A apărut pe pagina Guvernului, punctul de vedere cu privire la
proiectul de lege privind actualizarea pensiilor militare in varianta
Pauliuc, PLX 540 . Îl prezint mai jos, fără comentarii. Analiza acestuia
zilele urmatoare. De remarcat că la Guvern a ajuns PRIMA VARIANTĂ DE
PROIECT, NU CEA DISCUTATĂ CU ASOCIAȚIILE, DECI TOATE DISCUȚIILE AU FOST
DE POMANĂ, DOAMNA PAULIUC A TRIMIS TOT VARIANTA AMENDATĂ DE ASOCIAȚII,
CĂRORA LE-A PROMIS CA AMENDAMENTELE LOR VOR FI INTRODUSE PÂNĂ SĂ INTRE
ÎN PROCESUL LEGISLATIV.
PUNCT DE VEDERE
referitor la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.
223/2015 privind pensiile militare de stat, iniţiată de domnul senator
PNL Cătălin Daniel-Fenechiu și un grup de parlamentari PNL
(Plx.540/2024).
- Principalele reglementări
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea
Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și
completările ulterioare, cu trei noi articole, art. 591-593,
propunându-se actualizarea pensiilor militare de stat ori de câte ori
se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de
funcție ale militarilor, polițiștilor și funcțiilor publice cu statut
special, în procentajele stabilite la art. 29, 30 și 108 din lege și în
funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
Potrivit inițiativei legislative, de la recalcularea menționată
sunt exceptați pensionarii militari care exercită funcția de membru al
Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții assimilate
acestora și cei care au calitatea de parlamentar, pe perioada
exercitării acestor funcții.
PRIM MINISTRU
- Observaţii și propuneri
- În ceea ce priveşte impactul bugetar generat de aplicarea
propunerii legislative, în lipsa unei metodologii menționate în
cuprinsul acesteia, estimarea realizată se bazează pe o variantă proprie
de calcul.
Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad
majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la
recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul
soldei de funcție, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de
funcție din perioada 2016-2024.
Astfel, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel
generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane
lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370
milioane lei.
De asemenea, având în vedere existenţa în plată a unor
beneficiari cu situaţii juridice diferite, pentru care baza de calcul a
pensiei aflate în plată este diferită (pensii stabilite în temeiul Legii
nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, abrogată în
prezent, care nu au evidențiate în cuantumul pensiei solda de funcţie şi
solda de grad ca elemente distincte şi nu se poate determina un cuantum
al acestora, având în vedere că pensia s-a stabilit cu luarea în
considerare a veniturilor din întreaga perioadă de activitate, pensii
stabilite prin actualizarea veniturilor cu indicele prețurilor de consum
lunar și care pot avea în baza de calcul luni în care au existat
funcţii diferite și grade diferite, pensii stabilite prin actualizarea
soldelor brute din 6 luni de activitate), considerăm că era
necesară introducerea în cuprinsul propunerii legislative a unui articol
care să statueze adoptarea de norme metodologice pentru reglementarea
fiecărei situații în parte, aprobate prin ordin comun al conducerii
tutor instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională.
În final, este important de subliniat că fără reglementarea clară a modului de calcul al diferenţelor nu se poate face o estimare corectă a impactului bugetar.
Totodată, atragem atenția asupra faptului că există
riscul deviației de la traiectoria de deficit bugetar care urmează a fi
stabilită prin decizia Comisiei Europene cu implicații asupra măsurilor
fiscale și a ajustării care poate să rezulte din măsuri de ajustare
fiscală.
Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu
și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau
situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative
ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte
destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.
- În acord cu dispozițiile din Legea nr.24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, apreciem că se impune definirea termenului de „reactualizare”, prevăzut în cuprinsul art. 592
din propunerea legislativă. Subliniem că, deși „actualizarea” se
realizează din oficiu, în esenţă, aceasta este o”recalculare”, necesitând
timp pentru modificarea/completarea aplicației informatice, precum şi
pentru emiterea, verificarea, certificarea, vizarea şi aprobarea a peste
86.000 de decizii, un proces care nu poate fi complet automatizat. În opinia noastră, emiterea deciziilor nu poate fi evitată, deoarece modalitatea de calcul a pensiilor aflate în plată va fi diferită.
- Corelativ observațiilor antereferite, arătăm că pot apărea
dificultăți în aplicare și din cauza datei de referință la care se va
face raportarea pentru calcularea diferenței. De exemplu, gradul
de la data trecerii în rezervă nu este obligatoriu cel aferent soldei
de grad din baza de calcul, în special pentru pensiile care au rămas în
plată cu cuantumul mai favorabil, stabilit în temeiul Legii nr.
263/2010, precum şi pentru pensiile stabilite după 01.01.2024, prin
actualizarea soldelor lunare cu indicele preţurilor de consum lunar. O
situație similară se aplică şi pentru solda de funcție, unde în baza de
calcul pot exista mai mulți coeficienți sau coeficienți diferiți pentru
fracţiuni ale aceleiaşi luni.
- Semnalăm faptul că termenul de 90 de zile stabilit
pentru „reactualizare” nu este un termen rezonabil care să poată fi
respectat și să conducă la atingerea rolului și scopului
modificărilor/completărilor în discuţie (ultima recalculare și
actualizare a pensiilor militare, corespunzătoare datelor de 01.01.2016
şi 30.06.2017, au durat, fiecare dintre acestea, aproximativ 2 ani, în
condițiile în care exista baza de date cu elementele bazei de calcul şi a
fost suplimentat substanțial numărul de persoane dedicate acestei
operaţiuni).
- Semnalăm și faptul că propunerea legislativă nu are în
vedere modalitatea de stabilire a bazei de calcul a pensiei, în vigoare
de la 01.01.2024, aprobată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare,
care a modificat și completat Legea nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.
Prevederile actuale fac aproape imposibilă actualizarea soldei de
funcție și soldei de grad, întrucât baza de calcul a pensiei este media
soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni
consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în
anexa nr. 3 (de la 12 luni la 300 de luni), actualizate cu indicele
prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
În alte cuvinte, aplicarea dispoziţiilor propunerii
legislative în prezent ar duce la o dublă actualizare: una cu indicele
prețurilor de consum lunar și una raportată la solda de funcție și solda
de grad ale cadrelor militare în activitate. Astfel, nu este clar dacă
şi la aceasta s-ar mai face actualizarea inițială.
Mai mult, având în vedere și indexarea, în lipsa unui
text de lege care să prevadă aplicarea dispoziției celei mai favorabile,
aşa cum era stipulat în forma inițială a Legii nr. 223/2015, conform
căreia indexarea și actualizarea nu se aplicau simultan, într-un an
fiind aplicate doar dispoziţiile cele mai favorabile, actualizarea
devine chiar triplă.
- În vederea asigurării clarității normei juridice și pentru a evita eventualele probleme de interpretare, semnalăm necesitatea modificării sintagmei „la cererea persoanelor”,
de la art. 591 alin. (1) lit. a) cu sintagma „pentru persoanele”, forma
primei sintagme inducând ideea că s-ar putea alege o altă perioadă care
se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul decât cea
valorificată la momentul deschiderii dreptului la pensie.
- Analizând conținutul propunerii legislative în ceea ce privește fondul reglementărilor preconizate, semnalăm că, în
integralitatea sa, modalitatea de exprimare a intenţiei normative nu
întrunește exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din
Constituţia României, republicată.
Precizăm că, pentru a asigura legislației interne o cât mai bună
înţelegere și, implicit, o aplicare corectă, este esențial ca redactarea
acesteia să fie una de calitate. Referitor la acest aspect, menționăm
că, potrivit art. 6 alin. (1) teza I din Legea nr. 24/2000, ,, „. Proiectul
de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și
posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficiență
legislativă
Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri1, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative” şi
că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie
într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării
art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
Totodată, menționăm că, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curtea a reținut că „principiul
legalității presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de
accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor, conducând la
caracterul de lex certa al normei. Legiuitorului îi revine obligația ca
în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită
această competenţă constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită
în respectarea acestor cerințe, concretizate în claritatea, precizia și
predictibilitatea legii”
În acest sens, precizăm următoarele:
- La articolul unic, referitor la textul propus pentru art. 591 alin.(1),
semnalăm faptul că, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din
Legea nr.24/2000, „Soluțiile legislative preconizate prin proiectul de
act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor
sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita
lacunele legislative”.
Precizăm că, în actuala redactare, norma preconizată este
incompletă și lipsită de claritate, având în vedere faptul că nu
reglementează aspecte cu privire la emiterea unei proceduri, care să
prevadă modalitatea de actualizare a pensiilor militare de stat, cine
comunică la Casa de pensii sectorială competentă data actualizării,
procentajul de majorare a soldei de grad/salariului gradului
professional
Totodată, semnalăm caracterul discriminatoriu al
dispoziției de actualizare a pensiei de serviciu, având în vedere
faptul că aceasta nu se va aplica tuturor categoriile de beneficiari de
pensii atât din sistemul public, cât și de serviciu, aceștia obținând,
în fiecare an, din oficiu, o actualizare a pensiilor exclusiv cu rata
medie anuală a inflației, soluția legislativă fiind astfel susceptibilă a
încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
În conformitate cu art. 60 din Legea nr. 223/2015:
„(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate
fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare
soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite
potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât
media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare
soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei,
se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din
aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin.
(1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate
depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în
condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare
nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza
de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia
ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile
de indexare anterioare.
(4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.
În acest context, menționăm că actualizarea pensiei militare de stat de la art. 591 din prezentul demers nu se corelează cu art. 60 din lege care limitează cuantumul pensiei acordate în baza Legii nr. 223/2015.
De asemenea, semnalăm că, prin gradul mare de generalitate,
sintagma „conform legii”, utilizată la lit. a) și b), este insuficient
de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei.
Precizăm că, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea
nr.24/2000, „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt
act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului
și a celorlalte elemente de identificare”.
La textul propus pentru art. art. 592, semnalăm faptul că, potrivit prevederilor art. 62 teza I din Legea nr. 24/2000, ,,Dispoziţiile
de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor
în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”.Pe cale de consecinţă, precizăm că,
prin utilizarea sintagmei „În termen de 90 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi”, soluția legislativă preconizată este
imposibil de aplicat, având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 a
intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2016.
Pe de altă parte, norma este susceptibilă a încălca prevederile
art.15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai
pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai
favorabile.
- La textul propus pentru art. 593, semnalăm că
soluția normative este susceptibilă să aducă atingere principiului
egalității de tratament consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie,
potrivit căruia „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților
publice, fără privilegii și fără discriminări”.
De asemenea, în actuala redactare, soluția legislativă
preconizată este susceptibilă a afecta dreptul la pensie prevăzut de
art. 47 alin. (2) din Constituţie.
Precizăm că drepturile fundamentale nu pot fi restrânse decât în
condițiile restrictive prevăzute la art. 53 din Constituție, condiţii
care nu sunt îndeplinite în cazul prezentei propuneri.
Mai mult decât atât, precizăm că, prin Decizia nr. 1414/2009,
Curtea Constituțională a reţinut că „Se impune subliniat însă faptul că
de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui
drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al
acesteia.
Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării
neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, restrângerea
fiind prevăzută ca excepţie, dacă nu există o altă soluţie pentru a
salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol”.
- Referitor la art. 59 din inițiativa legislativă,
menționăm că în cuprinsul acestuia sunt reluate prevederile art. 60
alin. (1) din Legea nr.223/2015, din forma inițială a acestui act
normativ, care stabilea, astfel:
”(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de
câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau
solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la
art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima
decizie de pensie, astfel:
- a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii
în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de
funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din
ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi
de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei
legi;
- b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data
trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor
de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform
prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza
prezentei legi”.
Aceste prevederi au fost modificate prin art.VII pct. 3
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi
completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
9.Totodată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență
(MRR), România a elaborat şi transmis Comisiei Europene (COM), Planul
Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a fost aprobat la
data de 29 octombrie 2021 prin Decizia Consiliului UE și a intrat în
vigoare la 3 noiembrie 2021.
Legea nr.223/2015 a fost modificată și completată prin art.XIV
din Legea nr.282/2023 pentru completarea şi modificarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare. Regulamentul (UE)
2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie
2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență
reglementează, la art. 24 alin (3), principiul reversibilității
reformelor, după cum urmează:
,,Comisia evaluează, cu titlu preliminar, fără întârzieri
nejustificate, în termen de cel mult două luni de la primirea cererii,
dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante
stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului menționată la
articolul 20 alineatul (1). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor
și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care
anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de
statul membru în cauză.
În scopul evaluării, se iau în considerare și acordurile de tip
operational menționate la articolul 20 alineatul (6). Comisia poate
beneficia de asistență furnizată de experți”. Principiul
ireversibilității reformelor a fost, de asemenea, preluat la nivelul
legislației naţionale, prin art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului
instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene
alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi
pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului national de
redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri
externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de
redresare şi reziliență, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, orice modificare adusă actelor normative care au
făcut obiectul unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi
Reziliență care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la
încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art.
24 din Regulamentul (UE) 2021/241, precum şi a prevederilor Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 124/2021, conform celor prezentate mai sus.
III. Punctul de vedere al Guvernului
Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării
acestei inițiative legislative.
https://in-cuiul-catarii.info/2024/10/23/punctul-de-vedere-al-guvernului-pe-plx540-privind-actualizarea-pensiilor-militare-21361