Ordine şi precizări ale MApN – partea a treia

Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Întâlnirea din 24 Ianuarie este din ce în ce mai necesară. Mi-am făcut obiceiul să iau la bani mărunţi “binefacerile” trâmbiţate de MApN şi am constatat că oricine ar fi la conducerea ministerului sau a SMG-ului, lucrurile merg spre aceeaşi direcţie, batjocorirea militarilor fie ei activi sau pensionari. Toate legile “reparatorii” sau “drepte” care se se dau de 5 ani încoace privind armata, luate la puricat, conţin pe lângă aşa zisele binefaceri şi inechităţi sau furturi, încălcări ale legii, normelor constituţionale strigătoare la cer. Asta în cazul în care unele articole nu se bat cap în cap.
Cineva, nu spui cine, persoană importantă, m-a atenţionat că pe pagina MApN abureşte de o zi o altă pleaşcă cu care mai marii ministerului ne fericesc, un document dat spre studiu public şi cuvenite propuneri, numit HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 121 dinLegea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Ia uite, mi-am zis, ce repede se mişcă băieţii când e vorba să ne dea ceva avem 10 zile să ne spunem părerea iar ei apoi 10 luni să se facă că îl pun în aplicare, dacă nu cumva între timp mai apare o OUG care să îl abroge. Nu ştiu cum or fi alţii, dar eu când văd prevederi din astea care azi se aprobă dar se pun în aplicare după câteva luni, mă gândesc imediat la modificări şi ţepe. Aceasta a devenit o lege în MApN în ultimii ani şi mă întrebam de unde ştiu miniştrii ăştia care se schimbă la fiecare 2 ani cum să îşi bată joc de noi, toţi la fel. Apoi, privind pe ce pagină a apărut docomentul mi-am dat seama că ei nu ştiu săracii, ei semnează ce le pune sub nas şeful DLAJ,  el e cel care ştie ce are de făcut, el a fost instruit odată şi bine, cei care semnează primesc la investire îndemnul ”contaţi pe tovarăşul Maciu, ştie ce face” aşa cum era dat în primire pe vremuri domnul Gherghină la finanţe.
Studiind documentul supus dezbaterii aşa la mişto, pe 10 zile, pentru că bănuiesc că militarii activi luaţi cu treburile cotidiene habar nu au că a apărut, am constatat lucruri bune dar şi aspecte puse pieziş şi bineînţeles şi încălcări flagrante ale normelor Constituţionale.
Părţi bune:
1. Actul în sine, faptul că totuşi cineva s-a gândit să îl facă, deşi la nivel MApN este o nebuloasă, încă nu se ştie dacă HG-57 se aplică sau nu aşa că „specialiştii” stau cu peniţa în călimară, nu pot scrie, neştiind ce.
2. Actul clarifică, chiar dacă lungeşte nejustificat şi neîntemeiat procedura de înapoiere a banilor cuveniţi celor loviţi de reparaţiile L-241/2013. Aflăm în sfârşit cam când ne vom primi banii înapoi, – dacă nu cumva până în Noiembrie 2016 se schimbă modificarea şi se anulează şi acest articol 121 din L223- şi cam cum.
3. Aflăm că cei care au depus cererile în 2015 îşi vor primi banii ca şi cei care le-au depus sau le depun în perioada Ianuarie-Noiembrie 2016, deci nu le-au depus degeaba. Numai că trebuie să verifice dacă au fost luate în evidenţă, pentru că nu ar fi exclus ca cineva să le fi aruncat la coş.
4. Vor primi banii şi membrii familiilor celor care trec în nefiinţă după ce au depus cererile de restituire, indiferent dacă şi cât au primit. Dar atenţie celor care le vor întocmi de acum în acolo, nu uitaţi să specificaţi ceea ce spuneam în articolul anterior privind legi şi instrucţiuni, respectiv menţionaţi pe cerere cui doriţi să revină sumele dacă vă calcă trenul. Nu strică să scrieţi că faceţi această menţiune în spiritul art 15 din documentul menţionat mai sus.
5. Conform art 14, „În situaţia persoanelor care, la data efectuării plăţilor unei tranşe, nu mai sunt în evidenţa caselor de pensii sectoriale, suma de restituit se plăteşte prin mandat poştal”.
6. Pe talonul de pensie, când vor primi sumele pensionarii vor primi informaţii privind suma respectivă.
Părţi negative:
1. Nu prea înţeleg eu cum e cu Art. 3. – (1), care spune: „ Prevederile art. 121 alin. (1) din lege nu se aplică persoanelor care, deşi depun în termenul prevăzut de lege cererea de restituire şi, la data respectivă, se află în evidenţa casei de pensii sectoriale, ulterior acestei date se constată că nu îndeplineau condiţiile legale pentru acordarea acestora, fiind scoase din evidenţă din cauza încetării calităţii de pensionar.”
Poate cei de la CPS vor explic ce înţeleg ei prin „la data respectivă, se află în evidenţa casei de pensii sectoriale, ulterior acestei date se constată că nu îndeplineau condiţiile legale pentru acordarea acestora”, dar mai ales ce înţeleg ei prin „încetarea calităţii de pensionar” pentru că nicăieri în lege nu se precizează ce înseamnă asta, nici legea 223 nu scrie şi nici Statutul Cadrelor Militare. Prin Legea 223 la art. 71 1 se specifică situaţiile în care se încetează acordarea pensiei deci când ar înceta şi calitatea de pensionar şi una din situaţii ar fi când pensionarul a decedat.Păi atunci ce facem, că art 3 se ceartă cu art 15. Ar fi preferabil ca cineva să explice concret care sunt situaţiile la care se referă art 3 din actualul document suspus dezbaterii.
2. Şi acum, marea palmă dată cu străşnicie şi ură proletară de către chiar slujbaşii şi conducătorii militari, umililor şi batjocoriţilor lor ghiocei. La art. 5, punctul 3, se dă un răspuns clar şi fără echivoc întrebărilor şi problemelor ridicate de mine în articolul anterior vizavi de plata dobânzilor şi indexărilor furate prin L-241. Iată ce spune respectivul articol: ” (2) Sumele ce urmează a fi restituite pensionarilor nu se actualizează cu indicele de inflaţie şi nu sunt purtătoare de dobânzi, penalităţi sau majorări de întârziere.”
Păi eu nu aşa vedeam lucrurile, eu credeam că de vreme ce ministerul, guvernul, parlamentarii au înţeles că s-a comis o discriminare prin acel punct 4 al art 2 din L-241 şi că mi s-a făcut o nedreptate, acuma, venind cu o reparaţie, îmi vor da înapoi tot ce mi se cuvine, că aşa era frumos, şi indexările şi dobânda la banii mei care au intrat în buzunarul ministerului, sau statului. Nu se părea fair ca statul să dea toţi banii înapoi, nu doar o parte, ca Băsescu lui Bercea, că dacă e să fiu tratat ca ţigan, atunci mă ţigănesc până îi las fără păr pe cap pe toţi, de la Maciu până la Piciu. Poate domnul Maciu, marele jurist al armăsii o să spună că nu îl interesează punctul meu de vedere. Poate, nici nu m-ar mira, ştiu că domnia sa este foarte zgârcit când e vorba să îţi acorde drepturi, suntem deja ciocniţi, îi cunosc modul de a interpreta şi aplica legea. Dar aici nu e vorba numai de punctul meu de vedere ci şi de al Curţii Constituţionale, pe care nu ştiu dacă domnia sa îl cunoaşte, dar în mod cert îl încalcă.
Îi amintesc şi poate o să studieze modul în care a fost pusă în aplicare – cu aceeaşi întârziere prevederea privind salariile profesorilor şi cum aceştia au primit înapoi sumele cu toate dobânzile şi indexările aferente. De ce la ei se poate şi la noi nu ? Ce au în plus profesorii sau ce nu au militarii? Aaaaaaaaaaa, militari nu pot face grevă. Am înţeles.
Dar, ca să nu spună domnul Maciu că profesorii au constituit o excepţie, îi supun spre vizualizare şi studiere cazul celor care şi-au primit înapoi banii plătiţi statului ca taxe de înmatriculare, cărora legea iniţial nu le restituia şi dobânzile la banii respectivi. Printr-o decizie a Curţii de Casaţie şi Justiţie, apoi prin Decizia 694/2015 a CCR, aceasta din urmă a decis că oamenii sunt îndreptăţiţi să primească nu doar banii daţi ca taxă ci şi dobânzile ce au revenit sumelor respective prin depozitare, pentru că -spunea CCR- „se pune problema îmbogăţirii fără justă cauză a statului, prin diminuarea patrimoniului contribuabilului ca urmare a imposibilităţii folosirii sumei de bani percepute nelegal şi lipsirea de dreptul de a se bucura de acoperirea beneficiului nerealizat.” Ei, ce spuneţi domnule Maciu, nu e aşa că nu e bine? Păi nu e bine domnule Maciu, nu e bine ! Iar dumnevoastră pe lângă faptul că produceţi documente împotriva intereselor militarilor, nici nu cunoaşteţi jurispudenţa în cauză şi mai şi învaţaţi pe domnul ministru şi pe şeful SMG să dea legi strâmbe care apoi să fie supuse unor procese din care ministerul pierde, pe lângă bani şi timp, încrederea şi respectul militarilor. Eu pentru aşa ceva v-aş demite. Scurt pe doi, pentru că de fapt dumnevoastră sunteţi numit pe funcţia aia exact pentru a evita astfel de situaţii dar dumnevoastră prin girul dat acestei ilegalităţi, nu numai că nu le evitaţi, dar chiar le provocaţi. Citiţi vă rog, stimate domn Maciu şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, care a introdus alin. (11)la art. 124 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în care se spune: “În cazul creanţelor contribuabilului rezultate din anularea unui act administrativ fiscal prin care au fost stabilite obligaţii fiscale de plată şi care au fost stinse anterior anulării, contribuabilul este îndreptăţit la dobândă începând cu ziua în care a operat stingerea creanţei fiscale individualizate în actul administrativ anulat şi până în ziua restituirii sau compensării creanţei contribuabilului rezultate în urma anulării actului administrativ fiscal.”
De reţinul că în legea 207/2015 care este în vigoare în acest moment, la art 182, “Dobânzi în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget se prevede”:
Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilul/plătitorul are dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 168 alin. (4) sau la art. 77, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabilului/plătitorului.
Deci MApN este obligat de legea fiscală să restituie pensionarilor nu numai sumele datorate ci şi dobânzile care se calculează, conform art 168. Aici este interpretabil de când anume decurge termenul, dar pentru cei care au contestat art 2 alin 4 din – L241 şi mai au acasă copie după contestaţie, dobânda decurge din momentul depunerii contestaţiei respective cererii de recuperare a sumelor. Cei care nu au făcut contestaţie sau cerere la aceste sume, CÂND VOR FACE CERERE DE RESTITUIRE, SĂ CEARĂ ÎN CERERE ŞI SUMELE DATORATE CA DOBÂNDĂ ŞI CELE OPRITE PRIN NEINDEXARE, CĂCI LE VOR CÂŞTIGA ÎN INSTANŢĂ DACĂ MINISTERUL SE ÎNCĂPĂŢÂNEAZĂ SĂ NU LE PREVADĂ ÎN ORDIN.
În fapt OG 29/2003 fusese supusă atenţiei CCR pentru că dobânda stabilită era prea mică, nu decurgea de la momentul opririi sumelor, iar CCR a dat câştig de cauză petenţilor.
În finalul deciziei, Curtea precizează : „În fine, Curtea reţine că forţa obligatorie a actelor jurisdicţionale, deci şi a deciziilor Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Aşadar, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept. „
În limba română asta înseamnă că decizia trebuie considerată obligatorie nu doar în ceea ce priveşte cele ce le impune ci şi prin argumentele şi fundamentarea ei. Tradus sau aplicat la legi asta ănseamnă că nu doar prevederile legii au fostţă de lege ci şi notele de fundamentare şi motivările acestora ceea ce prectic confirmă ceea ce spuneam vizavi de motivările legiloe 241 şi 223 PENTRU CĂ SE SPECIFICĂ DISTINC CĂ  SE IMPUN CU ACEEAŞI FORŢĂ TUTUROR SUBIECTELOR DE DREPT.
La noi însă MApN dirijat de DLAJ condus de domnul Maciu, sare şi peste art 182 din Codul Fiscal şi peste decizia nr 694/2015 a CCR, ceea ce face art 3 şi mai penal.
În baza celor enunţate mai sus, a art.52 alin (1 ) din Constituţie şi a prevederilor art 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, orice pensionar lovit de prevederile art.3 din actul supus dezbaterii, va avea dreptul să deschidă proces împotriva MApN, proces pe care îl va câştiga fără prea mare bătaie de cap, jurisprudenţa fiindu-i favorabilă. Dacă MApN doreşte din nou procese cu pensionarii, având în vedere cele arătate mai sus înseamnă nu numai că juriştii săi nu cunosc legea ci că urmăresc cu tot dinadinsul batjocorirea pensionarilor.
Poate touşi există şi un cap mai Limpede prin minister care să convingă pe domnii Ciucă şi Motoc, că nu tot ce spun juriştii pe care îi au în subordine este legal şi îi mai schimbă, căci aşa cum spunea cineva, puterea corupe iar dacă nu corupe, ia minţile.
UPDATE:
3. Mie mi-a scăpat, dar am fost atenţionat că şi art 4 este făcut la baătaie de joc, deoarece cere ca cererile pentru returnarea drepturilor cuvenite să se depună DOAR personal sau prin mandatar, dar musai la sediul Direcţiei Financiare, CPS din Bucureşti şi nu altfel, adică nu prin mandat poştal sau mail. Să mai spună cineva că nu ne iubeşte conducerea ministerului.
„Restituirea diferenţelor, se face doar la cererea depusă de titularul dreptului de pensie la casa de pensii sectorială în evidenţele căreia se află sau de tutorele ori curatorul acestuia, de către persoana căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.”
Cum legea- 223 la art 121 nu prevede expres cum se trimit cererile, MApN nu poate da vina pe lege , deci prevederile art 4 din actul emis de MApN este opera  iubiţilor noştri colegi care vor să ne vadă aşteptând pe la porţile lor, să mai dăm bani pe drum şi să ne îndreptăm către Bucureşti.DOMNULE  MINISTRU, SĂ FIŢI ÎN BUCUREŞTI PE DATA DE 24 IANUARIE, VENIM CU CERERILE!
Să nu trec prea uşor peste acest proiect legislativ, este interesant de citit şi salvată până nu dispare, şi motivarea din nota de fundamentare a proiectuului în care se spune că pensionarii loviţi de OG1/2011 ŞI l241, „au suferit o serie de inechităţi determinate, pe de o parte, de renunţarea de legiuitorul din anul 2010 la principiul specific dreptului asigurărilor sociale de menţinere în plată a cuantumului mai avantajos al pensiei în ipoteza recalculării acesteia ca urmare a modificării cadrului legal. Pe de altă parte, inechităţile au fost generate şi de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile obţinute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, respectiv a revizuirii pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare.”
4. Deloc lipsit de importanţă este art 6 care spune că sumele ce trebuiesc calculate fac obiectul compensării cu cele ce au fost graţiate prin-L-241 şi-L -125, cu alte cuvinte, mai pe româneşte, cei care au fost scutiţi de plata unor diferenţe cauzate de neglijenţa, prostia sau oboseala  lucrătorilor care le-au calculat greşit pensiile, „scapă de graţiere” şi sumele pe care nu le-au plătit deşi nu le erau imputabile, acuma le sunt şi se vor deduce din sumele pe care ar trebui să le primească. Frumos lucrat. Ca la carte. Când trebuie li se ia pensionarilor, li se ia cu două mâini, când trebuie să li se dea, li se dă cu ţârâita până mor. Pun pariu că la sumele debitoare către stat se vor calcula şi dobânzi.
Armata e cu noi!
http://www.mapn.ro/legislatie/index.php
http://dlaj.mapn.ro/
http://lege5.ro/Gratuit/ha4demjugq/decizia-nr-694-2015-referitoare-la-admiterea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-prevederilor-art-124-alin-1-raportate-la-cele-ale-art-70-din-ordonanta-guvernului-nr-92-2003-privind-cod
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2016.htm#__RefHeading__3307_1651101228
Ordine şi precizări ale MApN – partea a treia