Duşa cârpeşte din nou

Ospătarul si cârpaciul

Ciocul mare…
O nouă scrisoare trimisă ministrului apărării naţionale, de o asociaţie a militarilor activi şi în rezervă, Asociaţia RoMil, un nou răspuns dat de subordonaţii acestuia, în bătaie de joc fosţilor de serviciu  cu care vor deveni colegi de suferinţă după ce trec la pensie. Este ciudat cât de inconştienţi sunt unii dintre actualii militari activi care sub protecţia funcţiei şi gradului primite ştiu ei cum, trimit răspunsuri în doi peri petiţiilor şi întrebărilor pensionarilor, rezerviştilor, militarilor. Aceşti oameni nu realizează că peste un timp vor intra în aceeaşi tabără, sau se cred imuni şi au impresia că dacă ei mâine vor ieşi la pensie, legea îi va avantaja sau nu va mai interveni nimeni peste deciziile lor de pensie, uitând că aşa am crezut toţi şi totuşi politicienii nu ţin cont de drepturi şi principii de drept. Cunosc rezervişti care acum 10-15  ani puneau osul la imlementarea unor legi,  de pe funcţii de şefi de direcţii, crezând că vor avea o pensie  fumoasă şi liniştită,  iar acuma protestează şi nu mai ştiu la ce uşi să bată.
Vă aşteptăm printre noi stimaţi colegi…
Aşa procedează acuma cei care se află ” la putere” cum sunt domnul Maciu, domnul Colonel Şuşu, şi şefa domniilor lor, doamna Otila Sava mare secretar de stat la Apărare. Domniile lor, uitând că lucrează într-un minister care nu face politică, dau răspunsuri pe care le-ar invidia şi foştii secretari de partid.Întrebaţi despre soarta proiectului privind legea pensiilor militare despre care ministru Duşa spunea că este gata având toate avizele şi aprobările necesare urmând să între în Parlament la începutul lui Februarie 2015, după ce promisese acelaşi lucru şi în 2012 şi 2013 şi în 2014,  domnii de la ministerul apărării, departamentul doamnei Sava, declară cu iscusită politichie, că”proiectul se află în procesul de însuşire de către conducătorii instituţiilor menţionate”, care instituţii nu sunt menţionate. Cam cât le trebuie instituţiilor să îşi însuşească proiectul,  nu spune nimeni, nici dacă li s-a dat un termen. Dar mai bine citiţi dumneavoastră răspunsul :
Observaţi cât de „abil jonglează” partidul cu cuvintele şi ce frumos ne spun ei că „forma iniţială a proiectului va fi supusă atât consultării preliminare instituţionale a structurilor interesate îmn aplicarea acestuia cât şi consultării publice în condiţiile Legii 52/2003.” Când va fi asta? Ce mai contează, principalul este că va fi cândva. De fapt de vină sunt cei care au întrebat, că nu au întrebat şi când, cine, cum, sub ce forma, va promova legea. Puneţi mâna şi „învaţaţi carte” stimaţi petiţionari, să puneţi întrebări, dacă nu veţi fi sfeterisiţi cu astfel de răspunsuri.
Ce mai e de comentat, un alt răspuns marca Duşa, crescut şi instruit în pepiniera clasei politice româneşti. Celor care semnează astfel de răspunsuri le doresc să aibă parte de ele  la toate petiţiile pe care le vor face de azi încolo!
Duşa cârpeşte din nou

Despre armată zilele astea

În ultimele zile, armata, militarii au fost din nou subiectul unor declaraţii oficiale.

Prima a fost prezenţa domnului Oprea, ministrul de interne, fost ministru al apărării şi încă vice-prim-ministru al guvernului Ponta al nu mai ştiu câtelea, la o adunare a ANCMRR, a cărei conducere concurează cu cea a SCMD la graţiile şi probabil şi nurii iubitului conducător. Acolo domnul Oprea a ţinut să amintească din nou că îl preocupă intens soarta pensiilor militare şi că Legea Pensiilor Militare îi răpeşte somnul, lucrând la ea zi şi noapte pentru a face din ea o lege bună, ca cea pe care a aplicat-o cu atâta profesionalism încât a produs zeci de mii de procese astupate cu sârg de judecătorii afiliaţi puterii. Spune domnul Oprea :
”M-am bătut ca pensiile militare să rămână. Este important ca Guvernul României, reprezentanții Administrației Publice locale să ajute. La nivelul Guvernului lucrăm acum, împreună cu ceilalți colegi, pentru noua Lege a pensiilor militare. Am spus foarte clar, în momentul în care toate părțile sunt de acord — membrii asociațiilor, sindicatelor — asupra tuturor amendamentelor, vom veni în Parlamentul României și sunt convins că vom avea sprijinul celor două Camere ale Parlamentului”

Da, s-a bătut, cu mâinile pe burtă. „Este important ca guvernul, bla bla bla… „Asta ştiam şi noi, întrebarea este ce se face în acest sens, asta nu spune domnul Oprea. Dar promite că indată ce toată lumea va fi de acord, legea va ajunge în Parlament. Da, îl cred, la fel cum cred că vor avea grijă să nu fie niciodată toate părţile de acord. Dar totuş unde este legea aia avizată de toate ministerele cu care venise domnul Oprea la întâlnire cu sindicatele din MAI? De ce nu spune ce soartă au avut amendamentele cu lege cu tot? Uite aşa, pentru că nu intra în program. În afară de promisiuni şi “asigurări” nu poate da nimic.

A doua veste despre armată a fost cea privind demiterea consilierului preşedintelui Iohannis pe probleme de securitate şi apărare, domnul Scutaru. Foarte scurta şi neexplicată această demitere, numită de alţii demisie. Domnul Iohannis, după un sfat al nu ştiu cui privind comunicarea, nu spune de ce a fost demis primul consilier, aşa cum nu spune nici de ce la ultima şedinţă CSAT nu a dat mâna cu generalul Oprişor, la fel ca predecesorul său care măcar avea o scuză, i se spunea chiorul şi era posibil să nu vadă uneori. Dar aşa cum chioru nu vedea, Mutu nu spune de ce l-a demis pe Scutaru şi, iată,  ca o culme a absurdului,nu spune nici  de ce l-a numit ]n locul lui Scutaru  tocmai pe cel omis la strângerea de mâini. Mai sunt multe lucruri pe care nu le spune domnul Iohannis,  unul dintre ele ar fi de ce acuma, după ce a făcut atâta tam tam privind votul din diaspora, le taie lămâia celor de grija cărora plângea şi se face că nu mai ştie nimic? Probabil de vină este scaunul pe care stă, e virusat sau imunizat la problemele românilor.

A treia activitate sau eveniment mediatic îl constituie scrisoarea unor preşedinţi de filiale ale SCMD ;i ANCMRR, care cu sau fără ştirea lui Dogaru sau Iliescu mari  iubitori  de izmene cu patru stele, au trimis un mesaj domnului Iohannis pentru a-l încunoştiinţa cu privire la situaţia pensiilor militare. Iniţiativă lăudabilă,  eu am cerut participanţilor la întâlnirea de la Senat din 14 Februarie să trimită un document similar prin reprezentantul Preşedinţiei, doamna Elena Cobuz, dar probabil domnii generali, obişnuiţi cu poziţia ghiocelului s-au gândit să nu strice somnul de frumuseţe al preşedintelui şi au zis că e mai bine să aştepte să fie întrebaţi de sănătate. Sănatate maximă domnilor generali, îngrămădiţi într-o comisie de reprezentare ca sardelele, aşteptaţi să fiţi chemaţi la Cotroceni. Nu ştiu cine a avut iniţiativa acelei depeşe, dar este mult mai mult decât nimic şi foarte puţin dacă ţinem cont de numărul mic al semnatarilor, ca reprezentativitate. De ce nu a fost semnaat de toate filialele şi de ce nu se hotărăsc odată să schimbe calimera şi să îi lase pe apa Sâmbetei pe cei care conduc barca SCMD si ANCMRR  în apele lui Oprea? Pentru că Oprea este posibil să facă parte din viitorul guvern PNL? Rămâne de văzut, matematic nu se poate forma o nouă majoritate parlamentară fără UNPR dar .. fără Oprea da. Am aşa un feeling că scaunul lui nu mai este chiar atât de solid şi că odată căzut, colegii de partid vor face ce au făcut de când se ştiu, vor asigura “stabilitatea” noului guvern.
Ceea ce am observat însă citind scrisoarea iniţiată de fidelul purtător de sabie al domnului Dogaru, este că în toată scrisoarea  nu se rosteşte numele celui care l-a batjocorit i-a tăiat şi i-a recalculat pensia până i-a căzut mâna, domnul Oprea şi nici a celui care a refuzat să pună în aplicare o decizie judecătorească, domnul Duşa. De ce oare? Le-a fost ruşine semnatarilor să pomenească de „binefăcători” lor, sau pur şi simplu teamă că nu se ştie cum va cădea banul şi nu au vrut să rişte nominalizând sursa beleleor? E mult mai “milităreşte” să dai în unul deja căzut decât în unul care încă mai are gloanţe pe ţeavă. Bravii noştri contestatari prefera să dea vina pe “Ministerul Apărării” “Casa sectorială de pensii a MApN,” ca şi când acestea s-ar conduce singure, nu sunt conduse de oameni care răspund pentru faptele lor, uitând totodată că acest minister reprezintă ceva ce cei care îl conduc vremelnic nu il  reprezintă. Nu Ministerul este devină domnule Popescu, ci ministrul sau curajul dumneavoastră nu merge mai departe de ziduri? Spuneţi lucvrurilor pe nume, arătaţi cu degetul pe cei care se fac vinovaţi, nu zidurile în spatele cărora se ascund, altfel, nu sunteţi mai buni ca ei sau alţii. Din această cauză, armata a ajuns unde a ajuns, nu trebuie să ne uităm prea departe.


A patra activitate este prezenţa domnilor Iohannis şi Ponta la Bilanţul MApN. Iată ce cuvinte înduioşătoare a avut despre armată domnul preşedinte:
“De fiecare dată, privindu-i pe militarii noştri, mai tineri sau mai experimentaţi, am văzut patriotism, onoare şi curaj. Sunt convins că aceleaşi lucruri le-au văzut şi milioane de români. A-ţi pune viaţa în slujba apărării ţării tale este una dintre expresiile cele mai clare şi directe ale patriotismului. Sunt momente care ne unesc şi ne inspiră. Iar dumneavoastră, militarii Armatei Române, ne faceţi, de fiecare dată, să redescoperim mândria şi încrederea în forţa naţiunii noastre şi în noi înşine”
Iată că domnul Iohannis este primul oficial de rang înalt care recunoaşte că se uita pe fereastră, copil fiind, în Sibiu,  la elevii de şcoală militară şi spunea: “UITE MAMĂ, TRECE ARMATA” . Dar nu sunt atât de sigur că de fiecare dată privind în urma lor vedea numai mândrie, onoare, curaj, patriotism. În ultimii ani se putea vedea umilinţă, dezamăgire, tristeţe, salarii şi pensii ciuntite, tehnică expirată sau cumpărată la second hand, grade luate pe pile şi intervenţii, stele de partid, şi multe pupile ale politicienilor introduse în armnată pe uşa din dos dar suite pe scaune de conducere. Asta nu a văzut domnul preşedinte? Dar acuma, le vede? Dacă decide să trimită armata în Ucraina va mai vedea ceva ce a văzut domnul Duşa, multe trupuri neînsufleţite ale cadavrelor celor pe care îi privea altă dată cu mândrie.
Şi ca să arate ce om bun este domnia sa, ca şi domnul Oprea, semn că a devenit un politician “matur”, domnul preşedinte mai spune:
” Este datoria noastră să le asigurăm un statut profesional şi social corespunzător, condiţii bune de muncă şi de viaţă, atât timp cât sunt activi profesional, dar şi pensii decente după trecerea în rezervă. Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil trebuie să devină o preocupare permanentă a conducerii ministerului şi a Guvernului”
Deci „vom munci şi vom lupta, pacea o vom apăra”. Bla Bla Bla! Nimic nou, asta ştiam şi ne spun toţi miniştrii, prim miniştrii şi preşedinţii de la Burebista încoace. Nici unul, dar nici unul nu a spus că “nu trebuie”. Mare inventator cel care a inventat pe “TREBUIE SĂ” . Habar nu are câţi politicieni a scăpat. De ce nu spune domnul preşedinte când va începe să pună în practică ceea ce “trebuie să facă” Parcă era omul lucrului bine făcut. Până acuma constat că este omul lucrului bine promis şi nu se deosebeşte cu nimic de domnul Oprea, are acelaşi discurs găunos.
Cu aceeaşi ocazie, domnul Ponta s-a ţinut de bancuri proaste. Crezând că se află în celula lui Becali a considerat necesar să spună ceva despre Steaua. Şi pe el l-a plătit Becali să îi facă galerie ca pe cei de la Antene? Săracul domn Ponta este total rupt de realitate, crede că dacă clubul Steaua este al armatei şi armata este toată cu Steaua. Domnule Ponta, şi guvernului pe care îl conduceţi îi spune “al României” dar nu este şi nu a fost niciodată al românilor ci doar al celor ce l-au format. Credeam că ştiţi chestiile astea. Oricum slabă încercare de a vă atrage simpatia militarilor, nu mai încercaţi, puteţi primi caschete în cap.


În sfârşit al cincilea  eveniment, încă nemediatizat dar petrecut este scrisoarea doamnei senator Cristiana Anghel, trimisă şi transmisă domnilor Oprea şi Duşa, din sala Parlamentului. Domnia sa, fidelă angajamentelor luate în faţa celor care au ales-o, nu se lasă şi nu dă pace celor ce au promis o lege corectă militarilor, şi a făcut o scrisoare căreia cei doi, vrând nevrând, vor trebui să îi dea răspuns ca să nu cadă sub incidenţa legii. Sunt curios ce îi vor răspunde tinând cont de faptul că unul a spus că legea este gata şi are toate avizele, iar celălalt a declarat că se lucrează la ea. Acuma e acuma, care pe care. Ce ziceţi, cine va fi dovedit mincinos, Oprea sau Duşa? Eu zic că amândoi, dar sunt curios cum o vor scălda.

Iata scrisoarea :

Cam acestea au fost evenimentele cu interes pentru militari. La acestea mai adaug că acea Comisie de lucru a asociaţiilro participante la întâlnirea din 14 Februarie, lucrează. Detalii când se vor cristaliza şi armoniza toate aspectele.
http://www.agerpres.ro/politica/2015/03/06/gabriel-oprea-m-am-batut-ca-pensiile-militare-sa-ramana-15-09-32
http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-guvernul-si-ministerul-sa-asigure-conditii-bune-de-munca-si-pensii-decente-militarilor-13960724
http://r-26500.blogspot.ro/2015/03/sa-ne-felicitam-colegii-pt-initiativa.html
Despre armată zilele astea

Lecţia de istorie partea a doua

Scrisoarealui Neacşu din Craiova către judele Braşovului
Pe la 1521, un anumit boier Neacşu Lupu din Câmpuluing Muscel, negustor cu oarece relaţii de negustorie printre saşii braşoveni, trimitea judelui Braşocului poate din simplă prietenie, poate din interese care cereau protecţia afacerilor sale, o scrisorică, primul document descoperit a fi scris în limba română, către judele de atunci al Braşovului, prin care îl înştiinţa despre mişcările oştilor preaiubitului Suleiman către creştinătate. Judele Braşovului însemna ceea ce înseamnă şi acuma primarul unui oraş, adică un fel de administrator, prim magistrat, şef al agiei, un fel de face tot, decide tot, sau cum s-ar exprima domnitorul nostru acuma, un Burgermeister al lucrului bine făcut. Cu totul şi cu totul întâmplător pe judele Braşovului de atunci îl chema Iohannes sau Hans Benkner.
Fără a încerca să forţez nota sau să mă substitui ilustrului meu strămoş, mai ales că nu dau turcii, încerc totuşi să trimit şi eu o epistolă judelui Braşovului, domnului Scripcaru George pentru a-I înştiinţa cu privire la unele mişcări ce au loc pe lângă urbea domniei sale în marea metropolă a Braşovului . Mişcările respective sunt mişcări de pământ, oseminte, vestigii arheologice, de acest gen, care după umila mea părere constituie încălcări ale legilor din România şi crime la adresa istoriei. Să purcedem dară:


„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan George Scripcaru ot Braşov mnogo zdravie ot Néacşu ot Craiova. (Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân George Scripcaru din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Craiova.
Dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul faurilor din Râşnov , cum am auzit eu că se fac săpături numite modernizarea infrastructurii urbane în vederea stimulării investiţiilor în zonă şi îmbunătăţirii condiţiilor de acces către obiectivele turistice. Pre dulcea limbă românească în care îţi fac scriere, aici se lucrează fără încetare la facerea unui loc de adăstare a căruţelor şi carelor ( le spune acuma maşini) ce negustoresc sau adăstează prin cetatea Râşnovului, iar lumea voroveşte că s-ar săpa adânc, până la 5 stânjjeni. Şi se fac aceste lucrături cu fonduri europene cu bani mulţi, cam la 18.249.765,15 crăiţari, la care mulţi şi cu sârg sug cinstite jude. Din ştirea noastră, această lucrare a fost hotărâţă a se face, în urma obiceiurilor vremii, prin licitaţie, de către spaniolii de la SC Emyplan carele însă din judecăţi necuprinse de mintea noastră au dat bir cu fugiţii lăsând grija lucrării autriecilor de la „BILFINGER BAUGESELLSCHAFT” şi aimintrea nu e. Prin iscoada noastră ce o ştiţi, numită Internet, am aflatără că spaniolii au fugit auzind ce trebuie să sape şi din firică de cele 7 Izvoare sau cucernicie faţă de oseminte au lăsat lucrul baltă. Aceeaşi iscoadă ne-a dat ştire că austriecii care au luatără lucrarea de la spanioli, au o sucursală a acestei cu sediul în Voluntari, zona de obârşie a mulţi boieri şi firme de carton degrabă mâncătoare de fonduri.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Râşnov de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că s-au făcut ciale lucrături care se fac cam cu încurcături pe la acest şantier, unde multe lucruri se întâmplă ciudat. Omul cela spune că lucrările nu ar avea avizul de la Cultură, că nu există descărcare arheologică, că nu ar fi nimenea de la Institutul de Arheologie care să vază ce s-a scos în timpul săpăturilor, deşi unii cetăţeni ai burgului au pomenit de nişte izvoare, de un cimitir, şi alte lucruri ce ar fi trebuit să fie cercetate şi studiate de specialişti. Mai spun cetăţenii Râşnovului că cei care ar trebui să protejeze siturile descoperite şi să oprească lucrările, ar fi slujbaşi ai dumnevoastră şi nu v-ar ieşi din cuvânt, drept pentru care vă îndemn a cerceta asupra celor auzite, căci dacă se adevereşte că se fac lucrări şi tot pământul şi probele arheologice găsite se încarcă direct în camioane şi se transportă în locuri neştiute, că se lucră cu hiclenie, mare pagubă au a vă face domniei voastre dar şi neamului. Are Domnia ta a cerceta cele spuse şi de la şi despre doi oameni ce se află pe acel şantier, boierii PETRICA OANCEA şef de şantier şi TOBA MIRCEA architect din partea primăriei sau prin cărăuşii care duc cele pietre şi pământ departe de locul lucrării spre a li se pierde urma.
I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) să mai facă o lucrătură tot în cetatea Râşnovului, şi anume o cotigă din celea de le spune lift care să urce de la drumul cel mare până în vârful cetăţii. Această lucrătură a fost dată unui boier de la SC ACOMIN, unul de îi zice Daniel şi este Faur şi care este abonat portocaliu la multe din comenzile boieroaicei Udrea ot Pleşcoi pupila domnitorului Băse, încă de pe vremea când în ţară umblau lotrii fără teamă de DNA.

I pak spui domniie tale de lucrul lui SC ACOMIN, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de, alţi români s-a făcut tot cu fereală de ochii iscoditori şi tot cu moloz transportat în mare grabă. Fără de tăgadă că râşnovenii au aflat şi au cercat să afle ce este cu zidurile pe care le dărâmau lucrătorii faurului şi creiţarii găsiţi pe timpul săpăturilor dară mai marii lucrărilor, aceiaşi boiari Tobă şi Oancea au răspunsără că zidurile sunt de la grajduri şi trebuia musai să fie îndepărtate pentru că aduc miros neplăcut înaltelor nasuri, iar moneda găsită s-ar fi rostogolit tocmai din cetate în şantier. Mersul acestei monede din cetate către fauri, dacă este aşa cum spun mai marii şantierului de râd şi curcile din Cetatea Branului, de bună seamă că este providenţială, ea a vrut să se alăture celorlaţi firfirei ieuropeni intraţi cu de-a sila în teşcherelele firmelor lucrătoare.
Iară prostimea cea multă dejaba se întreabă şi se tânguieşte, că nu va afla niciodată:
1. Cine a dat aviz de descărcare arheologică;
2. Dacă s-au respectat prevederile Legii 50/1991;
3. De ce nu s-au oprit lucrările şi nu au fost chemaţi argeologi la descoperirea zidurilor, pieselor de teracotă, monedelor şi celolralte vestigii arheologice:
4. Cine a făcut inventarierea tutror obiectelor găsite şi unde se află;
5. Cine a ordonat continuarea lucrărilor după descoperirea vestigiilor;
6. Ce legătură de rudenie şi amiciţie există între istoricul primăriei şi primar;
7. De ce s-a lucrat şi se sapă –contrar legii- la mai puţin de 100 de metri de Casa de Cultură din Râşnov.
Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie mulţi, nici jupăneasa Kovesi ot DNA nici jupân Iohannis ot Cotroceni care aflând, de vor voi, mari neplăceri au a vă face şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.
I bog te veselit. Amin.”
Cu supuşenie
Boier Neacsu ot Craiova
http://www.mixtvbrasov.ro/29586-lucrari-la-rasnov-blocate/
http://ro.kompass.com/c/bilfinger-baugesellschaft-m-b-h-wien-sucursala-voluntari/ro034535/
http://newsbv.ro/2014/05/08/saptamana-viitoare-rasnovul-intra-santier-incep-lucrarile-liftul-cremaliera-tunelul-parcare-subterana/


Lecţia de istorie partea a doua