Pruna şi Loganul sau mita justiţiară

Doamna Prună,  numită de unii şi doamna ministru al justiţiei, titulatură care încă mai rezistă chiar şi   după ce a declarat că  e irelevant dacă   îl înlocuieşte  pe Bejan  la conducerea ANP, pentru că va veni altul la fel ca el ( între noi fie vorba, a avut dreptate), apoi că a minţit la CEDO că are bani să asigure condiţii decente în penitenciare ( şi aici  păcătoasa a spus adevărul, adică chiar a minţit),  apoi că în România respectarea drepturile constituie un lux (FENOMENAL AL TREILEA ADEVĂR), continuă să şocheze lumea justiţiei   şi justiţia României.
După aceste 3 declaraţii care îi probează din plin nu doar icompetenţa şi lipsa de voinţă  în a îndrepta lucrurile ci şi cinismul şi chiar dispreţul la adresa românilor, doamna Prună anunţă că a găsit soluţia pentru “ameliorarea” condiţiilor de detenţie. Cum CEDO este sufocată literalmente de plângerile deţinuţilor români   privind condiţiile de detenţie dar şi sentinţele  absurde, frizând ilegalitatea,  ale judecătorilor şi modul în care au fost instrumentate dosarele, lucru ce se transformă în milioane de Euro despăgubiri pe care statul ( adică din păcate, tot noi) trebuie să îi plătească, doamna Prună consideră că a găsit soluţia şi vine cu o propunere, sau proiect de lege mirobolant prin care încearcă să mituiască deţinuţii oferindu-le câte 3 zile reducere a pedepsei pe fiecare lună executată, numai să renunţe la plângeri. Cum se numeşte asta, dacă nu mită? Faceţi o socoteală simplă: dacă un deţinut ar fi venit la doamna Prună să îi spună, “vă dau banii pe care trebuie să îi iau de la CEDO pentru condiţiile de detenţie, dacă îmi micşoraţi  pedeapsa cu 3 zile la o lună de detenţie efectuată”, doamna Prună, incoruptibila, ar fi sesizat parchetul iar individul ar fi fost judecat şi condamnat pentru încercare de mituire. Atunci cum se numeşte aceeaşi faptă, sau soluţie  pe care doamna Prună o propune puşcăriaşilor în schimbul banilor respectivi, adică a renunţării la plângere? Sunt convins că proiectul nu prevede că deţinuţii vor primi şi banii şi zilele libere,  pentru că atunci chiar că am fi de râsul lumii, ar fi o negociere sau o afacere din care statul român ar pierde pe toate planurile, drepturile omului nu mai sunt un lux, sunt o afacere proastă, iar condiţiile din puşcării ar rămâne aceleaşi, CEDO nu ar avea de ce să îşi retragă programul Pilot. Oare aşa vrea doamna Prună acuma să-i convingă pe cei de la CEDO că rezolvă problema condiţiilor de detenţie? Să fie chiar atât de … lipsită de simţul realităţii şi al absurdului?  Parcă încep să o regret pe deja proverbiala Guseth.  Oricum ar fi, proiectul doamnei Prună se  numeşte tot încercare de mită, pentru că oferă  libertate (adică servicii)   în schimbul banilor (adică avantaje materiale) chiar dacă  încercarea îmbracă eleganta formă a unui proiect de lege. Practic se legalizează prostituţia juridică, adică vânzarea en gross a  libertăţii contra bani.
Gestul doamnei Prună seamănă teribil de mult cu concluzia  unor nemţi care discutau despre apariţia Dusterului, nu cei care îl cântă pe muzica Queen. (apropos, aşa de curiozitate, cei care au făcut clipul or fi cumpărat drepturile de autor de la Brian May? Mă îndoiesc!) Deci doi nemţi discutau săseşte despre Duster.
–          Ai auzit Hans, românii au scos un SUV, îi spune Duster.
–          Aşa şi, care e problema, întreabă  Hans.
–          Păi cică ar fi bun. Are suspensii bune, are garda la sol mare, are cauciucuri mari şi puternice, un adevărat road-runner.
- Bă, ai dracu românii ăştia,- zice Hans- ar face orice numai să nu-şi repare drumurile!
Cam aşa şi cu doamna Prună, ar face orice, ar da orice, inclusiv mită, numai să nu creeze condiţii umane în puşcării!
Acum este rândul domnilor Cioloş şi Iohannis să spună: „ESTE IRELEVANT DACĂ O SCHIMBĂM PE DOAMNA PRUNĂ, AM PUTEA, DAR NU PUTEM PENTRU CĂ ORICUM, AM NUMI PE ALTCINEVA DIN ACELAŞI SISTEM CU PRIVIRE LA CARE NOI AVEM ÎNDOIELI FOARTE MARI.”
Doamna Prună, din câte am văzut eu nu are părul creţ, dar mintea sigur îi stă pe bigudiuri.

Pruna şi Loganul sau mita justiţiară