duminică, 7 septembrie 2014

Scuturi SUA-România și imperiile


romania si imperiile
România alianțelor
Libertatea se câştigă uneori  cu sabia în mână şi se pierde la masa tratativelor.
Cu riscul de a fi catalogat anti-american deci ”trădător” așa cum erau considerați cei care criticau politica marelui prieten sovietic  în anii 50, voi încerca să deschid un subiect care a devenit prea repede unanim acceptat fără a fi dezbătut sau fără a se discuta argumentele pro si contra. Prea ușor și prea ieftin conducătorii noștri aderă la alianțe și principii îndoielnice, uneori doar pentru a-și scăpa pielea și o parte din avere (vezi cazul Mihai – 23 August 44), alteori pentru a obține puterea și a se menține în scaun(vezi aproape întreaga istorie).
Prea de multe ori țara asta a fost pusă la dispoziția unor imperii sau imperatori  care sub pretextul oferirii protecției, au scos din ea cât au putut. Roma a scăpat de prăbușire după înfrângerea lui Decebal prin trădare, datorită aurului din Dacia. Turcia încă mai are de vânzare aur românesc primit sub formă de peșcheș, dar, bir, sau pur și simplu luat cu japca, aur pe care acum românii îl plătesc la prețuri de sute de ori mai mare fără a realiza că poate cumpără aurul luat de la gâtul tăiat al strămoşilor. Muzeele Vienei încă mai poartă în vitrine și subsoluri  aurul scos de iobagii români din Apuseni, Moskova nici acum nu a înapoiat tezaurul dat cu prea mare ușurință sub pretextul protecției. Prea mult a plătit și încă mai plătește acest popor, acest pământ sub pretextul oferirii protecției și prieteniei sau parteneriatului  politic sau strategic. Parcă suntem blestemați să fim mereu legați la ochi și să nu înțelegem că nimeni, nimeni altcineva nu ne va apăra, nu ne va proteja, nu își va pune la saramură pielea pentru noi, nimeni nu își va da sângele pentru a ne apăra pe noi în timp ce noi ne desființăm armata, industria de apărare,  sentimentul patriotic, cultura, istoria, sistemul de sănătate, sistemul educațional cu mirajul unei protecții iluzorii. Românul prea s-a învăţat să stea în cârciumă şi să bea iar soldaţii să îi salveze casa iar acum vrea ca el să se uite iar alţii să îi apere graniţele, deşi nimeni nu este dispus să piară de dragul lui.  Culmea este însă că deși avem o istorie plină de astfel de exemple, nu învățăm nimic din ea. Nu învățam că Mihai Viteazu  a învins numai atunci când armata sa era bazată pe oastea mare, adică cea din popor, nu pe lefegii, sau militarii imperiului protector. Cum s-a depărtat de căpitanii lui și armata țării și s-a lăsat pe mâna generalilor străini și a mercenarilor, cum a rămas fără cap. Ștefan cel Mare a rămas în scaun 47 de ani pentru că a știut pe cine să se bazeze și cum să își țină oamenii în mână, nu pentru că a fost sprijinit de ”protectori ” binevoitori. Este adevărat, s-au mai creat alianțe, au mai fost semnate tratate, dar acestea sunt făcute de regulă  pentru a oferi  siguranță, nu pentru a apăra sau a lăsa totul în seama aliaților. Şi alianţelor.   Să nu uităm că de cele mai multe ori acestea sunt încălcate atunci când una din părți nu mai are nevoie de cealaltă parte sau când a reușit să o facă să creadă prea mult în jurăminte, lăsându-se descoperită. Să nu uităm, revenind la Mihai Viteazu, că a fost ajutat de Maximilian nu pentru că acesta îl iubea ci pentru că era singurul care îl putea învinge pe Sigismund care începuse să pună probleme imperiului. După ce a scăpat de Sigismund, imperiul a scăpat și de Mihai. Așa procedează imperiile așa vor proceda în continuare, nimic nu s-a schimbat, doar proștii care cred în prietenia celor mari.
România intereselor
România a fost este și să sperăm că va mai fi o țară bogată, dar din păcate cu oameni săraci și cu conducători la care verbul de bază este „ a vinde-vânzare”. Aceștia fie au fost vânduți, fie vânzători, nimic nu   s-a făcut în afara acestui verb. România a fost este și să sperăm că va mai fi o țară, o țară așezată la răscruce de drumuri, de civilizații și culturi. Sunt destule elemente și dovezi care spun nu doar că ne aflăm la răscruce de civilizații ci chiar că civilizațiile au plecat de aici în cele patru zări și eu înclin să cred că așa este. Sfinxul, Bucegii, Munții Buzăului, Pădurea Baciului, Ceahlăul, Sarmisegetuza, Tărtăria, declarația papei Ioan Paul al doilea în 1999 sunt suficiente argumente care mă fac să cred că nu întâmplător și nu degeaba atâtea imperii au dorit să profite acest pământ dar ATENȚIE, NU SĂ ÎL CUCEREASCĂ sau extermine nu să îl distrugă ca entitate, nici fizic nici spiritual, deși mici tendințe locale ale unor vremelnici și mărunți guvernanți au existat.  Este foarte important acest aspect, acest amânunt istoric,   trebuie să înțelegem de ce totuși nici un imperiu, nici cel turcesc, nici cel rusesc și nici cel austro-ungar  nu au dus stăpânirea până la capăt, nu au transformat România în pașalâc, nu au ras populația sau spiritualitatea, nu au evacuat sau strămutat populația, nu au populat masiv țara cu alte  populații până la pierderea identității naționale. Un răspuns ar  fi faptul că atât de mulți erau cu ochii pe această țară, încât nici unul nu a îndrăznit să forțeze nota, de frica celorlalți șacali care așteptau să le vină și lor rândul. Pe de o parte țara a fost suficient de bogată pentru a da de mâncare secole la rând nu doar românilor, ci și  romanilor, turcilor austriecilor, ungurilor, rușilor, nemților și mai nou americanilor. De secole românii dau de mâncare altora, muncesc pentru alții, se fură și se omoară între ei pentru a-și mulțumi ”ocrotitorii”, protectorii. Dar un alt răspuns al menținerii României încă integre este poate și această putere, spiritualitate, civilizație, forță divină poate, care a dus la apariția acestui popor și a altora plecate de aici. Culmea, nici Hitler nu a îndrăznit să facă cu România ce a făcut cu Polonia sau Cehoslovacia și chiar cu Franța.  A preferat să lase la conducerea țării un rege slab, nevolnic, sprijinit și înșelat  pe rând de partide politice lipsite de curaj, secondat și apoi dominat de un militar care a pus înainte de orice interesele țării intrând și el în galeria vânduților, iar petrolul și grâul luate au fost luate cu contract de vânzare-cumpărare pe care conducătorii de azi se fac că nu îl cunosc, pentru că ei au ales să intre în galeria vânzătorilor.  Există dovezi ascunse de străini, nerecunoscute sau necunoscute de români care arată de ce România este Grădina Maicii Domnului, cum a spus Ioan Paul al II-lea. Există undeva în conştiinţa imperiilor, în subconștient un respect dar și o teamă față de cei ce le-au dat viață. Un singur popor a îndrăznit să își condamne Tatăl prin Fiul său dar asta este excepția care întărește regula.
Astăzi, România aflată în același loc strategic,istoric și spiritual Ales, este din nou folosită, manipulată, amăgită, ”ocrotită” de un imperiu împotriva altui imperiu, pentru că la cârma ei se află din nou dregători care au preferat să fie vânzători, nu vânduți,”oameni liberi” nu eliberatori, slugi nu dregători. Iar românul, acest strănepot  ingrat al măreței civilizații a Traco-Dacilor, uitând de străbunii săi, de toată moștenirea genetică, doarme așteptând mila și ajutorul alogenilor așa cum așteaptă la fiecare an electoral promisiunile mincinoase și pungile cu zahăr și ulei.
Va urma
Scuturi SUA-România și imperiile

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteți face orice comentarii în limitele decenței, bunului simț, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi șters.
Nu am nicio satisfacție să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurându-se sau atribuindu-și epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveți chef de hârjoană și trimiteri prin locuri ascunse vederii, faceți-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveți comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeți acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care postează comentarii sunt răspunzători pentru comentariile pe care le fac.