, ci toate neregulile din sistemul pensiilor militare. Suntem conștienți că rezolvarea tuturor problemelor nu se face nici bătând din palme, nici printr-un amendament la o OUG, dar și dumneavoastră trebuie să admiteți că problema retribuirii diferite a gradului militar nu mai poate continua, iar noi suntem deciși să luptăm  până în pânzele albe.

Când totul părea că este aproape rezolvat, când dumneavoastră ca președinți ai celor două partide aflate la guvernare aproape vă puseserăți de acord asupra rezolvării acestei probleme, lucrând-din câte am înțeles- la un proiect comun pe care să îl supuneți discuției cu noi, a intervenit o răceală a relațiilor bilaterale din care pe lângă toți românii, suferim noi, sau mai bine zis noi cel mai mult, pentru că problema noastră a rămas suspendată în aer. Recent ați făcut separat afirmații în media că doriți să rezolvați problema noastră, dar nu sunteți lăsați,  căci  celălalt pune piedici.

Stimați domnilor președinți, vă rugăm cu tot respectul, respect pe care și dumneavoastră l-ați invocat în repetate rânduri când aminteați de ARMATĂ și de părinții dumneavoastră, foști militari activi și în rezervă, să nu mai jucați ping-pong cu soarta pensionarilor militari și să nu mai aruncați pisica din Modrogan în Kiselef și invers. Dacă ne respectați, tratați-ne cu respect, nu ca pe copii de grădiniță care nu vă înțeleg jocul. Este timpul să dați dovadă de maturitate civică în relațiile cu oameni maturi.

Drept urmare, având în vedere protestul preconizat, planificat, al rezerviștilor, din data de 25.10.2024 din Piața Victoriei, vă rugăm să acceptați împreună o întâlnire cu noi, reprezentanți ai militarilor, fie la sediul guvernului, fie la Parlament, fie la Cercul Militar București, fie la sediul MApN, pentru a discuta concret, serios și decisiv despre aspectele deja cunoscute. Sugerăm, solicităm chiar, ca la întâlnire să participe alături de dumneavoastră, și reprezentantul DGFC a MApN și un reprezentant al  MAI care să prezinte simulări și efectele proiectelor pe care doamna senator Nicoleta Pauliuc le-a supus atenției noastre fără a fi însă în măsură să le detalieze și explice, cerând aviz fără a fi prezentate eventualele urmări. Ar fi în beneficiul tuturor ca această întâlnire să aibă lor până cel mai târziu joi, 24.10.2024 și să fie clarificatoare, cu angajamente ferme din partea dumneavoastră, printr-un” GENTLEMEN AGREEMENT” astfel încât toată suflarea militară să poată sărbători Ziua Armatei.

Dacă pănă atunci nu veți găsi un moment pe care să ni-l acordați, vom căuta o altă dată, până la sfârșitul lunii, așa că vă rugăm să faceți tot posibilul să dați curs solicitării noastre, chiar dacă sunteți în campanie electorală, sau tocmai ca o acțiune în cadrul campaniei, pentru că și noi suntem alegători, nu doar pescarii de la Dunăre, sau ciobanii din munții Buzăului.

Un refuz de a participa la această întâlnire va fi interpretat ca un refuz de a rezolva problema noastră și va fi tratat ca atare.  Vă rugăm încă odată să dați dovadă de maturitate și respect față de rezerviștii profesioniști ai Armatei Române.

Cu respect, ”

Se pare că ideea mea nu a fost apreciată, domnii au considerat că ceea ce au decis ei este mai bine.

Nu știu dacă să spun Doamne ajută sau Doamne ferește, dar mi se pare că ne-am  băgat capul în laț. Nu pot crede că insipida Pauliuc a reușit să păcălească atâtea grade militare și funcții adunate la un loc.

Cel mai câștigat din toți e Ciolacu. El are un proiect care e mai bun pentru noi, vorbește despre el dar nu îl scoate, ne lasă pe noi să ne cramponăm de proiectul lui Pauliuc, știind că e prost și ia, nu dă. Când va câștiga alegerile nu va avea probleme cu pensiile militarilor, pentru că or să scadă, nu va fi nevoit să dea bani în plus, iar dacă va țipa careva ne va spune: ”ce vreți de la mine? Voi m-ați rugat să votez proiectul PNL ului, spălați-vă pe cap cu el, mergeți la Pauliuc, mergeți la Ciucă, nu veniți la mine.”

https://www.blogger.com/blog/post/edit/2646114089783780085/2955526532267638333