Frustrările unui fost

Dogaru Mircea, un lider de sindicat care nu vrea să ajungă premier ca Ciorbea , nici președinte ca Băsescu, nici pușcăriaș ca prietenul Cozma, dar măcar un consilier ceva…El nu face politică, face doar jocurile altora, după ofertă. Voiculescu a căzut, mai dă cineva ceva? Odată, de două ori….
Deja începe să plictisească  subiectul, ca și personajul Dogaru, iată că este a treia oară când mă aplec supra sa în ultimele 10 zile, după o tăcere sau o lipsă de băgare în seamă  de luni de zile, în care l-am lăsat să se dezvolte să zburde pe câmpia sindicală fără să mai comentez.  Probabil asta l-a făcut să creadă că a scăpat de un contestatar sau poate l-a întristat dacă ținem cont că în ultima săptămână s-a plâns de două ori că nu vorbește nimeni despre el, sau nu îl cheamă la evenimente să ciugulească  și el o alună, o măslină o scobitoare. Dacă am reînceput să scriu a fost pentru că oala a dat în răscol, fiertura risca să murdărească aragazul așa că am decis să iau capacul de pe oală. Dar constat că ciorba a fost ne-spumuită și continuă să iasă afară toată mizeria din legumele și carnea puse la fiert. Cineva cu care am vorbit, un membru fondator al sindicatului îmi spunea că refuză să se mai amestece în această ciorbă pentru că pute. I-am spus că vrea nu vrea, rămânând în oală, tăcând și bolborosind sub capac nu face altceva decât să contribuie la menținerea acestei ciorbe mirositoare.
Aș fi vrut să nu mă mai amestec, credeam că am fost destul de clar și convingător în cele două articole vizavi de ultimele activități, declarații și comunicate ale domnului Dogaru, dar iată că ori domnul Dogaru este masochist, ori și-a pierdut definitiv uzul rațiunii cum spunea Rică. Ultimele comunicate, ultimele ”plângeri” scot în față la nivel caricatural, în întreaga hidoșenie, o boală și un caracter ale unui lider de sindicat care nu face de râs numai haina militară ci și natura umană. Spuneam că m-a învins, în sensul că a depășit chiar și ceea ce credeam eu că e în stare să facă sau să spună, dar văd că acum a depășit și limitele rațiunii. Trebuie să fii ori bolnav, ori teribil de disperat ca să poți afirma ceea ce a afirmat domnul Dogaru în ultimele sale intervenții. Să luăm pe rând câteva dintre ele:
1. În data de 01.10.2014 apare pe blogul cică personal al domnului Dogaru, un bilanț al SCMD. Trec peste faptul că toate punctele de vedere care apar pe acel blog PERSONAL, sunt semnate ca președinte al SCMD, că blogul său așa zis personal este găzduit pe pagina SCMD, că adresa de mail trecută la contact este tot a SCMD și nu una personală, astea toate nu mă miră la domnul Dogaru cum nu mă miră nici faptul că altul îi scrie textele domnia sa nefiind în stare să tasteze ceva pe computer. Mă refer doar la faptul că în acest Bilanț SCMD domnia sa atacă iresponsabil și total nejustificat o persoană, un vicepreședinte,al PSD, (căruia cu ocazia unei vizite la Craiova îi pupa mâna umil) învinuindu-l că urmărește sau este amestecat în ceea ce domnia sa spune că ar fi încercarea de destructurare a SCMD și se referă domnia sa la doamna Olguța Vasilescu, primarul Craiovei: ”Acesta este contextul în care acțiunile de destructurare a SCMD, din ordin și din interior, declanșate încă din februarie 2010, au culminat cu un comunicat al președintelui Filialei 1 Craiova care se erijează, încă odată, in lider al unora dintre vicepreședinții SCMD. Pentru lovitură, transmit felicitări doamnei lider PSD Olguța Vasilescu, a cărei victorie în alegeri se datorează, în proporție decisivă, celui care a prezentat-o electoratului și actualilor susținători – președintele SCMD.” Mâine o să spună că și pe Meleșcanu tot el l-a adus în fața alegătorilor, sau l-a numit la SIE. În nebunia sa domnul Dogaru declară chiar că dacă nu era el, doamna primar nu ar fi fost acolo unde este. Cât de dus cu mintea să fii să faci astfel de afirmații? Bine că nu spune că Simona Halep îi datorează locul în ierarhia mondială a tenisului feminin. Nu e prima oară când afirmă că el ar fi cel care ține sub control nu doar societatea civilă ci chiar și guverne. Să ne amintim că altă dată afirma că are 3 miniștri în guvernul Ponta care sunt sub controlul său, ba se mai lăuda că și fostul ministru al Muncii, doamna Câmpeanu i-ar datora locul în Parlament. Pentru medicii de specialitate acest fel de a te manifesta are un termen clar stabilit în practica medicală.
2. Pe data de 07.10. 2014 declară negru pe alb dar fără nici o probă sau dovadă că delegația unor filiale SCMD a fost scoasă în șuturi de la încercarea de a discuta cu un vice-prim-ministru, pentru ca apoi după ce s-a dovedit că acea discuție a avut loc și s-a concretizat prin măsuri la nivel de ministere, pe blogul sindicatului apare un articol al unui președinte de filială care de fapt este mai mult autobază a sindicatului decât filială, prin care conducerea PSD este învinuită nici mai mult nici mai puțin decât că Guvernul, PSD, partidele aflate la guvernare, încearcă să destabilizeze SCMD, se amestecă în treburile interne ale sindicatului, încearcă să racoleze membrii de sindicat. Bineînțeles că acel comunicat de toată jena era făcut nu doar cu știința ci din îndemnul și cu cuvintele conducerii reprezentată de … șoferul domnului Dogaru care înaintează spre decontare bonuri de carburanți pe care filiala nu are cum să le justifice, consumul fiind de fapt al mașinilor folosite de conducerea filialei.
3. Pe data de 13.10 însă, se schimbă tonul, domnul Dogaru nu mai atacă PSD-ul acum se face că îl apără și încearcă să îl căineze pentru că vezi Doamne, Băsescu a încercat să lovească în PSD prin SCMD și invers. Mai pe scurt, acum dușmanii nu mai sunt PSD și conducerea partidelor aflate la putere ci demisul Traian Băsescu, agentul Turcescu, oculta mondială, Putin, Islamiștii, Osama Bin Laden și bineînțeles președinții unor filiale contestatare care în concepția și mintea lui Dogaru au uneltit cu toate aceste forțe ale răului, la distrugerea României, a NATO, care nu pot supraviețui fără Dogaru. Dacă medicii nu intervin, mâine va spune că pământul va fi atacat de omuleți mici sau mari, gri sau verzi care au fost chemați de Neacșu, Naon și Tudor să destabilizeze SCMD și să distrugă lumea.
4. În același comunicat abracadabrant domnul Dogaru face niște afirmații atât de absurde încât chiar și cei apropiați lui, care cunosc adevărul se întreabă de ce le-a trecut. Practic tot ce a fost rău făcut de domnia sa si cei care îl urmează este aruncat în spatele celor care nu au fost ghiocei. Ceea ce susține în acest comunicat depășește in unele locuri orice fir de realism și bun simț fiind picturi și invenții demne de Leonardo da Vinci:
• În mintea domnului Dogaru, faptul că din 20000 de sindicaliști mai sunt doar 2000 de cotizanți se datorează acțiunii celor care îl contestă;
• Tot în mintea dar numai în mintea lui, cei 3 foști vicepreședinți fondatori suspendați de către el din CD sunt victimele acelorași contestatari. Pentru conformitate citiți aici cum au plecat Ana Winzer și Elena Cobuz din comitetul director http://neacsum.blogspot.ro/2010/11/altul-la-rand.html
• ”Controlul ANAF” al prietenilor domnului Apostol a venit tot la ordinul contestatarilor;
• Refuzul altor președinți de filială de a i se mai supune orbește s-a făcut, a fost decis de aceiași contestatari, nu este o urmare a unei conduceri autocratice ca să nu spun bezmetice și dictatoriale. Iată aici o parte din cauzele reale ale”nesupunerii unor filiale și președinți de filială, așa cum au declarat aceștia, nu cum declară domnul Dogaru: http://neacsum.blogspot.ro/2010/11/sectia-propaganda-in-actiune.html
• Alegerea proastă a caselor de avocatură cu care acum sindicatul se judecă, din cauza aceleiași conduceri, și proastele contracte cu acestea, sunt puse tot pe seama acelorași contestatari. Mâine o să spună că eu sau Tudor am aranjat ca domnul Pricină să facă grădinița cu doamna Bârlă, să devină prieteni pentru ca după 40 de ani el să o aleagă avocat al sindicatului deși era o ilustră necunoscută pentru sindicaliști;
• Încercarea de a se alege europarlamentari sau consilieri cu ocazia diferitelor alegeri sunt puse tot pe seama contestatarilor, deși tot pe blogul sindicatului era vehiculat numele domnului Comănici, fidel și ascultător apropiat al domnului Dogaru care se visa parlamentar european fiind la un moment dat trecut primul pe lista… CNSC;
• Degringolada din unele filiale, schimbarea președinților, intervențiile CD în alegerile din unele Filiale sunt puse tot pe seama acestor contestatari deși domnul Dogaru este cel care a mers în acele filiale nemulțumit de deciziile luate de sindicaliști pe cale democratică și a schimbat noua conducere aleasă. Ce s-a întâmplat în filialele din Brașov și Botoșani este elocvent.
Lista ar putea continua,  practic tot ce a aruncat domnul Dogaru în spatele altora i se datorează domniei sale, celor care l-au sprijinit în declarațiile și ieșirile aberante, unor șefi de filială care au primit în schimbul sprijinului bani suplimentari virați nejustificat în contul filialelor, cu care acestea au ”prosperat” administrativ,s-au dotat cu televizoare cu plasmă, fotolii, ca un cabinet de parlamentar al puterii,  iar președinții respectivi au reușit să facă unele vizite externe pe banii sindicatului pretinzând că transmit din partea filialelor sau SCMD mesaje unor organizații sau structuri. Așa se păstrează sprijinul și votul unor președinți de filială.
5. Duminică, 12 octombrie 2014 pe blogul sindicatului apare o ”Scrisoare deschisă a unui istoric român adresată Ministrului Apărării Naţionale” în care fostul colonel, istoric, președinte de sindicat, se plânge că Ministerul Apărării a organizat o activitate la care domnia sa nu a fost invitat. După ce a fost contestat și părăsit ca sindicalist, după ce presa i-a tratat ultimele ieșiri cu totală indiferență, arătându-i care îi este valoarea și ca președinte de sindicat, iată că nici ca istoric nu mai stârnește interesul nimănui. Nu comentez, doar constat, și sunt de acord, durerea este mare, dar nu mai mare ca paranoia. Ce treabă are coada vacii cu ștampila primăriei, nu înțeleg. Nu înțeleg de ce eu ca sindicalist trebuie să citesc văicărelile și frustrările  istoricului Dogaru? Ar trebui să spună acum că eu, Neacșu Marin, Tudor Marian sau Naon Mișu suntem vinovați și am dat ordin să nu fie invitat istoricul Dogaru la acea activitate. Pe mine nu m-ar mai surprinde.
Nu pot să nu mă întreb de ce atâta minciună, manipulare și dezinformare. Răspunsul este la îndemână, anul acesta trebuie aleasă o nouă conducere a SCMD și să se aprobe mult discutatul Statut. De soarta Statutului depinde soarta noii conduceri. Domnul Dogaru dorește să se voteze întâi statutul, dar în varianta propusă de el și întocmită de doamna Caloian deși există și alte variante cu propuneri venite de pe teritoriu, propuneri pe care pe vremea când încă credeam în buna credință a conducerii și domnului Rînciog, le-am strâns, le-am pus cap la cap și am încercat să le discut într-o comisie pe care urma să o decidă conducerea sindicatului. Ei bine acea conducere a sindicatului nu a mișcat un deget, nu a luat nici o măsură, deși exista această variantă, pentru că ei voiau să mențină același statut care era nu numai șchiop ci și ilegal, și am spus și dovedit de ce. Am mai spus-o și o repet, s-au făcut grave încălcări ale L-54 în și prin acest statut și am cerut în repetate rânduri conducerii să îl amendeze, tocmai în dorința de a nu da naștere unor contestații ale unora care nu ar vedea cu ochi buni sindicatul. Domnul Dogaru personal, conducerea Sindicatului, Secretariatul General sunt cei care au menținut acest statut în această formă punând în pericol tocmai existența sindicatului. Iar acum, când sindicatul are toate șansele să se autodesființeze tocmai datorită unei conduceri haotice, această conducere dă vina pe alții pentru tot ce a făcut ea prost. Deja din unele filiale conduse de ghiocei vin propuneri să se amâne CNR, să se meargă în continuare pe improvizație, pe amatorism și neprofesionalism tocmai pentru că imaginea fostului colonel, istoric și șef de sindicat Dogaru se clatină mai rău ca Japonia sub Phanfone și există riscul să își piardă tronul.
Numai disperarea poate scoate din peștera minții asemenea prostii ca cele expuse de domnul Dogaru pe blogul sindicatului în acel articol privind presupuse jocuri Operative privind desființarea sindicatului. Dacă cineva din interior ar fi dorit asta, sindicatul era desființat de mult, am mai spus asta. Doar domnul Dogaru nu înțelege sau nu vrea să recunoască asta ca și faptul că tot ceea ce susține că ar fi vina altora, poartă un singur nume, al unui fost… DOGARU MIRCEA. Jalnic a ajuns dacă se lamentează în felul acesta cerșind mila și compasiunea sindicaliștilor, prin aberații și minciuni, auto-compătimindu-se inventând o întreagă conjurație stelară aproape, o teorie absolut fantasmagorică a conspirației care ar dori să îi fure lui jucăria din mână, care ar lovi in interesele sindicaliștilor militari care pasămite ar fi in pericol fără el. Nu e prima oară când recurge la această dedublare, acest transfer de personalitate dar de regulă acest gen de manifestare se desfășoară cu dedublări de persoană fizică. În cazul nostru asistăm la ceva inedit, transferul are loc între o persoană fizică și una juridică. Domnul Dogaru se autointitula la un moment dat FCMD vrând să arate cât de mult se confundă cu sindicatul. Grav, foarte grav. Am auzit de oameni care se cred faraonul Ramses, Cezar, Napoleon, alții se cred câini, cai, diverse alte animale, unii chiar sunt căței, porci, măgari, viermi, râme, etc, dar recunosc că nu am auzit până acum de nimeni care să se creadă sindicat. Freud ar păli la auzul acestei trăznăi.
Dar dacă totuși tot ce a spus acolo domnul Dogaru ar fi adevărat, dacă tot ce a scris domnia sa în acel comunicat/plângere, vizavi de contestatarii lui ar fi corect și ei sunt de vină pentru toate relele personale și sindicale, atunci e cazul să admitem că aceștia au cu adevărat putere, au influență, sunt ascultați și de presă, care îl carotează pe domnul Dogaru la ordinul lor, și de conducătorii de partid care fac ce vor ei, contestatarii de serviciu,  și de membrii ai guvernului care dau legile cum vor ei, și de serviciile secrete și de președinte. Păi, domnul Dogaru ar trebui să fie mândru că niște simpli membri ai sindicatului au atâta putere în stat. Cu asemenea sprijin, putea candida și la președinția ONU. Ce spuneți domnule Dogaru, vă  băgați? Eu vă sprijin și promit să vorbesc și cu Tudor și Naon, sper să îi conving.
Pentru cei care au uitat, ca și pentru cei care nu știu, iată câteva din perlele liderului maxim:
“- În concluzie, stimați colegi, prieteni și neprieteni, orice îndemn la acțiune stradală prematură este o tentativă de manipulare și o atragere a SCMD în ambuscadă
- potrivit principiului “umple-i de rahat și i-ai terminat”
- fiecare lovitură a noastră trebuind să stârnească la început uimire, apoi zâmbete și, în final, hohote de râs”
Mircea Dogaru.”
“Scrisoare deschisa –marsurile –februarie 2010- când sindicaliștii cereau ca militarii să protesteze alături de polițiști.
“ La recomandarea Departamentului nostru de Siguranta si Ordine Publica, ii rugam pe toti membrii de sindicat sa se adreseze cu propuneri numai Birourilor Operative si presedintilor de filiale, pe cei independenti numai Secretariatului SCMD, iar Birourile Operative ale filialelor si Secretariatul SCMD sa se adreseze direct Presedintelui sau Secretarului General. Se poate incerca atragerea in actiuni aventuriste sau politice a Sindicatului, prin mesaje venite de nicaieri si transmise pe orizontala, pe baza relatiilor de prietenie si colaborare fireasca.”
Si intr-un final apoteotic : “ Vom organiza insa, pentru antrenament, si pentru a stavili tentativele de manipulare a noastra pe fondul nerabdarii, O ACTIUNE PROPRIE”
13.05.2010
COMUNICAT privind atitudinea SCMD fata de „cadoul” Presedintelui, nesimțirea Guvernului si disperarea populației
Și aici sindicaliștii cereau să se protesteze la Cotroceni împotriva lui Băsescu, dar domnul Dogaru recomanda răbdare și tutun, eventual un antrenament.
De notat că nu a organizat niciodată un protest la poarta Cotrocenilor, deși se putea, alte sindicate au făcut-o. Când însă trebuia să protesteze SCMD, se ”primeau aprobări” numai la statuia Leul sau la Golden Blitz. De fapt cred ca am fost singurul sindicat care a protestat la Guvern împotriva…. lui Băsescu, pe timpul guvernării USL. Asta era strategia lui Dogaru, să nu se prindă dușmanii împotriva cui protestăm.
”In ceea ce priveste modul in care un presedinte de ONG isi permite sa-si apostrofeze camarazii, amenintandu-i ca un vajnic politruc rosu ca vor fi pusi “”in discutia adunarii filialei””, ajungandu-se chiar la “”pierderea calitatii de membru ANCMRR””, daca vor recurge la dreptul constitutional la opinie, lasam la latitudinea membrilor ANCMRR sa decida daca o astfel de sosie a lui Hrusciov sau Bobu mai poate sau nu sa ii reprezinte.”
STIMATI MEMBRI SI SIMPATIZANTI AI SCMD, -mai 2010-comunicat dedicat ANCMRR.
PRESEDINTE SCMD, Mircea Dogaru
Este uimitor cum apără domnul Dogaru dreptul la opinie al rezerviștilor din ANCMRR, ca un adevărat lider de sindicat, dar când e vorba de membrii SCMD situația se schimbă radical.
Cineva mă întreba dacă în afară de critică am venit vreodată cu propuneri concrete privind îmbunătățirea activității SCMD. Răsfoind arhiva proprie am dat peste un articol publicat prin Septembrie 2010. Ce ceream atunci cer si acum. Nu s-a făcut însă nimic. http://neacsum.blogspot.ro/2010/09/under-presure.html
Închei aici acest periplu prin mizeriile și minciunile lansate de domnul Dogaru. Un contact mai prelung este nociv, te otrăvești respirând chiar aerul din preajma lui. Doar așa se explică de ce cei care stau pe lângă el nu sesizează pericolul. Sunt contaminați.
Citesc pe blogul SCMD că după apelul făcut de domnul Dogaru către filialele fidele de a participa la blocarea sediului PSD la apel ar fi răspuns un număr impresionant de sindicaliști din toată țara ”Astazi, 13.10.2014, incepand cu ora 14.00, SCMD a pichetat din nou sediul central al PSD, situat in Bd. Kiseleff nr. 10, Sector 1, Bucuresti, cu un numar de 50 de membri ai SCMD din Pitesti, Slobozia, Giurgiu si Bucuresti.”Impresionanta cifră a fost avansată de conducerea sindicatului, jandarmii nu i-au putut număra din cauza traficului, dar după ce doi aurolaci au fost despărțiți pentru că se băteau pe o vuvuzea, au estimat că pe acolo a fost un fost care și-a pierdut vuvuzeaua încercând să prindă trenul spre conducerea sindicatului.

Frustrările unui fost