Festivaluri craiovene, concluzii şi perspective

Festivalul International “Adrian Paunescu”

După terminarea Festivalului Internaţional Adrian Păunescu intenţionam să fac un articol, un fel de concluzii personale cu bune şi rele, văzute de pe margine, ca spectator neimplicat direct, neîndoctrinat, nepărtinitor. Apoi am spus că din respect pentru eveniment, pentru cultura românească şi craioveană, pentru cei ce  s-au implicat în organizarea Festivalului aşa cum a fost el cu bune cu rele, e mai bine să o las aşa. Este adevărat au apărut şi alte probleme care mi-au luat gândul de la acest subiect. Dar uite că citind prin presa locală despre intenţiile organizării unui alt festival şi discuţiile pe care acesta le-a iscat déjà în Consiliul Local Craiova,am revenit asupra ideii şi voi încerca pe scurt să fac o analiză a evenimentului care a trecut în speranţa că lipsurile şi greşelile observate nu se vor repeta.

 Este adevărat că Festivalui Internaţional Adrian Păunescu s-a executat să spunem la “dublă comandă” sau mai bine spus, aşa cum recunoştea chiar doamna Primar Olguţa Vasilescu, a pornit din două direcţii care s-au intersectat  şi apoi au mers umăr la umăr. Până unde au mers separat, unde s-au întâlnit, cine a preluat comanda, care a fost partea de sarcini şi responsabilităţi pentru fiecare din cele două părţi respăectiv  Primăria Craiova şi familia Păunescu, nu ştiu, pot doar bănui. Intenţionam să iau un interviu doamnei primar pe acest subiect,  dar am înţeles că este  sau se pregăteşte de concediu aşa că am cam ratat ocazia, iar până se întoarce subiectul răsuflă. Din păcate doar problemele rămân dacă nu sunt ridicate şi analizate. Cu rezerva că nu ştiu cine s-a ocupat de aspectele organizării deci nu ştiu cui revine vina pentru unele nereuşite, am să vorbesc despre ceea ce mi s-a părut bines au rău.

1.       La capitolul părţi bune remarc :

-          Organizarea festivalului cu bune şi rele. Indiferent care au fost cauzele nereuşitelor, dacă există dorinţa de îmbunătăţirea a calităţii organizatorice, cel de anul viitor poate şi o reuşită sub toate aspectele;

-          prezenţa pot spune masivă şi cu adevărat sinceră şi plină de respect a reprezentanţilor culturii româneşte de peste hotare, din zonele locuite de români în ţările vecine şi nominalizez Basarabia, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Ungaria.Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze. Făcând o comparaţie cu oamenii de cultură “locali” pot spune că Păunescu a fost mai iubit sau mai apreciat în afară decât în ţară;

-          De asemenea, programul a fost bine structurat, activităţile diverse, bine împărţite, pentru a se elimina drumurile şi alergăturile inutile;

-          Spectacolul organizat de grupul “Totuşi Iubirea” al lui Andrei Păunescu şi invitaţii acestuia a fost fără reproş, o adevărată încântare pentru cei care iubesc muzica folk, şi pot să asculte  o melodie fără a o lega de un moment istoric sau perioadă care nu îi convine politic;

-          Am remarcat modestia împinsă la extrem a doamnei Carmen Păunescu, cea care a făcut tot ce îi stătea omeneşte în putinţă pentru a mulţumi pe toată lumea şi pentru a cinsti memoria lui Adrian Păunescu  aşa cum se cuvenea;

2.       Bile negre:

-          Prezenţa slabă aproape inexistenţă a oficialităţilor române şi mă refer atât la oameni de cultură cât şi politicieni. Puţini, foarte puţini prezenţi la activitate.  Nu ştiu cine a întocmit lista cu invitaţi,  care au fost criteriile, dar mi-a făcut impresia că au fost invitaţi numai membri ai PSD şi dacă e aşa atunci cred că Primăria are de dat nişte explicaţii;

-          Popularizarea slabă, ca şi inexistentă a festivalului în media dar mai ales în oraş prin afişaj. Iniţial am crezut că din lipsa fondurilor nu au existat afişe şi mă gîndeam că aşa se întâmplă când eşti la mâna sponsorilor care urmăresc doar să îşi vadă numele pus pe scenă şi atâta tot.  Dar în seara spectacolului am văzut o persoană alergând după autografe cu un ditamai afişul şi aşa am aflat că doamna Carmen Păunescu dăduse Primăriei  înainte de începerea festivalului un număr de 600 (şase sute) de afişe ale festivalului pentru a fi postate în Craiova. Să spună cineva dacă a văzut vreun afiş undeva în oraş. Eu nu am văzut nici măcar unul, nici măcar în faţa primăriei sau în piaţa Mihai Viteazu la ora spectacolului. Cine a primit aceste afişe şi cine a răspuns de afişarea lor? Poate şeful Departamentului Imagine al Primăriei are ceva de spus. Ar fi timpul. Cum este posibil ca nici măcat un afiş să nu fie pus? Aşa se explică de ce a participat aşa de puţină lume la activităţi şi aici primăria trebuie să răspundă în faţa cetăţenilor. Parcă văd bătaia care a fost în primărie pe afişe dacă nu cumva  au dispărut în secunda doi după recepţionare şi ascunse ca nu cumva să afle cineva de ele.  Asta se numeşte sabotaj şi cel care se face vinovat trebuie să fie demis, altfel doamna primar Olguţa Vasilescu se face părtaşă la acest act de sabotaj al festivalului. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi cu cocardele pe care Primăria le-a primit pentru a fi înmânate participanţilor, invitaţilor la evemiment. Doamna Păunescu a predat primăriei 1200 de cocarde, dar de primit au primit doar cei care au participat ca invitaţi în prima zi, adică aproximativ 50-100 de persoane, şi după aia linişte. Ce s-a întâmplat cu celelalte să zicem 1000? Au luat calea afişelor. Întrebarea este care e calea ? Cine a răspuns de popularizarea festivalului şi de propaganda vizuală? Ce spuneţi doamna primar, aveţi un răspuns?

-          Organizarea activităţii din cea de-a doua zi, la teatrul Marin Sorescu a fost nu deficitară ci lipsită de respect faţă de participanţi. Au fost aduse cam 20 de tabureţi pentru spectatori, dar numărul a fost cu mult, foarte mult sub numărul celor veniţi  şi deşi au mai fost aduşi, tot a fost la jumătate faţă de numărul de spectatori. Probabil organizatorii, ştiind că nu au făcut publicitate evenimentului şi au ascuns afişele, au crezut că nu vor veni mai mult de 10 oameni. Ruşinicăăăăăăăăă! Cine se face vinovat?

-          Tot la activitatea din ziua a doua din  Teatrul Marin Sorescu, a lipsit microfonul. Nu se poate să organizezi un moment poetic, o activitate la care erau invitaţi să ia cuvântul atât de mulţi oameni şi să îi laşi să vorbescă pe uscat. Nu poţi lăsa un artist ca Dorel Vişan să recite  fără să fie auzit de cei prezenţi la activitate.  Din nou Primăria a sabotat activitatea. Deja încep să mă gîndesc că toate aceste lipsuri au fost intenţionate, că altfel, atâta incompetenţă îmi e greu să cred că există în stafful primăriei.  Cineva trebuie să răspundă doamna primar DAR NU ACARUL Păun, ci unul din cei care a răspuns de organizare personal, indiferent cine ar fi.  Au lipsit de asemenea minimele sticle cu apă nu pentru participanţi ci pentru invitaţi. A fost pur şi simplu jenant să o văd pe doamna Carmen Păunescu cărând singură câte o sticla două de apă invitaţilor care se topiseră ca şi ceilalţi participanţi de căldură într-o sală fără aer condiţionat. ESCRECABIL ORGANIZATĂ ACTIVITATEA LA TEATRUL MARIN SORESCU, ÎN CEA DE-A DOUA ZI A FESTIVALULUI. Nota 2 Primăriei Craiova !

-          Aceeaşi doamnă primar a părăsit activităţile de la şi de lângă teatrul Marin Sorescu , înainte de a se încheia. Parcă aş înţelege că oraşul are şi alte urgenţe care nu pot aştepta, dar odată cu plecarea doamnei primar  dispărea şi consilierul de imagine şi presa, ca şi când activitatea principală era deplasarea doamnei primar la şi de la maşină, nu festivalul. Să îmi fie cu iertare dar eu credeam că responsabilul cu imaginea trebuie să vadă cum se desfăşoară activitatea, nu să facă pe şoferul. Cu tot respecatul, pe undeva sunt problemne grave în fişa postului unor persoane.

-          Presa a reflectat destul de puţin şi superficial evenimentul. După prima zi, în presa locală au apărut doar discursurile celor doi mari ai Craiovei, respectiv doamna primar sau domnul Prioteasa, nimeni nu a menţionat lucrurile spuse de exemplu de generalul  Mircea Chelaru sau academicianul Mircea Dbija, deşi cuvântul lor a electrizat cu adevărat publicul prezent. Dar aşa este, când presa e partizană şi supusă politic, face dintr-un eveniment cultural, un eveniment politic. Dacă tot vorbim de evenimente politice, seara la spectacol, oamenii pe margine spuneau că proasta organizare a spectacolului se datorează şi disensiunilor dintre Primărie şi Consiliul Judeţean. Dacă şefii celor două structuri ar fi făcut parte din partide diferite, parcă aş mai fi acceptat, deşi ar fi trebuit să înţeleagă amândoi că în faţa unor interese ale oraşului, cele personale sau de partid trebuie să dispară, dar când cei doi fac parte din acelaşi partid, piedicile nu se explică decât prin orgolii şi ambiţii necontrolate. Păcat, pentru un oraş care se vrea Capitala Culturii Europene în 2014, aceste manifestări nu fac bine. Persoanele de la conducerea oraşului şi judeţului ar trebui să înţeleagă că nu se ia în calcul numai numărul activităţilor culturale organizte,  ci şi calitatea acestora.

Având în vedere cele expuse mai sus, nu mă mai miră că în Consiliul Local au apărut disensiuni vizavi de organizarea Festivalului Haiducilor căruia Primăria i-a alocat 400 milioane RON. Unii consilieri consideră că e vorba de o sumă prea mare. Eu nu ştiu cum sunt repartizaţi banii, pe ce anume vor fi cheltuiţi, numai după ce văd un plan al cheltuirii fondului alocat m-aş putea  exprima, dar dacă se vor face afişe care să fie dosite prin birouruile sau magaziile primăriei şi date amicilor, copiilor  “potentaţilor” zilei, atunci mai bine lipsă. Doamna primar, cu tot respectul, la noi în armată se spune că  un bun commandant nu e cel care ştie să dea ordine, ci cel care ştie să se înconjoare de locţiitori competenţi şi ştie să urmărească modul în care i se execută ordinele. Cei care au păstrat în staff  locţiitori fideli dar fără capacităţile necesare funcţiei au capotat odată cu subordonaţii.

Aşa că inainte de a ne dori să devenim Capitala Culturii Europene, trebuie să dovedim că avem oameni în stare să se achite de sarcinile fişei postului, nu doar să conducă maşina. Un department al primăriei e ceva mai complicat decât o maşină. Dacă nema putirinţa ce mai chichirez gâlceavă?

Festivaluri craiovene, concluzii şi perspective