PE SPINAREA UNUI BIVOL ...

SLAVĂ DOMNULUI
Citeam ultima ştire sindicală de ieri . Câţiva membri din conducerea sindicatului Pro - Lex, sindicatul poliţiştilor, al celor care au strigat primii „iesi afară javra ordinara” şi cei care s-au cam legat de domnul Blejnar şi de toţi cei care nu îşi pot face jocul prin ministerul de interne şi vămi din cauza sindicaliştilor care cer să se mai şi respecte legile, sunt învinuiţi de nişte activităţi un pic ilegale cu banii sindicatului.

Nu ştiu cât de adevărat o fi tot ce se scrie acolo.Ştiu că pe de o parte, în astfel de activităţi, nu se pot face intodeauna lucrurile ca la carte. De exemplu, mergi să cumperi nişte fluiere pentru demonstraţii. E normal că nu poţi organiza o licitaţie pentru fluierele pe care le cumperi la un preţ de nimic din târg. Şi nici bon fiscal nu îţi poate da oricine. Poate din dorinţa de a economisi nişte bani, le cumperi şi de la unii care nu au ştampilă şi cod fiscal .

Mai ştiu şi că uneori, mai ales în România, în ţara mierii, nu poţi umbla la borcanul cu miere fără să îţi înmoi degetul să o guşti, să vezi dacă e bună .Şi uite aşa, apar micile ilegalităţi, care puse pe hârtie se pot transforma din punct de vedere legal în învinuiri că „a acceptat înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor fictive şi a denaturat veniturile şi cheltuielile sindicatului Pro Lex.” De aici până la alte învinuiri nu e decât un pas . De aici până la alte fapte e încă un pas. Totul depinde de dorinţa celui învinuit în a merge mai departe cu ilegalitatile şi a celui ce îl controlează, pentru a-l învinui.

Bineînţeles, nu ştiu câte hai să zicem cauciucuri au cumpărat cei de la Pro-Lex pentru maşinile lor şi cu ce bonuri le-au justificat şi nici ce s-a întâmplat cu cele 12 miliarde, cine şi cât a fost implicat în cheltuirea lor, dar greşeli probabil s-au făcut. Nu înţeleg însă de ce se iau procurorii de nişte “firfirici acolo” , mai ales că banii sindicatelor nu constituie obiectul controlului fiscului. Cine a mai văzut aşa ceva ?


Citesc în informaţiile apărute privind învinuirile aduse şi mă cutremur “au fost încheiate de către liderii sindicali contracte în numele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex” şi a fost consemnată recepţia unor bunuri fără justificare în documentele contabile şi fără descărcare de gestiune. De asemenea, probatoriul administrat a relevat că au fost achitate din fondurile sindicatului sume de bani cu titlul „drepturi de autor” fără îndeplinirea condiţiilor legale.”

Mă cutremur pentru că văd cât de simplu este să aplici nişte etichete de acest gen pe nişte fapte mărunte . Nu ştiu cât de reale sunt faptele, nu ştiu cât a fost intenţie şi cât lipsă de maturitate sau neglijenţă în toate aceste fapte atât de colorat prezentate de către procurori, cert este că atunci când cineva doreşte să îţi întocmească un dosar penal, e suficient să mergi la piaţă şi să negociezi o legătură de ceapă fără a primi bon pentru cumpărarea ei şi vei fi învinuit de subminarea economiei naţionale, încurajarea corupţiei şi a economiei subterane, formarea şi asociereea la un grup infracţional în vederea înşelării organelor statului, evaziune fiscală, pentru tranzacţionarea unui bun fără a fi înregistrat în casă fără documente de însoţire şi bonuri fiscale, tranportarea de bunuri astfel obţinute, care ar duce la confiscarea maşinii proprietate personala şi uite aşa, intri în puşcărie pentru un pumn de ceapă. Şi asta pentru că ai îndrăznit să te iei de domnul Blejnar.


Dar mai e ceva ce mă pune pe gânduri şi mă face să îmi spun ce norocoşi suntem noi cei din SCMD. Citesc depre: “comiterea infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi fals intellectual”,” şi-au însuşit şi au folosit diferite sume de bani, fără aprobarea organelor de conducere şi fără descărcare de gestiune,” “inregistrarea în contabilitate a operaţiunilor fictive şi a denaturat veniturile şi cheltuielile sindicatului”, “receptia unor bunuri fără justificare în documentele contabile şi fără descărcare de gestiune”. Citesc aceste învinuiri şi mi se pare ceva cunoscut, dar îmi dau imediat seama că nu am mai citit despre aceste acuzaţii nicăieri. Nu aveam, cum, nu aveam unde. Citesc aceste învinuiri şi îmi dau seama cât de norocoşi suntem că nu desfăşurăm activităţi care să se intersecteze cu acţiunile domnului Blejnar. Slavă domnului că suntem pensionari şi nu activi că ne trezeam şi noi cu nişte etichete din astea şi percheziţii de ne săreau capacele. Slavă domnului că suntem un sindicat mic, şi nebăgat în seamă , că nu am reuşit să supăram pe nimeni, că suntem că o muscă “pe spinarea unui bivol, mare, negru, fioros.” Până acuma eram supărat că nu reprezentăm cu adevărat o forţă în lumea sindicală şi că nu ne bagă nimeni în seamă. Acuma, când văd ce se întâmplă cu aia mari încep să mă bucur că nu suntem băgaţi în seamă.S-a început cu domnul Marica, acuma domnul Lincu, cine ştie unde se opreşte.

Se aude că vor să verifice averile tuturor sefilor de sindicat şi activităţile financiare să fie trecute sub control fiscal. DOAMNE FEREŞTE !. Cum adică şi la ăştia mici ? Nu mi se pare normal, asta e discriminare.