Armata faţă în faţă cu reacţiunea

Noua lege a pensiilor, modificarea ei prin OUG57/2015 cu toate urmările ei au declanşat din nou reacţii în rândul militarilor, dovedind că nici armata nu este ruptă de popor, mai ales că în 89 oamenii strigau fericiţi „armata e cu noi”.
Armata e ca noi
Acum ar trebui să se strige „ armata e ca noi” pentru că în ciuda cuvintelor pe care unii lideri ai asociaţiilor şi sindicatelor din branşă le difuzează înspumaţi pe diferite posturi de televiziune, onoarea şi demnitatea, interesele şi securitatea naţională nu au declanşat niciodată greve sau proteste nici organizate şi nici spontane în rândul militarilor. Nu am văzut pe nimeni să iasă în stradă, să se lege cu lanţuri sau să protesteze, indiferent de forma aleasă, nici activ nici rezervist, când a fost dată publicităţii Carta Albă a Apărării pe 2014 şi s-a recunoscut oficial, negru pe alb că armata se află la cota de avarie, că nu îşi mai poate asigura nici funcţia de poliţie aeriană, că e nevoită să apeleze la aviaţia statelor vecine, în timp ce ministrul cârpaci Duşa se lăuda ca vom mai primi 12 avioane F-16 la mâna a 15-a, prin 2017. Nu am văzut nici un general al armatei române să dea cu cascheta, nu în curtea Cotroceneanului, dar nici măcar pe biroul ministrului şi să spună ce ceea ce se întâmplă cu armata română, cu capacitatea de apărare a ţării, cu starea de operativitate, cu politica de cadre, cu înzestrarea şi dotarea armatei se regăseşte în sintagma “trădarea intereselor naţionale”. NICI MĂCAR UNUL NU ŞI-A PREZENTAT DEMISIA DE ONOARE ÎN SEMN DE PROTEST FAŢĂ DE BATJOCORIREA NOŢIUNII DE ARMATĂ ŞI A HAINEI MILITARE CARE ESTE ÎMBRĂCATĂ DIN CE ÎN CE MAI DES DE CÂRNĂŢARI ŞI CIOFLINGARI CARE NU ŞTIU CUM SE ÎNCALŢĂ CIZMELE FĂRĂ ŞIRETURI SAU SCAI.
Dar cum au ieşit la pensie, cum nu mai pot fi pedepsiţi, mulţi devin vocali şi încearcă să se infiltreze şi ei prin diferite structuri ca să mai simtă şi ei că le spune cineva “am onoarea să vă salut” dar onoarea asta este doar formală.
Cei mai mulţi “onorabili” îşi aduc aminte de onoare doar când le sunt atinse drepturile financiare şi numai ale lor. Când alte categorii de militari sau lucrători din armată sunt oropsiţi sau ţinuţi pe post de sclavi, folosiţi la inundaţii şi înzăpeziri, pentru deblocarea drumurilor care în fapt ar trebui curăţite de firmele de partid, nu a sărit nimeni în sus, nu s-a gândit nimeni să protesteze. Fiecare îşi aduce aminte de onoare şi demnitate numai când i se umblă lui la portofel. Onoarea militarilor, în cele mai multe cazuri poate fi găsită în buzunar. Este absurd să pretindem că ne-ar interesa onoarea militară când noi ieşim în stradă doar când ne este afectat portofelul şi ne mai şi lăsăm prostiţi de diferiţi şacali îmbrăcaţi în haină de oaie, infiltraţi, de fapt însărcinaţi de servicii şi partide să preia nemulţumirile oamenilor şi să le manipuleze, canalizeze şi îndrepte spre obiective de doi bani, proceste inutile prin justiţie apărate de avocaţi care fac ce le spun liderii de sindicat, nu ce trebuie să facă, procese care oricum nu au nici o şansă într-o justiţie aservită puterii care nu dă decât foarte rar, datorită unor judecători rari ca floarea de colţ, dreptate reclamantului chiar dacă aceasta este vizibilă de pe lună. Toţi aceşti şacali, această mafie de oportunişti merg mână în mână iar scopul lor este batjocorirea fraierilor care îşi pun speranţe când în partide, când în guverne, când în şefi de sindicat, când în justiţie dar niciodată în forţele proprii.
Acuma, după ce ministrul apărării, guvernul de tehnocraţi dirijaţi a decis să schimbe ilegal şi anticonstituţional o lege organică printr-o OUG, dar mai ales după ce s-a văzut clar că pe lângă cei deja pensionaţi vor fi loviţi şi cei care ies la pensie, au început să apară reacţii şi din părţi care parcă trăiau în întuneric până acuma.
Oportuntăţi 
SCMD, de fapt Dogaru, bineînţeles dirijat de cei pentru care a lucrat de când a intrat în sistemul militar, văzând şi intuind că vor fi mulţi nemulţumiţi, s-a gândit să mai pună de un protest care va fi folosit ca toate celalalte pentru imaginea marelui istoric apoi va deveni istorie. Ca şi până acum rezultatele obţinute de el vor fi cele legate de cotizaţii şi mese oficiale. Poate unii au uitat pe ce se duceau banii sindicaliştilor prin 2010, 2011, câte laptopuri, cauciucuri, saci de cărbune pentru grătar asigurări şi materiale de “întreţinere” cumpăra domnul Apostol, că la un moment dat până şi MRU era invidios că nu mai găseşte alifii din cauza domnului Dogaru. Şi ca treaba şi manipulareea să fie complete, domnul Dogaru însăilează aşa cum ştie el mai bine, inventând şi dându-şi importanţă. Mai nou, “PUTEREA” s-a speriat de amploarea protestelor pe care le va organiza EL pe data de 24 Ianuare împreună cu prietenii lui din CNSC şi i-a propus să vină la negocieri pentru a dezamorsa bomba. Profitând de faptul că OUG 57 nu este semnată de ministrul justiţiei, domnul Dogaru a inventat un protest în guvern al acestuia care protest l-ar fi determinat pe primul ministru să încerce o înţelegere cu domnul Dogaru. Bineînţeles că nu există nici o dovadă cât de mică că lucrurile ar sta aşa, dar cine mai are timp să analizeze sau să ceară dovezi? Maestru al dezinformării şi manipulării, Dogaru ştie să profite, contând pe spiritul de turmă al românului, indiferent de haina pe care o poartă acesta şi va încerca să îşi însuşească şi să atragă în zona sa toate nemulţumirile pentru ca apoi încet încet să le dezamorseze şi tocească în acţiuni care vor plictisi şi dezamăgi aducând din nou numărul sindicaliştilor la 2000 dacă nu mai puţin. Dar acuma Dogaru se va sui pe un cal mare, alb şi va încerca să arate lumii că el şi numai el este Eliberatorul, Apărătorul, Providentul. Maestrul Pelican, Antenele şi România lui Ghiţă îl vor invita pe post să mai spumege puţin apoi uşor uşor se va lăsa la fundul apei şi va fi repus pe cal cu ocazia altor nemulţumiri care trebuiesc canalizate spre istorie. Oamenii trebuie sa  înţeleagă odată pentru totdeauna că Dogaru nu e chemat niciodată la negocieri, de nimeni, el este chemat doar când e nevoie de „semnătura” lui care să justifice o nouă măgărie şi să îi dea tenta de „transparenţă” şi consultare cu sindicatele. Fiind un produs al  serviciilor el face ce îi spun serviciile,  indiferent ce ar declara. Cine se suie în căruţa lui, are drumul asigurat.
ANCMRR, prin domnul Alexandru Constantin, mai nou, probabil pentru că domnul Iliescu nu mai este în stare să se exprime, bineînţeles că dezaprobă acţiunile de protest ale militarilor, indiferent cine le-ar conduce şi face asta -culmea- în numele aceleiaşi demnităţi şi onoarei militare pe care o clamează şi Dogaru. Te doare bulbul rahidian cum aceeaşi onoare, aceeaşi demnitate pot da naştere la sentimente şi manifestări atât de diverse, ba chiar antagoniste. Asta dovedeşte odată în plus că la români onoarea şi demnitatea acoperă o paletă foarte largă, a întregului spectru politic, moral, juridic, social sau de orice natură. La conducerea ANCMRR însă, trebuie remarcat şi apreciat faptul că ei nu l-au făcut pe Oprea, astăzi veselar şi mâine salvator, ei au mers de la început pe mâna puterii, nu au aruncat cu lături în nimeni, ca Dogaru şi Pricină, în nimeni aflat la putere sau opoziţie, ei s-au mulţumit să pupe şi au pupat consecvent şi conştiincios, cu îndemânare şi libidinos pe oricine s-a aflat la putere. Este şi asta un exemplu de demnitate, demnitatea linguşitorului de profesie care îşi respectă meseria.
Mai există multe asociaţii şi structuri asociative, care se manifestă uneori mai mult sau mai puţin vocal, mai mult sau mai puţin revendicativ, unii ca să arate că nu au sucombat, alţii sperând şi ei la noi adepţi, alţii aşa ca să mai bifeze o acţiune. FMR –ul organizează ori de câte ori are ocazia simpozioane, un fel de activităţi socio-culturale în care se dezbat organizat discuţii pe diferite teme după care se stabilesc comisii pline de cele mai multe ori de galoane, care să îngroape în dulcele stil românesc cele discutate.
Toţi ca unul şi unul ca toţi
Toate aceste asociaţii, dacă îi întrebi pe şefii lor, urmăresc apărarea demnităţii şi onoarei militare, fiecare pretinde că ei o fac cel mai bine şi cel mai sincer şi dezinteresat, toţi vor unirea eforturilor tuturor militarilor, dar dacă se poate sub steagul lor, nu acceptă cu nici un chip ca ele să se îndrepte către o altă asociaţie sau să formeze una nouă care să le cuprindă pe toate, pentru că nu au certitudinea că ar putea fi aleşi în conducerea noii structuri. De, meteahnă de ofiţer.
Activarea activilor
Acuma, cu ocazia apariţiei acestei OUG- 57/2015, care loveşte crunt în cei care urmează să iasă la pensie şi păstrează militarii angajaţi sub nivelul pensiei unui măturător angajat pe pile la primărie, s-a trezit şi spiritul combativ, revendicativ şi semiprotestatar al unor militari activi. A apărut în Observatorul Militar-şi mă mir că a văzut lumina tiparului- un articol al domnului colonel Sperlea Florin, redactorul şef -nu ştiu pentru cât timp- al oficiosului militar, în care îşi exprimă mai mult sau mai puţin mascat dezaprobarea faţă de renumita OUG, dar şi neîncrederea în legile care se dau şi viaţa lor. Temerile sale sunt nu doar îndreptăţite ci şi reale, atâta vreme cât o lege care nici nu apucase să intre în vigoare şi a aşteptat – planificat şi nu întâmplător- începutul lui 2016 pentru a-şi face efectele, a fost modificată înainte chiar de a fi pusă în aplicare. În aceste condiţii, cu o clasă politică, un executiv şi o structură legislativă care îşi bat joc de oameni, fluturând iluzii şi tăind apoi ceea ce tot ei dăduseră, cine mai poate fi sigur pe ziua de mâine? Domnul Sperlea are fără îndoială tot dreptul să se simtă ameninţat este de felicitat pentru curajul de care a dat dovadă spunând lucruri pentru care riscă să fie cel puţin destituit sau “promovat”, dar am doar o întrebare, legată de aceeaşi interpretare a onoarei şi demnităţii: I s-a părut mai oportun să se îngrijoreze acuma când i s-a tăiat din baza de calcul a pensiei, decât atunci când a constatat că armata mai poate lupta doar 40% din capacitatea ei? Nu aştept răspuns. Oricum ar fi, gestul lui e de apreciat şi trebuie sprijinit pentru că sunt unii care vor constata acuma că are un cur, ca să respect legea lui Graur, destul de mare şi trebuie muşcat. Să îi ajutăm pe cei care vor să se înfrupte din dosul lui Sperlea, dându-le spre spre degustare şi dosurile noastre de pensionari, mai tăbăcite dar deloc de neglijat.
Lucrăm sau doar ne facem ?
Revenind la Marea Unire a Militarilor din data de 24 Ianuarie, deşi nu sunt un susţinător al lui Dogaru, deşi ştiu că acesta va încerca să îşi aroge meritul adunării oamenilor, să îi direcţioneze unde vrea el şi cei care l-au pus să înfiinţeze sindicatul, consider că e timpul să ne adunăm, să vedem dacă şi câţi mai suntem în stare să apărăm interesele armatei şi ale ţării căreia i-am jurat credinţă, să apărăm cu adevărat haina militară, nu doar pensiile şi portofelele. Culmea este că OUG 57 nu îi afectează pe pensionari, decât ca principiu – schimbând o lege organică- ceea ce este neconstituţional, iar dacă o negăm trebuie să negăm tot ce ţine de afectarea L-223 INDIFERENT CĂ NE CONVINE SAU NU. Culmea este că acest protest şi contestarea OUG 57 nu este în avantajul celor deja pensionaţi ci în al celor care vor ieşi la pensie din 2016 dar, pentru că ei, cu o singură excepţie tremură de teamă şi stau cu capul în păpuşoi iar asociaţiile lor, ale celor activi se fac că plouă, trebuie ca noi, pensionarii să arătăm că putem lupta şi pentru principii şi colegii noştri, nu numai pentru buzunarele noastre. Este timpul să arătăm domnilor politicieni că nu am adormit definitiv. Nu trebuie să cerem altceva pe 24 Ianuarie, decât respect, respectarea legilor, respectarea românilor, respectarea drepturilor noastre, nu a 13-a pensie, nu abureli marca Dogaru. Nu trebuie să urlăm, nu trebuie să mărşăluim, nici să facem „drilluri”, că s-ar putea să ne dea sângele pe nas după atâta inactivitate, trebuie  doar să arătăm că existăm şi nu ne mai lăsăm aburiţi nici de guvernanţi, nici de pseudo-lideri care urmăresc doar interese personale, privilegii, invitaţii la televiziuni sau fac jocul serviciilor secrete. Trebuie să fim acolo, apoi vom decide când ne vom mai vedea şi cum vom acţiona în continuare. Acuma importante sunt TREZIREA ŞI PREZENŢA. Depinde de noi, pensionarii militari dacă vom lăsa ca şi aceste proteste să fie transformate într-un nou circ marca Dogaru, sau vor deveni momentul deşteptării pensionărilor militari şi cristalizării unei atitudini cu adevărat demne şi cu efecte practice.
Întrebări
Ar trebui ca la acestă adunare să cristalizăm câteva aspecte care ar trebui ridicate ministrului Apărării Naţionale şi Şefului SMG după această întâlnire. Eu propun următoarele întrebări :
1. Care sunt asociaţiile care au fost consultate şi de cine au fost reprezentate în vederea modificării L – 223.
2. Când şi unde au fost anunţate intenţiile de modificare a legii şi cum s-a realizat transparenţa în ceea ce priveşte consultarea celor intersati atât în interiorul MApN cât şi în cadrul asociaţiilor.
3. Daca ministerul are o listă cu asociaţiile militarilor activi şi în rezervă, cine are această evidenţă şi cine gestionează din partea ministerului legătura cu aceste organizaţii. Aceeaşi întrebare se pune vizavi de SMG.
4. Când se va realiza din partea MApN o deschidere fată de TOATE asociaţiile militarilor, când se va renunţa la discriminări în tratamentul aplicat acestora şi când va înţelege conducerea ministerului că aceste asociaţii sunt compuse din militari activi sau în rezervă ai ARMATEI ROMANE, nu ai unor ţări ostile României.
5. Când se va pune stop batjocoririi hainei militare prin acordarea pe criterii politice sau de apartenenţa la un partid sau altul, a gradelor şi decoraţiilor militare.
6. De ce nu mai este trecut în proiectul de Statut al Cadrelor Militare, Ordinul Onorific Meritul Militar cu gradatiile ce revin la pensie din acesta? Cine urmăreşte cu atâta consecvenţă distrugerea moralului armatei şi batjocorirea militarilor?
7. De ce nu li se acordă şi SGP- ilor ordinul Meritul Militar, de vreme ce este acordat pentru vechime în armată şi au şi ei dreptul la recompensarea loialităţii, cu atât mai mult cu cât ei au dat şi dau cel mai mare număr de victime în teatrele de operaţii? Ar trebui de asemenea acodat şi personalului civil în aceleaşi condiţii pentru a se răsplăti astfel şi vechimea lor în armată. Nu ar fi un efort financiar prea mare.
8. Când vor fi traşi la răspundere cei care au provocat brambureala în aplicarea legilor privind pensiile militare, care au emis ordine şi documente fictive, ilegale care au provocat chiar decesul unor pensionari? 9. Dacă ministerul nu face nimic pentru a depista şi pedepsi vinovaţii, vom acţiona în instanţă conducerea ministerului pentru toate neregulile constatate şi certificare în motivările legilor 241 şi 223, care atesta existenţa unor abuzuri şi discriminări la adresa pensionarilor militari, cerând conducerii ministerului să pună la dispoziţia celor îndreptăţiţi toate ordinele şi documentele care au dus la aceste nereguli.
10. Când se va publica rezultatul Auditului iniţiat pe vremea ministrului Dobritoiu?
11. Cine au fost găsiţi vinovaţi şi ce măsuri s-au luat împotriva celor care au acordat grade şi ordine militare fără acoperire legală? Cine plăteşte abuzurile?
12. Cine urmăreşte din interiorul armatei destabilizarea armatei, scăderea moralului unităţilor, batjocorirea militarilor, umilirea acestora prin punerea la dispoziţia clasei politice a resurselor militare, cine este responsabil de proastă înzestrare a armatei.
13. Când se va trece la depolitizarea armatei şi scoaterea din structurile ei, mai ales din funcţii de conducere, a persoanelor angajate politic, cu funcţii de răspundere în conducerea unor partide? Este cazul doamnei Otilia Sava, care ocupa o funcţie de conducere în MApN dar şi în cadrul UNPR. Ale cui interese le serveşte doamna respectivă şi mulţi alţii asemenea?
14. Când se va realiza o anchetă şi o analiză internă care să stabilească cine se face vinovat de faptul că armata nu mai are aviaţie şi nu îşi mai poate asigura poliţia şi protecţia aeriană fiind nevoită să apeleze la avioanele altor state vecine?Armata a devenit SMURDUL tuturor cazurilor critice si atat. DACĂ E AŞA, SĂ O PREIA ARAFAT.
15. Cine se face vinovat pentru contractele păguboase realizate, prin care armata urmează a fi dotată cu avioane second- hand care până la intrarea în stare de operativitate sunt deja uzate moral?
16. Ce rol au ministrul apărării şi şeful SMG în cadrul CSAT dacă nu sunt în stare să se opună măsurilor care au adus armata la 40% stare de operativitate? Pentru asemenea consecinţe, în alte ţări fapta se încadrează la lezarea intereselor naţionale şi trădare. Nu vrem să fim noi cei care deschid proces pe acest subiect dar dacă lucrurile vor continua aşa, o vom face. Carta Alba a Apărării pe anul 2014, document oficial al MApN conţine suficiente date care să argumenteze acuzaţia.
17. Ce măsuri a luat şi va lua concret Ministerul Apărării pentru ridicarea capacităţii de apărare a ţării cu resurse şi tehnica din dotarea armatei, nu împrumutate?
18. Cine a susinut modificarea L-223 prin OUG 57, ştiind că este anticonstituţional să modifici o lege organică prin OUG, aşa cum guvernul a declarat prin vocea ministrului Agriculturii Achim Irimescu în data de 15 Decembrie, vizavi de legea 149/2015? Dacă ministrul agriculturii nu poate comite o ilegalitate, cine îşi permite să o comită din cadrul Ministerului Apărării?
19. Sunt cumva vânătorii mai importanţi decât militarii încât drepturile militarilor nu mai contează?  Intenţionează guvernul să apere ţara cu vânătorii? Sau poate cu ciobanii faţă de care a dovedit înţelegere.
20. Armata a devenit Cenuşăreasa şi bătaia de joc tuturor guvernelor?S-a declanşat un concurs între guverne, şi partidele politice, cu tema „cine umileşte mai mult militarii”?
21. Domnule ministru Motoc, domnule general Ciucă, v-aţi pus întrebarea ce se întâmplă cu banii ce se cuvin pensionarilor militari care nu mai apucă măsurile aşa zis recuperatorii? Este vina lor că domniile voastre împingeţi termenul de „livrare” până peste capacitatea lor de a se ţine în viaţă? Dacă nu v-aţi gândit poate vă gândiţi acuma şi introduceţi în Ordinul de aplicare a L 223 şi prevederi legate de transferarea sumelor respective familiei celui care închide ochii până să îşi vadă banii sau toată suma datorată.
Gata de luptă permanent
Aşteptăm răspunsuri la aceste întrebări şi nu trebuie să renunţăm până nu le vom obţine.
Este vremea ca cei care se fac vinovaţi de batjocorirea armatei, să răspundă. Aşteptăm ca Ministrul Apărării Naţionale şi Şeful SMG SĂ INVITE LA DISCUŢII ORI DE CÂTE ORI SE AU ÎN VEDERE PROBLEME CARE ŢIN DE SOARTA MILITARILOR ŞI A APĂRĂRII ŢĂRII, PE REPREZENTANŢII TUTUROR ASOCIAŢIILOR MILITARILOR NU DOAR CELE CONDUSE DE ŞEFI UMILI ŞI LINGUŞITORI.
După ce vom definitiva prima listă cu întrebări trebuie să acordăm un timp de răspuns de o lună de zile, apoi dacă nu vom primi răspuns la întrebări să pichetăm sediul Ministerului Apărării până vom primi răspunsurile, cu grupuri de oameni care să se schimbe zilnic un număr constant, dar permanent. Nu ne mai putem permite pierderi de timp, aburiri, parlamentări cu şefi de sindicat trădători.
Atitudinea noastră faţă de ceea ce se întâmplă cu armata, cu integritatea şi apărarea ţării nu trebuie să mai aibă sincope sau să ne manifestăm sporadic, sau -şi mai rău, doar când se umblă la pensie. Suntem în rezervă, nu în mormânt. Trebuie să acţionăm de acuma constant şi permanent dacă vrem să fim crezuţi că avem onoare şi demnitate. Dacă nu, să ne lăsăm păgubaşi că râde lumea de noi.
http://www.presamil.ro/ultimul_nr/files/assets/basic-html/index.html#19/z#noFlash
Armata faţă în faţă cu reacţiunea