24 Ianuarie 2016 – Mica Unire, Marea Dezamăgire

A trecut. A trecut aşa cum au trecut şi celelalte. Şi Ziua Unirii şi “Marele Protest” organizat de guralivul Dogaru. Bineînţeles că nu a fost aşa cum se lăuda domnul Dogaru, nici aşa cum sperau ceilalţi participanţi care au venit sperând că în sfârşit pensionarii militari se vor trezi şi vor ieşi în stradă, nu pentru pensii ci măcar pentru ceea ce pe reţelele de internet aproape toţi numesc Onoare şi Demnitate. Ei bine, din cei 30000 de protestanţi cu care domnul Dogaru nu spera, ci speria “autorităţile” în binecunoscutu-i stil fanfaronistic, la proteste în Bucureşţi, la Piaţa Victoriei, s-au adunat undeva între 3500-5000 de menifestanţi după estimarea mea şi a majorităţii celor pe care i-am întrebat, 1500 după cum informau anumite posturi TV. Ceea ce anunţă televiziunile bineînţeles că nu mai reprezintă de mult realitatea din teren pentru că acestea prezintă ceea ce “trebuie“ să prezinte, nu adevărul.

Prima dezamăgire
Consider prezenţa slabă şi dezamăgitoare având în vedere comentariile şi declaraţiile făcute de mulţi pensionari militari pe FB şi alte bloguri sau pagini de socializare, dar foarte mare dacă avem în vedere cine a organizat oficial evenimentul. Trebuie să admit că mai mult de jumătate din cei prezenţi nu au venit pentru Dogaru ci pentru că voiau să schimbe ceva. Ceilalţi, fie membri SCMD cu sau fără cotizaţii, fie aparţinând unora din cele 5-6 sindicate din alte ramuri sau de fapt din ramuri bugetare cu care Dogaru personal şi nu sindicatul, are “convenţie”, au venit sperând şi ei că numărul lor va fi completat de alţi nemulţumiţi. Nemulţumiţi de ce ? Să fim sinceri cu noi înşine, aşa cum am spus, pe cei mai mulţi pensionari militari, chiar dacă vorbesc despre Demnitate şi Onoare, îi scoate în stradă doar ameninţarea subţierii pungii. Ori, OUG 57/2015, LOR NU LE AFECTEAZĂ CUANTUMUL PENSIEI, ORICUM S-AR CALCULA ACEASTA, deci, aşa cum spuneam în alt material, onoarea trece prin portofel iar pensionarii au preferat să se uite la tv, că doar vor fi 30000 de oameni în stradă, aşa a spus Dogaru, nu aveau pentru ce să mai vină şi ei, să se calce în picioare. Asta este una din urmările umflării şi împăierii marca Dogaru. Marea Mută a rămas aşa cum i se spune, activii nu au ieşi pentru că puteau păţi ce a păţit Alexandru, pensionarii nu au ieşit pentru că pensiile lor nu sunt afectate şi cei mai mulţi nu văd de ce ar ieşi ei, pentru a-i apăra pe cei mai loviţi de această ordonanţă, militarii activi ŞI ÎN SPECIAL MILITARII ANGAJAŢI SAU SGP cum le spune acuma. Îmi e jenă să recunosc dar aceasta este marea dezamăgire pe care o simt în aceste moment LIPSA DE COEZIUNE ŞI ADEVĂRAT RESPECT FAŢĂ DE DREPTURILE MILITARILOR , HAINA ŞI ONOAREA MILITARĂ.


Confirmări
De discursul şi atitudinea organizatorului nu sunt dezamăgit, este exact aşa cum le aşteptam, urlete şi ameninţări sterile, schimbări de atitudine faţă de ceea ce declara sau recomanda pe blogul SCMD cu două zile mai devreme, promisiuni că dacă nu i se vor lua în seamă revendicările, va face “ce a făcut tata”.

După ce cu două zile înainte spunea că de fapt adunarea se doreşte a fi o glorificare a momentelor istorice cauzate de Unire: Citez: “Glorificandu-i pe acei inaintasi ai nostri, am solicitat organizarea unui miting cu 30000 de oameni la ora 11.00 in Bucuresti pentru a transmite politicienilor, aplecati spre interese straine, Europei si lumii, ca ne anima aceleasi idealuri de unire statala, unitate nationala dar si de dreptate socială”, odată suit la tribună şi pus în faţa microfonului, domnul Dogaru a început să urle din nou spumegând, ameninţând, strigând jos guvernul, jos clasa politică ca şi cum aceştia se dau jos sau cad singuri ca bichineii la bordel. Deci s-a dus dracu toată glorificarea promisă.
Trădări
Tot domnul Dogaru trasa în acelaşi document, indicaţii  preţioase filialei din Iaşi vizavi de comportamentul faţă de domnii Iohannis şi Cioloş, insinuând că a rezolvat el problema şi cei doi vor contacta “reprezentanţii săi” la Iaşi şi vor rezolva problema.” După consumarea acestui moment, va rog intrerupeti actiunea de pichetare si incadrati-va in manifestarile generale dedicate Zilei Unirii, cu profesionalism, astfel incat acestea sa nu fie perturbate in sensul celor intamplate la Chisinau”. În urma acestui demers al domnului Dogaru, la Iaşi, domnul Iohannis a fost iertat de sindicaliştii militari şi a arătat lumii că este un preşedinte iubit. Punct ochit punct lovit. Unii ar putea spune că Dogaru a fost păcălit de Iohannis care i-ar fi promis că va discuta cu cei din Iaşi dar nu a mai făcut-o. Eu cred  că Dogaru a bătut palma cu guvernanţii în schimbul ridicării lui la rangul de reprezentant al pensionarilor militari dar şi –conform unor colegi din Bucureşti care sunt mai aproape de surse – puţin strâns cu uşa de nişte chestii cam incomode. Oricum ar fi, chiar dacă – să presupunem că – a căzut în plasa lui Iohannis, imaginea lui de mare luptător şi maestru al dezinformării şi manipulării este puternic zdruncinată dacă un ageamiu în acest domeniu, ca Iohannis, l-a biruit. Deci domnule Dogaru, conform unor voci –destul de multe- nu veţi mai apuca să vedeţi în faţa dumneavoastră de acuma atâţi militari sau protestatari, decât chemaţi de altcineva.

A doua dezamăgire
O altă dezamăgire – şi iarăşi o recunosc cu neplăcere- este ceea ce s-a întâmplat la Iaşi. Pe 23 seara, o delegaţie a SCMD Filiala Iaşi s-a întâlnit cu reprezentanţi ai guvernului şi ai preşedinţiei, dar nu capii celor două instituţii, cum se lăuda Dogaru ci doi generali, Oprişor din partea Palatului Cotroceni şi Nicolae Ciucă din partea palatului Victoria. Citind comunicatul dat de către respectiva filială am revăzut articolele din “Scânteia” având ca subiect întâlnirile tovarăşului. Vă dau numai un citat scurt : “Într-un climat onest si constructiv s-au discutat şi alte probleme care vizează îmbunătăţirea nivelul de trai al cadrelor militare active şi în rezervă.
Cu solicitudine dl. general Ion Oprişor, ne-a asigurat că va înmâna domnului Preşedinte lista noastră de revendicări, susţinând totodată necesitatea analizării şi rezolvării problematicii prezentate in interesul major al militarilor rezervişti.”
Ciupiţi-mă să mă conving că nu visez. Nu vreau să comentez buna-credinţă a semnatarului acestui comunicat,  dar şcoala Stefan Gheorgiu scrie pe el.
De fapt domnii Onişor şi Ciucă au fost trimişi la Iaşi pe post le Lamă sau Freză, să cureţe drumul pentru domnii Iohannis şi Cioloş, să îi „liniştescă pe tovarăşi” să îi convingă că există deschidere din partea conducerii, să le promită că aceştia vor veni a doua zi să  stea de vorbă cu ei şi să nu mai protesteze. Manevra a mers, ieşenii au pus botul, freza a funcţionat.

A doua confirmare
Din partea domnului Oprişor, fostul secretar al CSAT iarăşi nu aveam pretenţii, ca şi la Dogaru, mai ales după ce l-am văzut umilit de Iohannis în ultima şedinţă CSAT la care a participat. După acea şedinţă în care Oprişor nu a fost nici măcar sesizat de preşedinte, dar să mai şi dea mâna cu el, acesta a fost “promovat” consilier prezidenţial. Numai la noi se poate întâmpla aşa ceva. CHESTIA CU ŞUTUL ÎN CUR ŞI PASUL ÎNAINTE SE POATE APLICA ŞI INVERS, ADICĂ ORICE PAS ÎNAINTE POATE FI FĂCUT CA URMARE A UNUI ŞUT ÎN CUR.

A treia
Ceea ce m-a dezamăgit-e adevărat nu la fel de mult ca absenţa pensionarilor şi numărul mic de participanţi, este atitudinea Şefului Statului Major al Armatei, faţă de cele prezentate de delegaţie. Din comunicatul domnului Moraru, aflăm că :” Domnul general Ciuca ne-a încredinţat că în cel mai scurt timp va întreprinde demersuri concrete în vederea clarificării unor aspecte legislative mai puţin înţelese de către militarii în rezervă şi identificării căilor pentru soluţionarea legală a problemelor de interes general semnalate.”
Prima întrebare ar fi, de ce „în cel mai scurt timp” şi de ce nu până acuma ? Nu a sesizat ilegalitatea documentului sau nedreptăţile, sau a considerat că se poate trece peste  ele? Dar noi vorbim despre ele de cand au apărut, până acuma nu a avut timp să „întreprindă demersuri concrete”? Ce seamănă cu limbajul lui Gheorghiu iar atitudinea cu activitatea pompierilor.   Nu cumva acel „în cel mai scurt timp” se traduce prin „la Paştele Cailor?” 
Apoi,  ori domnul Moraru nu a înţeles mesajul domnului Ciucă, ori domnul Ciucă nu s-a exprimat suficient de clar având poate altă şcoală, nu Stefan Gheorghiu, ori eu nu am nici o şcoală, dar din cele communicate eu am înţeles că domnul Ciucă luând act de problemele noastre, a promis că va încerca să ducă muncă de lămurire cu noi, să înţelegem binefacerile OUG 57 /2015 sau poate chiar LEGALITATEA EI. Asta înţeleg eu din fraza” va întreprinde demersuri concrete în vederea clarificării unor aspecte legislative mai puţin înţelese de către militarii în rezervă şi identificării căilor pentru soluţionarea legală a problemelor de interes general semnalate.”
Băi somebody, mai ciupeşte-mă odată că dau în apoplexie. Cum adică, eu mă chinui de o săptămână să îi pun la dispoziţie prevederile OUG-8 /2014, L- 2017/2015 art. 186 şi Decizia CCR 694/2015, başca citate din Cioloş, Prună şi Maciu, că OUG 57 /2015 este ILEGALĂ ŞI ANTICONSTITUŢIONALĂ, iar domnia sa domnul Ciucă Nicolae consideră că avem lacune şi trebuie să ne explice neşte lucruri mai puţin înţelese de noi. Şi eu care credeam că va încerca să le explice politicienilor unele aspecte mai puţin cunoscute de ei în ceea ce priveşte viaţa de militar, privaţiunile serviciului militar, Demnitatea şi Onoarea militară, importanţa unei armate echipate, pregătite şi respectate în societate. M-am înşelat. Sau nu?  Păi dacă şi primul general al armatei române consideră că batjocorirea în formă continuată la care este supusă armata de 26 de ani, inclusiv acuma de când domnia sa este şef al SMG, trebuie explicată şi înţeleasă, eventual acceptată şi tolerată de militari, rezervişti sau activi, ce să îi mai cer lui Onţanu?

La dispoziţie
Domnule General, dacă doriţi să explicaţi acest lucru militarilor, vă rog să o faceţi eventual într-un interviu mai larg, bănuiesc că aveţi multe de spus, pentru că unii dintre noi suntem mai bătuţi în cap. Vă stau la dispoziţie pentru necesarele lămuriri.
Şi chestia cu “identificarea căilor pentru soluţionarea legală a problemelor de interes general semnalate” , pentru mine sună ameninţător, pentru că asta înseamnă că Ministerul Apărării sau poate chiar domnia sa personal, va/vor căuta- în caz că presiunea va fi prea mare şi OUG 57 nu va fi adoptată- căi pentru a face ca prevederile ilegalei OUG 57 să fie admise printr-un alt act legalizat. Adică ne aşteaptă ceva cam de genul a ceea ce s-a întîmplat după ce HG- 735 din 2010 a fost declarată ilegală de către ICCJ. Se ştie ce a urmat, termenul recalculare a fost înlocuit cu sintagma revizuire iar HG 735 /2010 a fost înlocuită cu OUG 1/2011. Păi dacă drumul e deja bătătorit, de ce să nu se meargă pe el? CAM ASTA ESTE CEEA CE AM ÎNŢELES EU CĂ NE PROMITE DOMNUL GENERAL Ciucă. Dacă greşesc, aştept să fiu contrazis, cu vorbe clare, dar mai ales aş dori cu fapte. Şi poate aflăm opinia domniei sale şi vizavi de acordarea OMM şi militarilor angajaţi, aşa ca să dea un semn şi lor, de mila Măriei Sale. Dacă consideră că este ceva ce aceştia nu merită, poate va întreprinde demersuri concrete în vederea clarificării unor aspecte legislative mai puţin înţelese de către aceştia, cum ar fi reducerea pensiei lor prin OUG 57 sub pensia unui şofer la ministerul finanţelor.
Admit că mă aşteptam ca domnul general Ciucă să nu dea un răspuns cererilor militarilor sau mă rog, anumitor doleanţe, pentru că ordinele sunt politice nu militare, dar să răspundă în felul acesta a fost o mare surpriză pentru mine. Probabil după cariera militară va urma una politică de excepţie.
 Cine a câştigat ?
Mergând acuma mai departe pe evenimentul zilei, bineînţeles că mulţi au fost dezamăgiţi. Singurul mulţumit, în special în plan personal este domnul Dogaru.
– A reuşit să “strângă” aproape 5000 de oameni ceea ce este de două ori mai mult, dacă nu de trei ori decât membrii cotizanţi ai SCMD.
– A reuşit să se pună bine cu Iohannis, pentru că i-a promis că nu va avea probleme cu rezerviştii la Iaşi şi nu a avut.
– A reuşit să păcălească din nou sindicaliştii să vină să îl vadă urlând. – A reuşit să acapareze ştirile zilei şi să facă unii oameni să creadă că este un adevărat reprezentant al militarilor, ceea ce bineînţeles nu e adevărat, dar ce mai contează, impresia a fost făcută şi- mai ales- a reuşit să păcălească pe cei care au venit pe lângă el de la alte asociaţii ale militarilor sau neafiliaţi, sperând că vor avea un mesaj comun, dar el a deturnat totul de direcţia dorită de el, adică urlete, ameninţări, pumni ridicaţi aşa la plezneală.
Având în vedere aceste aspecte se poate spune că Dogaru e singurul care a câştigat. Da, pe termen scurt, se poate spune că este câştigătorul etapei. Dar din acest moment a pierdut orice şansă la titlu. Watch my words.


Show must go on
MAREA ÎNTREBARE ESTE CE SE VA ÎNTÂMPLA CU PENSIONARII MILITARI. Întrebarea nu se referă la viitorul OUG-57 sau legea pensiilor, pentru că acestea nu vor fi modificate altfel decât vrea Guvernul chiar daca poate se va renunţa la OUG-57, căci se va apela la o nouă OUG 1/2011, aşa cum a sugerat domnul Ciucă.
Întrebarea se referă la ce se va întâmpla cu Marea Unire a Militarilor, atât de clamată în ultimul timp. Părerea mea este că indiferent de rezultatele acestei zile sau de dezamăgirile unora sau altora, de concluziile trase de fiecare, “The Show must go on” . Nu pentru pensii, nu pentru OUG-57 ci PENTRU TOATE OUG 57 CARE AU FOST ŞI CARE SE MAI PREGĂTESC, pentru respectul pe care clasa politică trebuie să îl acorde nu mie, nu pensionarilor militari, nu soldaţilor care le curăţă uliţele şi autostrăzile sau care mor prin ţări străine trimişi de o clasă politică putredă şi târâtoare, ci instituţiei armatei, apărării naţiei, cetăţenilor acestei ţări, legilor, Constituţiei. Contestând până în pânzele albe OUG 57/2015 nu apărăm drepturile sau pensiile unora sau altora ci CONSTITUŢIA, pentru că această OUG încalcă grosolan şi mai ales cu dispreţ prima lege a ţării. Dacă nici prima lege a ţării nu merită acest efort, atunci ce altceva mai putem apăra?

De aceea eu consider că eforturile şi activităţile începute şi demarate pentru această zi nu trebuiesc întrerupte, oricât de dezamăgiţi am fi, trebuie să ne ridicăm, să ne scuturăm de praf şi să mergem mai departe. Aşa cum spuneam cuiva ieri pe FB, eu am ştiut la ce să mă aştept, am evaluat corect şi numărul de participanţi şi ceea ce se va întâmpla, inclusiv faptul că Iohannis nu se va întâlni cu delegaţia SCMD iar Dogaru ştia asta. Speram să mă înşel, am fost învinuit de defetism dar nu a fost defetism. Am fost dezamăgit în speranţa mea că totuşi poate militarii rezervişti vor veni în număr la mare. Cred că au fost mai mulţi veniţi din provincie decât din Bucureşti dar au fost cel puţin egali ca număr.

Continui să cred că pentru a schimba ceva în bine în această ţară trebuie mai întâi să ne schimbăm noi, să ne schimbăm această atitudine de indiferenţă, să înţelegem, că lăsând această clasă politică să facă ce vrea cu noi acuma, la adăpostul unor drepturi materiale care momentan sunt garantate, nu vom face altceva decât să o încurajăm să meargă pe aceeaşi linie, să continuie să îşi bată joc de noi, şi mai ales să le întărim puterea şi convingerea că îşi pot permite orice. Mergând pe această linie încercaţi să vă imaginaţi ce urmează pentru copii şi nepoţii noştri. Ce soartă credeţi că vor avea? Vor pleca toţi din ţară la căpşuni sau furat, sau mai ştiu eu unde? Ok, şi atunci cine ne va mai aprinde o lumânare la mormânt sau ce se va întâmpla cu mormintele noastre, că dacă timp de doi ani nu sunt întreţinute, le ia Daniel şi mai face câteva catedrale pentru întregirea averilor neamurilor proaste.
24 Ianuarie 2016 – Mica Unire, Marea Dezamăgire