Colindătorii lui Becali

Credeam că  după ce Jiji  a intrat în puşcărie mai luăm o pauză şi scăpăm de becalizarea emisiunilor Tv  dar nici o şansă. Aproape nu este zi lăsată de Dumnezeu  să nu auzim pe măcar un post tv câte ceva despre infractorul cel mai mediatizat al ţării. Ştirile sunt de fiecare dată aceleaşi, doar epitetele diferă de la o televiziune la alta, unele merg pe senzaţional, unele pe extraordinar, altele pe incredibil, pe „bombă” , pe şocant, fierbinte, dar subiectul este acelaşi, Gigel  vrea acasă şi toată lumea trebuie să ştie asta. De când nu mai are cine să îl filmeze „fără ştirea lui” şi nu mai poate fi înregistrat, decât ne face semn de după geamul dubei sau arată o cruce, dar nu e crucea lui, căci aia ar trebui să fie mare. Dar ca să nu uite lumea că există televiziunile avide de „senzaţional” sau interesate  de banii lui Becali, ne invadează zilnic camerele cu informaţii de doi bani. Doar informaţiile sunt de doi bani, că bănuiesc că plata pentru reclama mascată, presiunea mediatică şi încercările de sensibilizare a celor care au făcut din justiţie un căţel de companie şi îl scot la „plimbare” din când în când ca să nu se „plimbe „ în casă, trebuie să fie plătite foarte gras, altfel nu văd de ce s-ar îngrămădi toate ştiristele să ne dea informaţii pe care nu le cere nimeni despre avatarurile lui Jiji. Mă întreb ce ar fi prezentat şi mai ales cât şi cum, actualele domniţe care ne vorbesc despre Jiji, dacă pe timpul lui Terente ar fi existat televiziune. Fără îndoială că am fi avut parte numai de Terente 24 din 24, chiar şi fără să plătească cineva pentru reclamă şi lobby.

Speram ca măcar Crăciunul să îl fac liniştit fără să aud despre Becali, dar se pare că nu îmi cunosc concetăţenii sau nu am apreciat la adevărata valoare setea de bani a televiziunilor de doi lei. Recent ne-a fost prezentată pe post tentativa de colind la palatul infractorului naţional. Zeci de „colidători” s-au dus să îl “colinde” pe Jiji la Palat, cum o făceau de ani de zile, deşi persoana fizică se afla la studii. Cât de dus cu capul poţi fi să mergi să colinzi pe cineva ştiind că nu e acasă? Priveam la cei veniţi să dea cu gura şi m-am lămurit: pomanagii, „promotori” din cei care nu iartă nici o promoţie la tigăi prin supermarketuri, aurolaco- „maidanezi”, beţivi de competiţie sau alcoolici anonimi, mulţi dintre ei încă bronzaţi deşi suntem în plină iarnă, într-un cuvânt toată flora şi fauna străzilor fostului Mic Paris. O să spuneţi că sunt răutăcios, că nu am nici un pic de înţelegere faţă soarta bietului latifundiar, de bunele intenţii ale colindăreţilor şi nici respect faţă de tradiţiile naţionale. Dacă tradiţia naţională înseamnă cerşitul, atunci recunosc, nu am nici un pic de respect faţă de ea. Pentru că oamenii pe care i-am văzut venind să îl „ureze” pe absentul Becali nu veniseră acolo să îl colinde, nici să îi dorească „însănătoşire grabnică” ei veniseră  ca în fiecare an la bani. Sperau că acum chiar dacă nu e el acolo, să vină cineva, unul din verii  şi nepoţii lui să împartă „bunăvoinţa europeană” dar au luat ţeapă. Au luat ţeapă din două motive, în primul rând pentru că nimeni din familie nu îşi permite să îşi facă de cap cu banii lui Becali, eventual dacă era acolo MM, ar fi putut face asta, că se pricepe, dar altcineva nu are voie şi în al doilea rând că dacă Jiji e la întristare, ce motiv ar fi avut el să dea bani? Povestea cineva că a asistat la o interesecţie la un „act de caritate” a lui Becali, pe vremea când putea să circule fără cătuşe la mâini. La un stop, un mic „intreprinzător” a venit la maşina lui să ceară o „sponsorizare” iar Becali l-a luat scurt: „pleacă bă de aici ce vezi vre-o televiziune p’ aici?” Asta spune cam tot despre gesturile lui Becali. Nu am o părere mai bună nici despre intenţiile celor care s-au dus să îl „colinde” pe împricinat pentru că dacă gândul lor ar fi fost în spiritul Crăciunului,sau dacă le-ar fi păsat cât de cât de soarta lui,  s-ar fi aliniat frumos la poartă, ar fi cântat şi urat din inimă, fără să aştepte ceva din partea cuiva, aşa cum s-a întâmplat cu cele câteva zeci sau sute de oameni adevăraţi  care s-au dus să colinde la casa unei fetiţe bolnave de leucemie şi au colindat fără să aştepte nimic, numai ca să îi facă o bucurie şi să ştie că oamenii  se gândesc la ea. În aceste colinde şi gesturi cred eu, astfel de evenimente trebuie să prezinte toate televiziunile, nu să moară de grija unora care stau numai cu gândul la pomeni sau a celor care fac pomeni  ca să afle lumea că sunt”creştini”.  Cât de creştin eşti când faci avere prin fraudă, luând bani şi bunuri pe căi necinstite, sau când spui „ nu înţeleg de ce iese lumea în stradă la arabul ăla Arafat“. În creştinismul lui, acest cioban autohton nu înţelege că arabul Arafat  a făcut pentru români mai mult bine decât a făcut el cu toate pomenile lui  făcute cerşetorilor cărora le întreţine astfel viciul şi chiar cu toate bisericile  făcute spre bucuria altor pomanagii care după cum spunea şi Creangă, iau şi de la vii şi de la morţi. Dar ca şi în cazul colindătorilor, şi în rândul pomanagiilor blagosloviţi de Becali sunt şi exponenţi ai bunei credinţe. Însă colindul pomanagiilor de la palatul lui Becali de anul acesta s-a încheiat cu o  mare dezamăgire, fără colind, pentru că unde nu e ban, nici sentiment nu e în lumea lui Becali. Anul acesta, banii pentru colind i-au luat televiziunile care au prezentat.. ştirea în încercarea de a sensibiliza puterea judecătorească. Televiziunile au marele avantaj că pot „colinda” permanent, ele nu au nevoie de evenimente deosebite, ele fabrică aceste evenimente şi pot face Crăciun din magiun aşa că Jiji, pompează băiatu, pompează în televiziuni, că în baza avocaţilor o să ieşi de la mititica cu barbă albă. Crăciun mediatizat Jiji!

Colindătorii lui Becali