De naționalizarea României

„ Nu mai acuzați străinii, că ne taie domnitorii,

  Că intimidează țara cu guverne provizorii

Cum se-ajunge pân la gâtul voievodului de țară,

Dacă nu- s trădări acasă, lângă ura de afară?!”-Adrian Păunescu

Naționalism declarativ
Vorbeam acum ceva timp despre creșterea spiritului naționalist, a retoricii naționaliste și re-proliferarea partidelor naționaliste în politica mondială, nu doar europeană. Trump s-a ridicat și se menține  pe acest spirit, pentru că marile companii autohtone sunt sprijinite și se pune embargou pe tot ce lovește în industria –mai ales de război – americană. Campania împotriva Huawei este o urmare a acestei politici. Polonia, Ungaria sunt certate de Bruxelles pe motiv că ar fi anti-UE, dar de fapt sunt doar Pro-națiune. În Germania și Austria partidele naționaliste, ca să nu spun neo-naziste, fac prozeliți. La noi,  în ultimul an declarațiile unor partidulețe militarizate pun accent pe sentimentul sau interesul  național dar asta doar pentru a specula o anumită parte de electorat, știindu-se că militarii au un sentiment mai pregnant al datoriei și un simț al patriotismului mai dezvoltat. Guvernarea Dragnea face și ea tapaj de acest sentiment părând că apără oarece fărâmă de independență față de legile și pretențiile Europei, dar nu se luptă împotriva intereselor marilor corporații euro-atlantice care își trimit toate  otrăvurile, deșeurile, rebuturile, second-handurile în România, care experimentează de fapt solidifică de 8 ani în România  un Codex alimentarius care ne  decimează lent dar tenace făcând din noi poporul cel mai bolnav și supus unor boli care în alte țări au devenit istorie. Nu,  actuala guvernare, deși vorbește la mitinguri despre faptul că România merită mai mult, și se preface revoltată împotriva politicii în mai multe trepte de viteză și tratament a marilor puteri, în fapt se revoltă doar împotriva pretențiilor care nu le convin lor, persoanelor aflate la guvernare, care le afectează lor personal interesele, nicidecum românilor. În timp ce se prefac patrioți, în ziua în care România își serbează Independența, guvernul Dragnea se strânge la Iași pentru a sărbători Ziua Europei. Ce dovadă mai mare de demagogie și lipsă de patriotism vreți ?
Antinaționalism concret
Dar asta nu e totul, dacă ar fi doar atât și parcă ar fi scuzabili, suntem în campanie electorală, minciuna și demagogia sunt la ele acasă. Guvernul Dragnea lucrează puternic și eficace la demolarea simbolurilor naționale, concret, nu doar declarativ. În ultimele zile, două astfel de lucrări stau mărturie faptului că sub privirile guvernanților, antiromânii își fac de cap. Sunt deja de notorietate publică concesiile făcute de PSD dar și de PD cât a fost la putere, iredentiștilor din UDMR, pentru a se menține la pupitru de comandă, pentru a-și păstra majoritatea parlamentară fără de care nu ar fi rămas la guvernare aproape nici un guvern. În ultimii ani, deși UDMR-ul nu este oficial la guvernare, neoficial a primit o grămadă de posturi de secretari de stat în toate ministerele și alte concesii legislative ca răsplată pentru voturile pro-PSD. Inițiativele parlamentarilor UDMR nu fac obiectul informațiilor de breaking-news pentru că nu e voie, aceste inițiative sunt păstrate sub tăcere, de cele mai multe ori nici nu sunt discutate în plen, nu se face caz de ele, sunt băgate pe sub mână prin sertare și lăsate să își facă termenele de aprobare tacită și uite așa nu știe nimeni ce vrăji au mai făcut iredentiștii. Când spun iredentiști nu mă refer la întreaga populație de naționalitate maghiară din România, căci nu toți sunt antiromâni, nu spun nici întreaga comunitate de membri ai UDMR, căci sunt printre ei și oameni care înțeleg să își apere interesele culturale, lingvistice și tradițiile fără a le lovi pe ale altora, mă refer la acei vânduți care fac jocuri politice străine de această națiune și urmăresc destabilizare, ură și dezbinare în România. Dacă ar face asta singuri, sau măcar cu posibilitățile lor, nu ar fi chiar așa grav, pentru că aceste posibilități sunt mici, dar o fac cu ajutorul trădătorilor născuți, nu descălecați pe aceste pământuri, care ar trebui să moară cu ei în dinți.
Acele două lucrări despre care pomeneam s-au petrecut la Oradea și Miercurea Ciuc iar între ele, nu întâmplător este o legături pe care mulți, de mult timp, se fac că nu o văd. Spuneam mai demult și din păcate nu am cum să dovedesc, că între Oradea și Miercurea-Ciuc este format un culoar, o punte terestră, de pământuri cumpărate de cetățeni de naționalitate maghiară. Scopul lesne de înțeles. Acuma, recent s-a format și o punte simbolică. Aproape în același timp în cele două localități, AUTORITĂȚILE ROMÂNE au dat jos două simboluri naționale. La Oradea a fost ridicată din Piața Unirii statuia lui Mihai Viteazu, pentru a fi înlocuită cică cu statuia lui Ferdinand. Fără a afirma că Ferdinand a fost un rege rău sau nemerituos, nu poți să nu te întrebi de ce a fost dată jos statuia primului întregitor de neam( declarat și acceptat de români) din Piața UNIRII și de ce s-a considerat că Unirea va fi reprezentată mai bine de Ferdinand? Este LMC că de fapt scopul era scoaterea lui Mihai nu doar din Piață ci și din istoria și conștiința românilor. O vorbă românească spune că ochii care nu se văd se uită. În  curând în Oradea copii nu vor mai întreba cine a fost Mihai Viteazu, ci cine a fost Ferdinand, pentru că asta vor vedea în piață. Punct ochit, punct lovit. Iar acest punct a fost marcat de consiliul local Oradea. Spun reprezentanții Primăriei că statuia va fi recondiționată și amplasată în alt loc. Păi ce loc era mai potrivit decât Piața Unirii și cât va dura până va fi reamplasată? Pot pune pariu că nu se vor găsi  fonduri pentru reamplasare, dar s-au găsit pentru cea a lui Ferdinand, că de, se poartă germanii.
În același timp, la Miercurea Ciuc, fieful iredentismului maghiar, Steagul României a fost dat jos de pe catargul din curtea IJP Harghita. Motivarea oficială și a oficialilor este că steagul-de dimensiuni mai mari decât cele obișnuite – a fost dat jos deoarece era rupt, distrus de furtună și trebuie înlocuit. Inspectorul șef al IHP Harghita a declarat:  „Din respect pentru drapelul naţional, pentru că era deteriorat de furtună, am luat decizia de a-l coborî de pe catarg şi de a-l înlocui în cel mai scurt timp”. Probabil din același motiv a fost dată jos și statuia lui Mihai Viteazu la Oradea, căzuse o potcoavă și trebuia înlocuită. Nu se putea oare înlocui steagul pe loc? Nu se putea da jos atunci când exista sau ”se strângeau fonduri” pentru înlocuitor? De ce s-a creat acest scandal? Nu știu dar, așa cum am mai spus, eu nu cred în coincidențe.
Aceste manevre au loc în condițiile în care domnul Dragnea țipă la toate microfoanele că România merită mai mult. Păi dacă realizează asta, de ce nu ne lasă, că de gargară suntem sătui.
La Valea Uzului, iredentiștii Maghiari au acoperit crucile soldaților români din Cimitir, cu saci de gunoi. Din nou simboluri. Autoritățile nu văd. Probabil o să se spună că din dragoste, au fost acoperite ca să fie ferite de intemperii.

Suntem în fața unui adevăr crud, dur, dar de netăgăduit: cei mai mari dușmani ai românilor, în toată istoria noastră, au fost românii. Stau mărturie toți patrioții asasinați, trădați, surghiuniți, vânduți, uitați, scoși din istorie la îndemnul altora.
https://evz.ro/oradea-statuie-radu-tudor-explicatii.html
https://www.dcnews.ro/steagul-romaniei-in-harghita-unpr-cere-autoritatilor-de-la-miercurea-ciuc-repunerea-drapelului-in-curtea-ipj_654243.html


De naționalizarea României