joi, 21 martie 2019

Societatea capitalismului castrat


Pe vremea degeaba împușcatului, circula un banc privind diferite tipuri de dragoste:
Comică: Ai cu  ce, dar nu ai cu cine;
Tragică: Ai cu cine, dar nu ai cu ce;
Capitalistă  : Ai cu ce ai cu cine, dar nu ai unde;
Comunistă: Ai cu ce, ai cu cine, ai unde, dar nu ai când, că trebuie să muncești;
 Filosofică : Ai cu ce, ai cu cine, ai unde, ai când,  dar îți pune întrebarea DE CE?
Pe vremea de dinainte de vremea degeaba împușcatului, mai concret pe vremea lui Mihai Viteză, când la modă era societatea capitalistă proaspăt înființată, în abecedarele copiilor de pălmași era o povestioară despre problematica noi societăți în care se povestea cum un boier avea ceva probleme cu arendașul care îi gestiona moșia și care, ca orice arendaș indiferent de vremuri, voia să scoată cât mai mult profit și să fure cât mai mult. Copii erau ”școliți” privind această problemă spinoasă a societății pentru că ei trebuiau să știe de mici din ce cauză treburile nu merg bine și de ce ei sunt săraci iar alții  insuficient de bogați. Povestioara evolua, până la urmă arendașul și boierul dădeau la pace și istorioara avea un final fericit. Morala povestioarei, pe care copii o repetau în cor la indicațiile  învățătorilor, era : ”când boierul și arendașul se înțeleg, treburile merg bine și toată lumea e mulțumită”. Această poveste este reală, mi-a spus-o maică-mea, care a învățat-o în școala generală.
De atunci a trecut ceva timp, România a trecut prin câteva sisteme educativ-politice cu povești și morale specifice, iar eu mă întreb ca tot românul imparțial de la pașopt încoace,  la o adică eu cu cine să votez, că uite trecură anii peste noi, peste mine și nu știu la poveștile cui să aplec urechea și în ce stadiu de dezvoltare mă găsesc. Unii spun că am ne-am încadra în societatea capitalistă, dar capitalismul din România e ca dragostea cu năbădăi, pentru că nu are cu cine, nu are cu ce, nu are unde se desfășura și mai ales, se pune întrebarea de ce s-ar dezvolta, atâta vreme cât merge și așa?
Povestea cu boierul și arendașul este aplicabilă și astăzi, pentru că suntem aparent în capitalism. Avem și astăzi un boier și un arendaș, care se pare că nu se înțeleg mereu și lucrurile nu merg bine  dar când se înțeleg, totul (din punctul lor de vedere) este ok. Boierii de azi însă nu mai învață  la Paris cum să facă nodul la cravată, ei lucrează la Bruxelles, Washington,  iar arendașii   trebuie să învețe decât să ia poziția calului care bea apă. Dacă fac asta,  lucrurile ”merg bine” și ”toată lumea e mulțumită. Numai  că și atunci și acuma, din această toată lumea, este exclusă exact partea cea mai importantă, cea care face ca TOATĂ LUMEA  să fie mulțumită, adică, țăranii de atunci, sclavii, sau iobagii de azi. O să spuneți că nu mai avem iobagi sau sclavi încă de pe vremea lui 1848 încoace.
Ia să socotim:   Se spune că cea mai evoluată societatea este cea capitalistă. Bun, noi am trecut de ea, că cică prin 38 România a atins apogeul evoluției la acest aparat. A urmat apoi socialismul, cel primitiv,până prin 70,  apoi multilateral -dezvoltat, care, zic sociologii și filosofii capitalismului,  a fost un pas înapoi în evoluția societății. Deci încă din 47, noi am făcut pasul înapoi dinspre capitalism, către… feudalism. Dar, să zicem că a fost doar o … metaforă. După 89 încoace, am scăpat de socialismul multilateral – dezvoltat și se spune că am fi reintrat în capitalism, dar nu e așa, pentru că TOATĂ LUMEA ESTE DE ACORD CĂ ACUMA O DUCEM MAI RĂU DECÂT ÎN 89 ȘI DECI, PE CALE DE CONSECINȚĂ,  MULT MAI RĂU DECÂT ÎN 38. Păi înainte de 38 eram în plin feudalism. În ce fel de societate trăim astăzi, dacă din punct de vedere organizatoric ne pretindem capitaliști dar nu avem capital, din punct de vedere al politicii sociale ne lăudăm cu măsuri comuniste dar urâm declarativ comunismul, din punct de vedere juridic suntem ca pe vremea inchiziției dar recunoaștem asta doar când ni se strânge mâna .. în ușă,  din punct de vedere militar  suntem în comuna primitivă pentru că tot ce putem face în caz de conflict  este să ridicăm ochii spre cer, din punct de vedere moral suntem înainte de Hristos pentru că nu mai avem nici un Dumnezeu,   din punct de vedere politic suntem cu ceva sute de mii de ani înapoi, pentru că ne conduc niște pitecantropi dar nici ăia erectus, ci castratus, iar din punct de vedere statal  suntem undeva înainte de Burebista, pentru că am pierdut de mult elementul de organizare statală, suntem departe de a fi chiar și o uniune de triburi. Și atunci mă întreb ce fel de societate este asta în care ne târâm în ziua de azi? Capitalism? Ce fel de capitalism, castrat, fără posibilitatea de a crea ceva? De 30 de ani ni se promit autostrăzi care să ne lege între noi sau  de lumea ”ocțidentală”. Zilele astea unii au protestat pentru lipsa autostrăzilor, au lăsat lucrul și s-au odihnit. Păi bine, dar asta facem de 30 de ani. Ne odihnim. La unii mintea este atât de odihnită că au uitat pe unde au pus-o sau la ce folosește. Alții nici nu își mai pun problema ei, când îi doare ceva închid televizorul sau calculatorul și gata. Așadar, pun întrebarea în ce fel de societate trăim astăzi?

Societatea capitalismului castrat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.