Despre Calitatea procesuală și reprezentativitatea SCMD

Reprezentativitatea se dovedește, nu se declamă
Așa cum spuneam în articolul precedent, SCMD a pierdut procese ale unor rezerviști total nevinovați, care poate ar fi avut alte șanse cu un avocat personal, din cauza faptului că instanța a cerut SCMD să facă dovada calității procesuale, adică mai pe înțeles, să facă dovada faptului că este legal constituit și are deci dreptul să reprezinte interesele rezerviștilor, pentru că în ciuda a ceea ce declară de fiecare dată domnul Dogaru, nu e suficient să spui că reprezinți interesele tuturor rezerviștilor, din toate structurile sistemului național de apărare, sau chiar și numai al celor din MApN, trebuie să mai fii și împuternicit, în baza legilor de funcționare a sindicatelor, să îndeplinești niște condiții de constituire, funcționare și reprezentativitate. Îndeplinește SCMD aceste condiții?
În acest moment în mod cert NU LE ÎNDEPLINEȘTE  și îmi asum afirmația,  cu toată responsabilitatea. Mulți spun că de fapt nici la înființare SCMD nu a îndeplinit condițiile, chiar dacă s-a înființat în baza unei legi mai permisive. De fapt chiar domnii  Dogaru și Pricină au afirmat în repetate rânduri că au avut mari probleme la înființare, că nici un judecător nu a vrut să le recunoască domeniul de .. funcționare, pentru că un sindicat se constituie în cadrul unei ramuri economice pentru a negocia conflictele de muncă dintre patronat și lucrători. Despre care patronat este vorba în cazul SCMD, sau despre ce lucrători, când sindicatul este al pensionarilor? Domnul Pricină chiar a afirmat și există martori care au fost de față, nu o spun doar eu, că numai el știe câte mese a dat ca să poată înființa sindicatul. Dar asta este mai puțin important acuma, faptul e consumat. Sindicatul s-a înființat, nu a băgat nimeni de seamă sau nu a interesat pe nimeni cum, sau poate, având în vedere cine a dat ordin să se înființeze a avut grijă și să nu se pună întrebări incomode și contre.
Nema reprezentativitate
Mergem mai departe și intrăm în actualitate. Reamintesc ce a cerut una din instanțe sindicatului, iar sindicatul nu a executat: în dosarul 5103/3/2011, Tribunalul București a cerut să facă   dovada înfiinţării şi calităţii de reprezentant a SCMD,iar în dosarul 10598/3/2017 aceeași instanță a decis că  ”Admite exceptia lipsei calitatii procesuale active. Respinge acţiune ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
A avut dreptul instanța să respingă cauza din acest motiv? Categoric da, art 56 punctul 3 din Codul de Procedură Civilă spune că :  “Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.”
Pe românește, chiar dacă inițial au fost admise cereri și procesul se află în derulare, DACĂ UNA DIN PĂRȚI CONTESTĂ, SAU INSTANȚA DOREȘTE SĂ ȘTIE DACĂ UNA DIN PĂRȚI SAU AMBELE AU CALITATE PROCESUALĂ, DECI DREPTUL DE A INTRODUCE ACȚIUNI ÎN INSTANȚĂ, INSTANȚA POATE CERE CA CEI CONTESTAȚI SĂ FACĂ, PRIN ACTE DE ÎNFIINȚARE ȘI FUNCȚIONARE,  DOVADA CALITĂȚII CONTESTATE SAU CERUTE. Această cerere se poate face și se admite în orice fază a procesului. Cine nu poate face dovada acestei calități pierde procesul pentru ”excepția lipsei calității procesuale” ceea ce s-a și întâmplat cu SCMD pentru că NU A PUTUT PRODUCE DOVADA ACESTEI CALITĂȚI.
Mai trebuie adăugat faptul că sindicatul s-a înființat în 2009, în baza legii 54, Legea sindicatelor. Dar în Mai 2011 a intrat în vigoare Legea 62/2011, respectiv  Legea Dialogului Social care a înlocuit vechea lege, a abrogat-o și  a schimbat puțin modificarea.
Lene, inconștiență sau sfidare și lipsă de interes?
Ce trebuia să facă conducerea SCMD pentru a fi legal constituită și să aibă calitate procesuală? Trebuia să se supună prevederilor noii legi, în primul rând să îndeplinească condițiile prevăzute de noua lege, în esență să fie reprezentativă pentru segmentul ”economic” din care făcea parte. Ori în primul rând sindicatul nu activa în nici un domeniu economic, activa în domeniul …. pensionarilor, care nu făceau obiectul luptei sindicale, nefiind parte activă. Chiar dacă unii lucrau în alte domenii, nu activau în domeniul militar, mai ales că MILITARII ACTIVI, DECI ANGAJAȚII MApN nu pot înființa sindicate în condițiile actualelor legi, deci SCMD nici măcar nu reprezintă interesele celor care activează în MApN, chiar dacă unii din membri de sindicat sunt încadrați în muncă ei lucrează în cu totul alte sisteme sau ramuri ale economiei care nu au tangență cu domeniul sindicatului.  În aceste condiții, e de mirare că ne-au fost admise dosare în instanță în numele SCMD, pentru că Art. 3 al Legii 63 spune clar ce categorii pe persoane se pot asocia în sindicate:
”Articolul 3
(1) Persoanele incadrate cu contract individual de munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special in conditiile legii, membrii cooperatori si agricultorii incadrati in munca au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate .
În plus,conducerea SCMD, departamentul juridic trebuia ca înainte de orice acțiune în instanță să se asigure că îndeplinește condițiile legale și să își procure documentele cerute de lege prin care să facă dovada reprezentativității.
Ce înseamnă să facă dovada reprezentativității?
Condițiile pentru dobândirea acestei calități de a reprezenta o ramură, un grup de lucrători ca sindicat, sunt trecute în art 51,52, 53 ale legii 62/2011. Cel mai dureros punct este că sindicatul trebuie să aibă în compunere cel puțin 5% din efectivul angajaților pe care îi reprezintă. CARE ANGAJAȚI, CARE 5%? Deci din start, SCMD nu poate reprezenta pe nimeni pentru că nu are în compunere angajați, ci pensionari și în al doilea rând pentru că 5% din 80000 înseamnă 4000 de membri, asta dacă ținem cont doar de rezerviștii din MApN. Numai că recent, pe data de 22.01.2018, domnul Dogaru afirma cu binecunoscuta-i îngâmfare că ”SCMD nu este o organizatie a rezervistilor din MApN, ci un sindicat al rezervistilor proveniti din toate structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, drept care a respins si va respinge incercarile fiecareia dintre aceste structuri de a-si aduce sub acelasi papuc proprii rezervisti.”
Ca o paranteză, pentru cei care vorbesc despre intențiile lui Dogaru de a colabora cu alte asociații, subliniez ce a spus domnul Dogaru: ” a respins si va respinge incercarile fiecareia dintre aceste structuri de a-si aduce sub acelasi papuc proprii rezervisti.” Deci nici vorbă de unire, el vrea tot doar pentru el.Davai Cotizația!
Dar ca să ușurez munca celor care nu au răbdarea, timpul sau priceperea să caute textul de lege pe internet privind reprezentativitatea,  iată ce documente trebuia sa ducă SCMD la Judecătorie pentru a i se recunoaște reprezentativitatea:

a) copie a hotărârii judecătorești definitive de dobândire a personalității juridice de către sindicat și a ultimei hotărâri judecătorești definitive de modificare a statutului și/sau componenței organului executiv de conducere.

b) declarație semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;

c) dovadă privind numărul de angajați din unitate, eliberată de angajator;

d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

LA ACEASTĂ ORĂ SCMD NU POATE PREZENTA NICI UNUL DIN ACESTE DOCUMENTE, nici măcar situația cu numărul total al membrilor pentru ca nu prea se mai știe, dar și pentru că dacă ar da numărul real, ar fi ca și cum ar recunoaște că nu îndeplinește condițiile privind numărul membrilor.  În ceea ce privește dovada privind  numărul de angajați  cine să i-o elibereze lui Dogaru? Casa de pensii?
Așa se întâmplă când ai limbrici și te umfli ca broscoiul, îți bați singur cuie în talpă, pentru că dacă adăugăm și celelalte ministere și structuri pe care ”le acoperă” limba domnului Dogaru, ar trebui să aibă cam 20000 de membri. DECI PRACTIC SCMD LA ACEASTĂ ORĂ NU ÎNDEPLINEȘTE CONDIȚIILE DE REPREZENTATIVITATE, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ NU ESTE CONSTITUIT LEGAL ȘI CA ATARE NU ARE CALITATE PROCESUALĂ.
Un alt articol, 223 din aceeași lege spune și care este soarta sindicatelor înființate înainte de apariția legii, și anume: “Reprezentativitatea organizațiilor patronale și sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condițiile în care întrunește criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege.”
Ca să poată să își reprezinte membrii, SCMD TREBUIA,  sa facă dovada reprezentativității câștigate și obținute în conformitate cu prevederile art 221 (1) (2) din legea 62/2011, dar nu a făcut-o.
Nulitate absolută
Și pentru că nu ajunge un par la un car de oale, conducerea SCMD cu juriștii ei cu tot, mai este deficitar și la alt aspect. Conform art 20 din aceeași lege 62/2011,conducerea SCMD trebuia să meargă la Judecătoria sectorului 1 unde s-a înființat, cu orice modificări operate în adresa, componența conducerii și statutul Sindicatului. Conform statutului alegerile trebuiau să aibă loc din 4 în 4 ani. Conform proceselor verbale dar și situației prezentate pe pagina SCMD, atât conducerea cât și sediul sindicatului au fost modificate de Ț ori dar NICIODATĂ juriștii SCMD nu s-au prezentat la judecătorie pentru a opera modificările tocmai pentru că dacă ar fi făcut-o ar fi fost nevoiți să facă dovada reprezentativității, să se înscrie în cerințele legii 62, ceea ce este IMPOSIBIL. Din teama de a nu li se constata starea de ilegalitate și neconformitate cu prevederile Legii Dialogului Social, conducerea și juriștii SCMD au păstrat acest statut ilegal în toată puterea cuvântului. Astfel din conducerea SCMD au fost îndepărtați 3 dintre membrii Fondatori, respectiv Constantin Monac, Elena Cobuz și Ana Wintzer, dar ”oficial” se spune că au fost suspendați”, ca să nu fie nevoiți să meargă cu modificări la Judecătorie. Și alți foști membri ai conducerii SCMD au fost schimbați, dar aceștia figurează în dosarul de la Judecătoria S 1 și se poate proba că la ora asta nu mai sunt nici teoretic nici practic membri de sindicat. Deci încă un motiv de declarare a sindicatului în stare de ilegalitate. Din cauza asta toate  TOATE marile Conferințe Naționalele SCMD se termină în coadă de pește, nu se schimbă nimic, se fac doar propuneri, dar în ceea ce privește prevederile statutare acestea au rămas neschimbate la Judecătorie, deși  s-a lucrat la modificarea statutului și ROF-ului, s-au operat modificări și se merge după cum dorește Dogaru.
Deosebit de interesant este că toate documentele, actele contabile sau decizii, hotărâri, proteste, documente bancare, întocmite, emise,organizate de actuala conducere și toate conducerile de după îndepărtarea celor 3 membri fondatori din conducere, riscă să fie lovite de nulitate, deoarece au fost emise de organe și persoane care nu aveau calitatea legală să le facă.
Toate aceste date pot fi verificate la Judecătoria Sectorului  și prin studierea legii și a documentelor pe care le are SCMD. Măcar membrii SCMD, pentru a verifica veridicitatea celor spuse de mine, pot cere conducerii, copii după documentele prevăzute la art 20, 51, 52, 53, 221 și 223 din Legea Dialogului Social.
De fapt, oricine o face, o face inutil, pentru că așa cum nu au fost prezentate în instanță, tot așa nu vor fi prezentate nimănui, pentru că odată cererea de obținere a reprezentativității depusă, Judecătoria va constata că SCMD nu poate funcționa. SCMD SE AFLĂ ÎN ILEGALITATE. Culmea este că domnul Dogaru a afirmat recent într-un cerc restrâns că nu poate merge la Judecătorie, pentru că i se va desființa sindicatul, iar cei de pe lângă el știu și tac, pentru că e dulce ca mierea cotizația de sindicat. În ceea ce îi privește pe șefii de filiale, unii cunosc și ei această situație, dar tac.  Unii sunt mulțumiți că sunt și ei șefi de filiale, le mai spune cineva ”am onoarea să vă salut”, sunt chemați la ”ședințe” la București sau la Alba Iulia pe banii sindicatului, unde se mai pune de o agapă, iar pălmașii speră să mai câștige câte ceva la pensie, sau un bilet la tratament, o avansare, un ce profit, cât de mic. Pe ei nu îi interesează că sunt mințiți, măcar sunt mințiți frumos. Cine  spunea că nu ne merităm soarta?
În concluzia celor două articole privind calitatea procesuală și reprezentativitatea SCMD, afirm că această structură este la această oră nulă juridic, orice proces deschis de sindicat pe orice speță, împotriva oricui, la cererea reclamatului se încheie prin constatarea stării de lipsă a calității procesuale, până când cineva fa face plângere la Judecătoria sectorului 1 pentru a reclama starea de nelegalitate a sindicatului. Știu că mulți vor spune că am făcut cel mai mare rău spunând aceste lucruri, chiar dacă sunt reale, că trebuia să tac, de dragul sindicatului. Am tăcut pe acest subiect timp de 7 ani și am făcut-o pentru sindicat și cea ce ar fi putut să facă pentru rezerviști dacă ar fi avut alt lider. M-am convins însă că cei care se uită în gura lui Dogaru ca la Guru Bivolaru, se uită degeaba și că nu vor câștiga nimic, doar vor întreține mesele liderului sindical. Din respect față de cei care chiar cred ca puteau să câștige ceva cu sindicatul, am decis să spun tot, chiar dacă SCMD se poate desființa, pentru că e mai bine desființat decât să își mintă proprii membri mâncându-le nu numai banii dar și speranțele și timpul. De acuma, măcar cei care mai rămân în sindicat știu cu cine și în ce horă intră. Dacă le convine, treaba lor, nu se mai pot plânge că nu au știut.
Vae Victis domnule Dogaru parcă replica asta  vă place nu ?
Notă: Acord drept la replica SCMD pe aceasta pagina, în condițiile în care va fi unul civilizat și argumentat, adică va aduce probe  documentele prin care își dovedește reprezentativitatea și modificările făcute la dosarul special de la Judecătoria Sectorului 1 privind modificarea statutului a sediului și conducerii SCMD, ca și  confirmare de la Ministerul muncii ca a depus acolo copie după dosarul privind reprezentativitatea.
https://lege5.ro/Gratuit/gmzdoojvgm/legea-dialogului-social-nr-62-2011/3

Despre Calitatea procesuală și reprezentativitatea SCMD