marți, 22 martie 2011

UN ALT ROMÂN

După meciul lui Bute, “condimentat” cu Băsescu şi Severin, credeam că nu o să mai am prea curând ocazia să văd UN ALT ROMÂN care să mă facă să îmi dea lacrimile. Nici nu mai ştiu de de plângeam privindu-l : de mândrie că e român, de bucurie că lumea îl aplaudă, de emoţia provocată de muzica lui, sau de necaz că a fost nevoit să plece să lucreze în Norvegia, să facă o muncă de necalificat ca să îşi poată cumpăra ceea ce îi trebuie pentru a-şi împlini visul, iar în ţara nu îl bagă nimeni în seamă ? Sau poate plângeam de bucurie că un român măcar îşi va împlini visele şi va arăta lumii că românii au şi oameni talentaţi, adevăraţi, nu doar hoţi, ciubucari şi şperţari.
Mulţumesc Domnului că uite că mai există şi români care chiar dacă nu îşi pot arăta valoarea în ţară , o fac cu succes în străinătate, acolo unde au fost siliţi să plece prin politica de doi bani a guvernelor şi parlamentelor ţării, indiferent de culoare.Interesanta intrebarea pusă de un membru al juriului “De ce nu te-au văzut (apreciat) cei din România ?”. Ceea ce aici este tratat ca neinteresant acolo este fantastic. Si la fel de dureroasă este si ultima remarcă a aceluiaşi membru al juriului “ Ma bucur atât de mult ca esti aici “ Da, normal, asa cum s-au bucurat şi americanii cand a ajuns Nicolae Tesla la ei, si francezii când au ajuns Brâncusi şi Eliade şi Coanda, în Franţa .

Un alt membru al juriului, spune “I hope the Romanians can see your talent NOW”.

Da, în ţara talentul său este neinteresant, aşa l-au catalogat cei ce l.au vazut.
Pentru că in ţară nu sunt promovate adevăratele valori ci doar valorile de partid.

Privesc a nu stiu câta oară acest clip si nu mă pot opri. Nu stiu ce e cu mine, ori am imbatranit, ori m-am prostit, ori am devenit masochist, pentru că la fiecare vizionare nu îmi pot opri lacrimile. Şi mă tot întreb ca prostul ce am de plâng. Imi e teamă că am devenit prea sensibil si mă întreb dacă nu cumva o să înceapă să imi placă telenovelele. Ar fi culmea. Şi totusi, nu cred că e ceva rău dacă talentul şi soarta unui compatriot, căruia i se deschid brusc in faţă portile unui viitor pe care îl merită datorită muncii şi talentului său, mă emotionează până la lacrimi. Eu cred că totusi nu trebuie sa îmi fie ruşine să recunosc că sunt încă sensibil la ceea ce se intamplă, bine sau rău, cu compatrioţii, vecinii, prietenii, românii sau oamenii.

Aş vrea să pot mulţumi şefului lui Bogdan, care a reuşit să se apropie de el atât de mult incât să îi dea ocazia să ii arate ce talent are şi vazându-l. să îl şi îndemne să participe la acea emisiune. Câţi patroni români ar fi făcut acest gest de a se apropia de angajaţii lor atât de mult încât să le cunoască pasiunile si hobbyrile şi culmea, să îi si mai îndemne să participle la emisiune, cu riscul de a-l pierde ca angajat.

Mulţumesc norvegianule pentru gestul tau !

Priviţi şi bucuraţi-vă români !Un prilej de mândrie pentru noi şi o palmă dată politicienilor ţării!

ROMÂNII SUNT FANTASTICI ! Au doar nenorocul sa fie mizerabil conduşi si reprezentaţi de politicienii lor.


Multumesc domnului Petrescu, autorul  blogului Linia de Mira  pentru ca mi-a scos in fata aceasta minune .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.