sâmbătă, 14 martie 2015

Lecţia de istorie partea a doua

Scrisoarealui Neacşu din Craiova către judele Braşovului
Pe la 1521, un anumit boier Neacşu Lupu din Câmpuluing Muscel, negustor cu oarece relaţii de negustorie printre saşii braşoveni, trimitea judelui Braşocului poate din simplă prietenie, poate din interese care cereau protecţia afacerilor sale, o scrisorică, primul document descoperit a fi scris în limba română, către judele de atunci al Braşovului, prin care îl înştiinţa despre mişcările oştilor preaiubitului Suleiman către creştinătate. Judele Braşovului însemna ceea ce înseamnă şi acuma primarul unui oraş, adică un fel de administrator, prim magistrat, şef al agiei, un fel de face tot, decide tot, sau cum s-ar exprima domnitorul nostru acuma, un Burgermeister al lucrului bine făcut. Cu totul şi cu totul întâmplător pe judele Braşovului de atunci îl chema Iohannes sau Hans Benkner.
Fără a încerca să forţez nota sau să mă substitui ilustrului meu strămoş, mai ales că nu dau turcii, încerc totuşi să trimit şi eu o epistolă judelui Braşovului, domnului Scripcaru George pentru a-I înştiinţa cu privire la unele mişcări ce au loc pe lângă urbea domniei sale în marea metropolă a Braşovului . Mişcările respective sunt mişcări de pământ, oseminte, vestigii arheologice, de acest gen, care după umila mea părere constituie încălcări ale legilor din România şi crime la adresa istoriei. Să purcedem dară:

Neacşu's_letter
„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan George Scripcaru ot Braşov mnogo zdravie ot Néacşu ot Craiova. (Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân George Scripcaru din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Craiova.
Dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul faurilor din Râşnov , cum am auzit eu că se fac săpături numite modernizarea infrastructurii urbane în vederea stimulării investiţiilor în zonă şi îmbunătăţirii condiţiilor de acces către obiectivele turistice. Pre dulcea limbă românească în care îţi fac scriere, aici se lucrează fără încetare la facerea unui loc de adăstare a căruţelor şi carelor ( le spune acuma maşini) ce negustoresc sau adăstează prin cetatea Râşnovului, iar lumea voroveşte că s-ar săpa adânc, până la 5 stânjjeni. Şi se fac aceste lucrături cu fonduri europene cu bani mulţi, cam la 18.249.765,15 crăiţari, la care mulţi şi cu sârg sug cinstite jude. Din ştirea noastră, această lucrare a fost hotărâţă a se face, în urma obiceiurilor vremii, prin licitaţie, de către spaniolii de la SC Emyplan carele însă din judecăţi necuprinse de mintea noastră au dat bir cu fugiţii lăsând grija lucrării autriecilor de la „BILFINGER BAUGESELLSCHAFT” şi aimintrea nu e. Prin iscoada noastră ce o ştiţi, numită Internet, am aflatără că spaniolii au fugit auzind ce trebuie să sape şi din firică de cele 7 Izvoare sau cucernicie faţă de oseminte au lăsat lucrul baltă. Aceeaşi iscoadă ne-a dat ştire că austriecii care au luatără lucrarea de la spanioli, au o sucursală a acestei cu sediul în Voluntari, zona de obârşie a mulţi boieri şi firme de carton degrabă mâncătoare de fonduri.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Râşnov de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că s-au făcut ciale lucrături care se fac cam cu încurcături pe la acest şantier, unde multe lucruri se întâmplă ciudat. Omul cela spune că lucrările nu ar avea avizul de la Cultură, că nu există descărcare arheologică, că nu ar fi nimenea de la Institutul de Arheologie care să vază ce s-a scos în timpul săpăturilor, deşi unii cetăţeni ai burgului au pomenit de nişte izvoare, de un cimitir, şi alte lucruri ce ar fi trebuit să fie cercetate şi studiate de specialişti. Mai spun cetăţenii Râşnovului că cei care ar trebui să protejeze siturile descoperite şi să oprească lucrările, ar fi slujbaşi ai dumnevoastră şi nu v-ar ieşi din cuvânt, drept pentru care vă îndemn a cerceta asupra celor auzite, căci dacă se adevereşte că se fac lucrări şi tot pământul şi probele arheologice găsite se încarcă direct în camioane şi se transportă în locuri neştiute, că se lucră cu hiclenie, mare pagubă au a vă face domniei voastre dar şi neamului. Are Domnia ta a cerceta cele spuse şi de la şi despre doi oameni ce se află pe acel şantier, boierii PETRICA OANCEA şef de şantier şi TOBA MIRCEA architect din partea primăriei sau prin cărăuşii care duc cele pietre şi pământ departe de locul lucrării spre a li se pierde urma.
I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) să mai facă o lucrătură tot în cetatea Râşnovului, şi anume o cotigă din celea de le spune lift care să urce de la drumul cel mare până în vârful cetăţii. Această lucrătură a fost dată unui boier de la SC ACOMIN, unul de îi zice Daniel şi este Faur şi care este abonat portocaliu la multe din comenzile boieroaicei Udrea ot Pleşcoi pupila domnitorului Băse, încă de pe vremea când în ţară umblau lotrii fără teamă de DNA.

I pak spui domniie tale de lucrul lui SC ACOMIN, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de, alţi români s-a făcut tot cu fereală de ochii iscoditori şi tot cu moloz transportat în mare grabă. Fără de tăgadă că râşnovenii au aflat şi au cercat să afle ce este cu zidurile pe care le dărâmau lucrătorii faurului şi creiţarii găsiţi pe timpul săpăturilor dară mai marii lucrărilor, aceiaşi boiari Tobă şi Oancea au răspunsără că zidurile sunt de la grajduri şi trebuia musai să fie îndepărtate pentru că aduc miros neplăcut înaltelor nasuri, iar moneda găsită s-ar fi rostogolit tocmai din cetate în şantier. Mersul acestei monede din cetate către fauri, dacă este aşa cum spun mai marii şantierului de râd şi curcile din Cetatea Branului, de bună seamă că este providenţială, ea a vrut să se alăture celorlaţi firfirei ieuropeni intraţi cu de-a sila în teşcherelele firmelor lucrătoare.
Iară prostimea cea multă dejaba se întreabă şi se tânguieşte, că nu va afla niciodată:
1. Cine a dat aviz de descărcare arheologică;
2. Dacă s-au respectat prevederile Legii 50/1991;
3. De ce nu s-au oprit lucrările şi nu au fost chemaţi argeologi la descoperirea zidurilor, pieselor de teracotă, monedelor şi celolralte vestigii arheologice:
4. Cine a făcut inventarierea tutror obiectelor găsite şi unde se află;
5. Cine a ordonat continuarea lucrărilor după descoperirea vestigiilor;
6. Ce legătură de rudenie şi amiciţie există între istoricul primăriei şi primar;
7. De ce s-a lucrat şi se sapă –contrar legii- la mai puţin de 100 de metri de Casa de Cultură din Râşnov.
Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie mulţi, nici jupăneasa Kovesi ot DNA nici jupân Iohannis ot Cotroceni care aflând, de vor voi, mari neplăceri au a vă face şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.
I bog te veselit. Amin.”
Cu supuşenie
Boier Neacsu ot Craiova
http://www.mixtvbrasov.ro/29586-lucrari-la-rasnov-blocate/
http://ro.kompass.com/c/bilfinger-baugesellschaft-m-b-h-wien-sucursala-voluntari/ro034535/
http://newsbv.ro/2014/05/08/saptamana-viitoare-rasnovul-intra-santier-incep-lucrarile-liftul-cremaliera-tunelul-parcare-subterana/


Lecţia de istorie partea a doua

Un comentariu:

  1. Domnia ta boier Neacsu(cum singur te intitulezi ca un oltean sadea ce te afli) poti afla si dumneata ca Rasnovul si Brasovul au legatura dpdv primar precum sula cu prefectura.Apropo mai bine adreseaza-te Min.Culturii sau CJ Brasov(oaresce Cancescu e pe la bulau) asadar poti incerca si la DNA ca tot veni vorba.Nimeni nu are nimic impotriva!
    DC

    RăspundețiȘtergere

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.