duminică, 25 februarie 2018

România după raportul Toader



(material în sprijinul consilierilor Cotroceni)
Nu că ar mai fi fost nevoie, sau că românii ar fi fost atât de uniți încât mai era nevoie de ceva pentru a-i dezbina, raportul de Joi seara al ministrului Justiției a căscat și mai mult prăpastia dintre români. Să mai spună cineva acum că nu suntem prăpăstioși. Dacă până acum am fost cum am fost, să vedeți de acum încolo, în anul Marii Uniri. Dacă anul 1918 a fost Anul Marii Uniri, anul 2018 va fi Anul Marii dezbinări și asta cu sprijinul sau larga contribuție a Clasei Politice în totalitatea ei. Frumoasă aniversare, frumoase perspective, viitor de aur (doar suflat cu aur, că aur nu mai avem) ne așteaptă. O să încerc să prezint celor care,  ca și domnul Iohannis sau chiar Dragnea, se grăbesc să se pronunțe fără să citească raportul lui Toader Tudorel, conținutul nu al raportului, pe care cei mai mulți l-au auzit în rezumat joi seara, ci al anexelor care au stat la baza concluziilor raportului, pentru că practic acestea sunt cele care susțin sau nu raportul ministrului justiției, vorbele și chiar concluziile sale fiind interpretate și interpretabile.
Pe ce se bazează Todiraș?
Anexa 1 cuprinde o destul de lungă (501 pagini)  explicație a motivelor și conjuncturii în care a fost desfășurat controlul sau analiza ministrului Toader. Recunosc, am făcut abstracție de această anexă, pentru că oricum reprezintă punctele sale de vedere, pe care oricum le contestă mulți, eu am vrut să văd pe ce se bazează concluziile sale și cât de imparțial a fost el. Așa că am purces la citirea celorlalte anexe, pe care se sprijină raportul său.
Anexa 2,   referitoare la anchetarea de către DNA  modului în care a fost emisă Ordonanța 13/2017, la   pag 35  ne oferă decizia  68 a CCR din data de 17 Februarie 2018, iar aceasta prevede că :
”…doar Curtea Constituțională este abilitată să efectueze controlul asupra ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului,nici o altă autoritate publică neavând competența materială în acest domeniu.”
” În concluzie, față de stadiul actual al anchetei și în lipsa unei constatări a instanței de judecată, nu se poate reține o încălcare a competenței Guvernului sau Parlamentului, întrucât actele depuse la dosar nu probează verificarea de către Ministerul Public a oportunității și legalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 (circumscrisă normelor constituționale de referință care conturează regimul juridic al delegării legislative).”

Anexa 3 cuprinde judecarea de către CCR a reclamației privind un posibil conflict constituțional creat de  la neprezentarea doamnei Kovesi la lucrările Comisiei privind investigarea întâlnirii din sufrageria lui Oprea :
La pagina 81 a deciziei CCR, se concluzionează :
” CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
  1. Constată că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial.
  2. Constată obligația doamnei Laura Codruța Kövesi de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei.”

Anexa 4 Hotărârea CCR nr757  din 23 /11/2017 cu privire la cercetarea penală, de către DNA  a legalităţii Hotărârii Guvernului nr.858/2013, respectiv a Hotărârii Guvernului nr.943/2013.
La pagina 30  se spune :
”82. Aşadar, Curtea reţine că, de principiu, competenţa cercetării legalităţii actelor administrative aparţine instanţei de contencios administrativ şi numai cu titlu incidental acestea pot fi cercetate de instanţa care judecă în materie penală în măsura în care în cauză este adusă o acuzaţie în materie penală cu privire la acte/ fapte săvârşite în legătură cu emiterea actului respectiv. De aceea, nu poate fi acceptată nici susţinerea potrivit căreia această din urmă instanţă se substituie celei de contencios administrativ, întrucât obiectul principal al judecăţii sale este diferit, acesta având un alt scop/ obiectiv. ”

Anexa 5 cuprinde prevederi ale unor dispoziții ale Comisiei de la Veneția.
Anexa 6 cuprinde o decizie a Inspecției Judiciare care a luat în discuții elemente de încălcare a procedurilor deontologiei profesionale de către doamna Kovesi, ca șef al DNA, printre care afirmații și declarații făcute cu diferite ocazii. Toate acestea vin în susținerea celor conținute în raportul ministrului justiției.
Constatările  Direcției pentru Inspecția Judiciară pentru procurori pot fi găsite la paginile 73-78 ale anexei 6 atașată la raport, deci sunt concluziile Inspecției Judiciare, nu ale ministrului Toader.
Anexa 7  reprezintă comunicatul de presă al Inspecției Judiciare față de analizarea acelorași fapte conținute în anexa 5.
Anexa 8 cuprinde alte prevederi ale Comisiei de la Veneția, privind independența justiției.
Anexa 9 prezintă raportul de activitate pe anul 2016 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Acest raport, care prezintă o analiză a performanțelor parchetelor  componente sau subordonate /controlate/ sub incidența  ICCJ prezintă performanțele acestora, și aparent nu est prea important pentru raport, dar merită studiat de cei care vor să înțeleagă cum sunt priviți românii de către procurori, pentru că vor afla că ei reprezintă nu doar niște simple cifre și procente ci și o sursă de venituri și laudă, căci modul în care se umplu pătrățelele în rapoarte dau șansele de promovare sau calificative pentru domnii procurori, deci practic românii și cauzele lor reprezintă rampe de lansare pentru carieriștii din parchete.  Așa că să nu mire pe nimeni dacă pierde un proces în care are dreptate, nu e vorba de răutate din partea procurorilor sau judecătorilor ci de un simplu calcul  al unui procuror  sau judecător care, așa cum cere și doamna Kovesi, are și el nevoie de condamnări, ca polițistul de amenzi ca să nu fie certat la bilanțuri și să poată fi promovat.
Anexa 10 ne arată că onor Inspecția judiciară s-a sesizat singură ca urmare a apariției în media a unor informații privind DNA Ploiești supranumită și Secția Portocalelor  și  a început o activitate de verificare a activității acestei secții, verificare care nu se știe când se va termina dar aproape se știe cum se va încheia. Dar nu mai fac pronosticuri că deja am furat-o de la Todiraș.
Anexa 11. Cuprinde Hotărârea 238 a CSM din data de 24 august 2005, care aprobă Codul Deontologic al judecătorilor și Procurorilor. Această anexa cuprinde 23 de articole care dirijează activitatea procurorilor și judecătorilor. Citind această Hotărâre, personal, fără   o pregătire juridică, doar contabilizând cele citite în celelalte anexe, am depistat 14 articole încălcate de doamna Kovesi. Vă las să le depistați, pentru a mă verifica.
Ce ne facem fetelor?
Mai multe nu spun despre acest raport, a spus ministrul Toader în raportul său și contestat  cei din echipa albastră. Toată lumea se întreabă acum ce va urma. Bineînțeles că vor urma reacții ale diferiților susținători ai lui Tudorel sau ai doamnei Kovesi, sau al diferiților oficiali, președinți de partide, camere sau palate. Aceste reacții sunt apă de ploaie, simple bătălii politice pe care românii care au capul pe umăr și chiar cei din afara sferei de interes direct, nu trebuie să le ia în seamă. Ceea ce contează este CE PREVEDE LEGEA ÎN ASTFEL DE SITUAȚII ? Pentru asta nu trebuie să fii nici procuror, nici judecător, nici președinte, nici rezistent, nici penal, nici Belin, nici simpatizant al unuia sau altuia, trebuie să fii doar ABECEDERIZAT adică să știi să citești fie și pe litere și să poți înțelege ce scrie legea. Care lege ? Păi Legea 303 din 2004, articolul 54 punctul 4, care scrie cine ce și cum în problema revocării procurorilor. Pentru cei care nu știu cum să lucreze cu Goagăle, prezint aici cu litere mari de tipar, conținutul legii și articolului citat:
”REVOCAREA  PROCURORILOR DIN FUNCȚIILE DE CONDUCERE PREVĂZUTE LA ALIN 1 ( adică Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora) SE FACE DE CĂTRE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, LA PROPUNEREA MINISTRULUI JUSTIȚIEI, CARE SE POATE SESIZA DIN OFICIU, LA CEREREA ADUNĂRII GENERALE, SAU, DUPĂ CAZ, A PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNCĂ ÎCCJ, ORI A PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI NAȚIONAL ANTICORUPȚIE, CU AVIZUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII, PENTRU MOTIVELE PREVĂZUTE LA ART 51, ALIN 2 CARE SE APLICĂ ÎN MOD CORESPUNZĂTOR. ”
Ei acum să vedem ce conține art 51(2) . Acest articol spune care sunt motivele pentru care sunt schimbați judecătorii. Prin art 54(4) aceleași condiții sunt aplicabile și celor prevăzuți în art 54(1)  și anume:
” a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; Jurisprudență (1)
  1. b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
  2. c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.
Nu mai intru acum să văd ce cuprinde punctul a, pentru că din rezultatele controalelor , analizelor și concluziilor (ÎNSUȘITE DE MINISTRUL JUSTIȚIEI) cuprinse în anexe, rezultă că doamna Kovesi deja întrunește condițiile pentru revocare prevăzute de punctul b. Acest lucru a fost constatat de Inspecția Judiciară, conform anexelor, instituție  care se spune că  este independentă, nu de domnul Toader, care este numit politic.
Pentru toți cei care au spus, spun, sau vor spune că ”nici una din concluziile prezentate în raportul ministrului Toader nu este suficientă pentru a cere revocarea șefei DNA”, sau vor spune că ei văd altfel, recomand citirea în întregime a raportului și mai ales anexelor, de cel puțin 10 ori, dacă e nevoie până se schimbă banii, că și așa nu mai e mult.
Nu poți contesta evidența decât dacă  ai primit ordin, ești plătit să spui ce vor alții, ești orb, unidirecționat, îndoctrinat, sau faci parte din partea de popor  pentru care a stat Tuțea 13 ani în pușcărie.
La decapat
Tuturor celor care doar asistă la această bătălie politică, pentru că este una politică și de o parte și de alta, prezența doamnei Kovesi în sufrageria lui Oprea și ante-pronunțarea domnul Iohannis până dar și după citirea raportului Toader, sunt probe clare că de fapt și unii și alții urmăresc controlul asupra justiției, indiferent pe ce se bazează sau ce susțin. Partea proastă este că sunt învrăjbiți românii între ei și ei se vor sfâșia  prin piețe sau facebook făcând jocul unor profitori.Cică domnul Iohanis ar fi dat ordin consilierilor să analizeze raportul lui Toader. Păi de ce să îl mai analizeze, că doar opinia domniei sale a fost deja clar pronunțată. La fel a procedat și domnul procuror șef care a dat ordin ca DNA să își facă un autocontrol și să vină cu concluzii. De fapt și unul și altul au cerut suptordonaților să caute hibe raportului și să  îl demoleze, sau cum spunea doamna Kovesi despre dosare, să ”decapeze”. Ați auzit tovarăși? Treceți la decapat!
România după raportul Toader

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.