Întâlnirea

Pe data de 22 12.2012, aşa cum am promis am făcut o plimbare prin Cismigiu. Aşa cum mă aşteptam, un număr restrîns de militari a răspuns invitaţiei lansate în ziua de 18 Decembrie, dar a fost totuşi mai mare decât credeam eu că va fi, având în vedere faptul că nu se dădeau prime, nu se înfiinţa nici o asociaţie, aşa cum am spus, deci nici funcţii nu se dădeau, nu se făceau propuneri de avansare ca la SCMD şi ANCMRR şi în plus, mai trebuia să se şi discute şi să se vină cu propuneri, aşa că totul explică prezenţa a doar 19 persoane la ceas.

Asta fără să numărăm pe cei veniţi acolo încă înainte de ora stabilită, din care unul ocupase un loc strategic pe banca din stânga ceasului. Nu ştiu de când aştepta sărmanul observator acolo, dar până să venim noi i s-a făcut foame şi tot mânca dintr-o pungă, probabil cornul şi laptele copilului, că cei de la servicii abia din 2016 vor avea bugetul mai mare încât să asigure şi masa infiltracilor.
După ce am aşteptat sfertul academic, un „localnic” a propus să ne mutăm într-un loc de unde să putem fi „protejaţi”fără probleme şi să poată pleca şi băiatul cu punga acasă. Aşa s-a întâmplat, cum am stabilit mutarea în alt loc, cum s-a ridicat omul şi ne-a predat prin pungă celor din capătul celălalt al parcului.Acolo erau doi, îmbrăcaţi în paznici ecologici, care nu aveau altceva de făcut decât să se uite la noi. Din când în când câte unul mai intra în chioşc, să verifice dacă merge banda.
Dar să revenim la scopul şi durata adunării. Spuneam că aproximativ 20 de militari au venit la “plimbare”. Ajunşi într-un loc în care puteam discuta şi sta mai grupir, am început să dezbatem problemele care a considerat fiecare că trebuiesc discutate.
Ideea principală este că nici unul dintre cei prezenţi nu se simţea reprezentat de nici una din asociaţiile care fiinţează în numele şi pentru militari, fie ei activi sau rezerviştim, sau mai bine spus de conducătorii acestor asociaţii.
S-a pus în discuţie chiar şi varianta formării unei noi asociaţii, dar s-a căzut de acord că deocamdată încă o asociaţie în plus nu ar face altceva decât să disipeze efortul de rezolvare a problemelor militarilor iar dorinţa tuturor celor prezenţi era de unire a acestor eforturi, nu de segregare. După 3 ore de discuţii au fost stabilite următoarele :
1. S-a decis să se poate discuţii în cadrul asociaţiilor existente din care făceau parte fiecare şi să se încerce convingerea colegilor şi conducerilor asociaţiilor de a forma o Uniune Naţională a Militarilor, sau Confederaţie nu contează cum i-o spune, din care să facă parte toate organizaţiile, fără pretenţii de ierarhizare sau conducere, aceasta fiind coordonată de un Consiliu al reprezentanţilor asociaţiilor respective, care să aibă sarcina de a identifica probleme comune şi de interes naţional privind problemele armatei, ale apărării ţării, nu numai cele legate de pensii sau salarizare şi prezentare a acestor puncte în faţa conducerii armatei şi a ţării, ca venind din partea tuturor asociaţiilor. În primă urgenţă s-ar afla legile sau pachetul de legi pe care fostul guvern se angajase că le va rezolva privind Apărarea, printre care şi Statutul Cadrelor Militare dar şi al SGP-ilor, al rezervistului voluntar, care trebuiesc elaborate, discutate şi convenite în primă urgenţă. Există pericolul ca, dacă statutul cadrelor militare va fi adoptat în varianta propusă în actualul proiect, nu numai că militarii angajaţi nu vor beneficia şi ei de OMM dar chiar şi cadrele militare vor pierde procentele ce se acordă în prezent, pentru că în proiectul înaintat de MApN acest aspect nu mai este prevăzut şi cum nu este prins nici în Legea-223, se va da o nouă lovitură armatei.
2. De asemnenea toţi participanţii au fost de acord să sprijine orice iniţiativă care se face în interesul militarilor, indiferent din partea cui ar veni, inclusiv participarea la proteste sau alte forme de manifestare pentru că numai uniţi putem să ne impunem.
3. A fost analizată posibilitatea sprijinirii unei asociaţii care se va manifesta mai intens în susţinerea intereselor militarilor. Nu voi nominaliza aici variantele puse în discuţie pentru a nu crea animozităţi sau a discrimina unele din ele, concluzia este că sunt foarte puţine cele care oferă la această oră o largă reprezentare sau – prin conducerea lor- încredere în rândul militarilor de toate gradele şi specialităţile.
4. S-a pus în discuţie înclusiv varianta iniţierii şi participării la un protest mut, fără vuvuzele, fără lozinci, fără scandări, în uniformă, la sediul MApN, Guvernului şi Preşedinţiei în varianta în care alte forme de abordare şi discuţii nu vor fi acceptate sau nu vor duce la consens între militari şi conducerea Ministerului şi a ţării. Această formă de protest însă este ultima variantă dar nu se va încheia până când cei avizaţi nu vor accepta o discuţie cu reprezentanţii TUTUROR ASOCIAŢIILOR MILITARILOR nu doar a celor conduse de ghiocei sau lideri care urmăresc doar interese personale sau fac jocurile altora. Se cere din partea Ministerului o transparenţă reală în procesul de consultare a militarilor activi şi în rezervă în ceea ce priveşte legislaţia de profil, nu aşa cum a fost trâmbiţată şi “realizată” la L 223 şi OUG 57. Poate citind aceste rânduri, şeful SMG va iniţia la începutul anului viitor o întâlnire cu reprezentanţii tuturor acestor asociaţii pe care să le invite să îşi dea mâna şi să îl sprijine în activitatea sa spre binele tuturor. Asta în varianta în care ar fi cu adevărat interesat de problemele armatei şi ar face politica Armatei nu a politicienilor.
5. Participanţii au decis să întocmească liste de cereri şi propuneri care să fie înaintate conducătorilor armatei, începând de la MApN până la preşedintele României, incluzând Senatul, Camera Deputaţilor şi Guvernul, pentru fiecare, conform sarcinilor şi atribuţiunilor legale, liste care să cuprindă toate problemele care ţin de Apărare, plecând de la selecţia cadrelor şi militarilor angajaţi, învăţământ, cariera militară, drepturi şi îndatoriri, dotare, înzestrare, rezerva armatei, pensii, protecţie socială, protecţie medicală şi tot ce ţine de viaţa militară. Primul lucru care ar trebui făcut însă, este DEPOLITIZAREA ARMATEI. Armata trebuie controlată, de politicieni şi Parlament, nu condusă de pupinturişti, pupili şi pupile nubile. Este inadmisibil ca România să fie prima ţară care este gata să exporte oricând şi oriunde carne de tun care să hrănească războaiele lumii, care să lupte în numele unor angajamente pe care le-au semnat toate ţările membre NATO, dar să fie ultima în ceea ce priveşte salarizarea, echiparea,dotarea, protecţia socială. De vină pentru această stare de fapt sunt toate guvernele şi partidele care au condus ţara din 89 până în prezent şi au transformat Armata într-o vacă de muls de la care se ia mereu şi nu se pune nimic. Dar de vină sunt şi militarii, de la cel mai mic până la cel mai mare care s-au lăsat cumpăraţi, manipulaţi, apoi “îndosariaţi” de dragul unor funcţii sau grade, sau de teamă. Faptul că toţi şefii SMG din 89 până în prezent (mai puţin motanul Dănilă, care va cădea odată cu unchiul şi submarinul Marin, care deşi nu a intrat la apă, simte briza mării) au o condamnare, spune totul. Din aceste motive cei prezenţi au decis să folosească toate formele legale pentru a sensibiliza şi determina clasa politică să înceteze să mai batjocorească Armata.
6. S-a convenit ca până la noua “ stagiune” parlamentară să se întocmească documentele ce urmează a fi trimise forurilor menţionate, într-o formă care va fi convenită, poate pe mai multe canale pentru a se evita “ pierderea” documentelor prin sertarele câte unui secretar de stat sau consilier adormit.
7. Personal am transmis celor prezenţi răspunsul domnului general Chelaru la dorinţa celor peste 5000 de militari care îl acceptă ca reprezentant al lor pentru apărarea drepturilor şi readucerea Armatei pe locul pe care îl merită în sociatate, nu doar ca încredere ci şi ca preţuire şi respect concret. Domnul general a spus că este gata oricând, aşa cum a făcut mereu, să apere drepturile militarilor, prestigiul armatei şi interesele naţionale, dar deocamdată, datorită problemelor pe care le are cu justiţia, nu doreşte să aducă prejudicii celor pe care va trebui să îi reprezinte sau să dea ocazia la comentarii răutăcioase care ar putea umbri nu numai intenţiile şi buna sa credinţă ci chiar şi ale celor pe care îi va reprezenta. Speră ca la începutul anului ce va veni să rezolve aceste aspecte şi apoi să dea un răspuns direct şi practic. Până atunci este însă gata să sprijine orice iniţiativă demnă privind problematica militară şi să facă tot ce ţine de dânsul personal în această direcţie.
Toţi cei care sunt de acord cu cele expuse mai sus sunt rugaţi să îi contacteze pe cei care au participat şi care pot fi identificaţi din fotografie.

Nu le trec numele sau adresele de contact pentru că vreau să le las celor care ne-au “protejat” fără discreţie, să o facă ei, ca să îşi justifice ziua de muncă. Apropo de cei care ne-au făcut “siguranţa”, am un mesaj pentru o persoană pe care am văzut-o în punctul de “observare” : Cristi, nu ştiam că ţi-ai mutat “biroul” în Cişmigiu. La mai mare! Să mă inviţi şi pe mine la avansare. Poate când vei fi general nu vei mai fi nevoit să asiguri “sonorizarea” prin parcuri.
Cam atât deocamdată. Vă doresc un An Nou cu bucurii şi legi drepte, nu ca până acuma. Am auzit că guvernul Soloş are în vedere pentru anul următor o nouă lege a salarizării, pe care domnul Dogaru deja a validat-o şi apoi o nouă lege a pensiilor. Deci stay tunned, distracţia abia începe. S-ar putea să nu intre în aplicare nici legea 223 şi vom discuta despre o nouă lege a pensiilor. Se pare că se doreşte scoaterea pensiilor “speciale”. Ghiciţi care lege va fi considerată “specială” şi va dispărea? Nu vă spun, vă las să petreceţi Revelionul cu speranţă.
La mulţi ani!
Întâlnirea