Cupa MApN la țurcă

Meciul de țurcă  dintre Leș și Iohannis  privind soarta funcției de Șef al SMAp continuă. Deși, trebuie să admitem că față de alte cauze termenele s-au succedat cu celeritate, în pas alergător, soluțiile și mai ales intervențiile și cererile părților împing cauza pe căi nebănuite, de progres și civilizație.
Un ”sprijin” nesolicitat
Așa cum se știe, în proces, prin ”bunăvoința” unui judecător, acoperit însă de ”regulament” în sensul că a dat fault la Ciucă pentru că ”adversarul” l-a atins în careul de interes personal, acesta a fost introdus în cauză, dar nu ca intervenient, sau parte vătămată, așa cum era de așteptat sau cum ar fi fost logic pentru că prin acest proces îi sunt afectate imaginea, funcția, cariera, și chiar activitatea, ca să nu mai vorbesc de cele ale structurii pe care o conduce(a). Este ciudat, în decizia instanței se spune că acesta a fost introdus în proces ca pârât, deși nu fusese făcută și nu există nici o plângere împotriva sa: ”Introduce în citativ, în calitate de pârât, până la lămurirea incidenţei art. 16 ind.1 teza a II-a din Legea contenciosului administrativ, a numitului Ciucă Gh. Nicolae – Ionel, care va fi citat, în calitate de pârât, la sediul Ministerului Apărării Naţionale – Statul Major al Apărării din str. Izvor nr. 110, sector 5, Bucureşti. Pune în vedere reclamantului să depună, în termen de 3 zile, un exemplar al cererii de chemare în judecată din acest dosar, cu înscrisurile pe care le-a depus iniţial, pentru a putea fi comunicate potenţialului pârât.” Ce spune de fapt art 16 indice 1  din Legea contenciosului administrativ? Zice : ” Cand raportul juridic dedus judecatii o impune, instanta de contencios administrativ va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altei persoane . Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului si instanta apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, aceasta va respinge cererea fara a se pronunta in fond ”
Bă ești prost? Din câte știu eu, nici una din părți nu ceruse introducerea lui Ciucă în cauză. Deci se aplică teza 2, care de fapt spune că în astfel de cazuri, DACĂ INSTANȚA APRECIAZĂ CĂ PRICINA NU POATE FI SOLUȚIONATĂ FĂRĂ PARTICIPAREA TERȚULUI, VA RESPINGE CEREREA. Bă ești beat?Legea este făcută cu curul în sus. Deci dacă instanța nu poate judeca cazul fără terț, RESPINGE CEREREA. Este total ilogic. Normal ar fi fost ca dacă constată că nu se poate soluționa cauza fără terț, SĂ APROBE CEREREA. Pe de altă parte, DACĂ NU A EXISTAT O CERERE DE INTRODUCERE A UNUI TERȚ, din partea celor două părți, CE CERERE RESPINGE INSTANȚA? De fapt  instanța, respinge acțiunea, nu cererea, sau cererea de trimitere în judecată, fără a intra pe fond. Numai că legiuitorii noștri scriu cu picioarele și gândesc cu curul.
Deci, dacă nici una din părți nu a solicitat, la recomandarea instanței, introducerea unui terț(recte Șeful SMAp), CAZUL AR FI TREBUIT ÎNCHIS. Cum însă cauza merge mai departe, rezultă că cel puțin una din părți a solicitat instanței introducerea lui Ciucă,- deocamdată-ca pârât. Care din cei doi, Leș, Iohannis, sau amândoi? Cert este că prin introducerea sa în proces se realizează mai multe obiective :
1.  Se lungește procesul, pentru că Ciucă a fost introdus ca pârât și va trebui să i se aducă învinuiri, probe care să susțină vinovăția și să se judece calitatea sa în proces, abia apoi să se judece procesul pe fond. Cel puțin așa ar trebui iar avocatul lui Ciucă asta ar trebui să ceară. Astfel, starea de incertitudine și bicefalitate de la nivelul conducerii SMAp, ca și râca dintre conducerea militară și cea civilă din armată se va prelungi până la sfârșitul anului fără ca celor  doi beligeranți să le  pese. S-a vehiculat deja prin presa on line știrea că la numirea milițianului la conducerea Departamentului pentru Relația cu Parlamentul au lipsit generalii din armată. Dacă este adevărată, este exact confirmarea faptului că există deja conflict deschis între civilii ”militarizați” și militarii ”ne- civili(za)ți”. Exact asta ne mai trebuia, că în rest le avem pe toate.
2. Se caută un țap ispășitor, pentru că –parcă văd-până la urmă, Ciucă  va fi găsit vinovat că nu a consiliat sau avut grijă să pregătească și să creeze condiții legale pentru înlocuirea sa. Nicăăăă, Nică, ce ți-am spus eu țieeeeeee, că nuuuu-i bunăăăă, viața la socrie..”
Și se mai pune o întrebare foarte întrebătoare. Dacă a fost introdusă în proces ca pârât persoana fizică numitul Ciucă Gh.Nicolae-Ionel, fără grad, fără funcție, de ce a fost citat la adresa ministerului? Cumva nu are casă, nu are nevastă, nu are domiciliu stabil, sau cineva chiar a luat de bună faptul că a stat în cort prin misiuni? Păi domnule judecător,persoana fizică Nicolae Ionel Ciucă nu are domiciliul la sediul MApN, nici măcar serviciul, că e suspendat, sau nu ați auzit asta? Domnul avocat dumneavoastră ați sesizat ciudățenia?
Instanță sau avocat ?
Se poate spune că prin introducerea lui Ciucă -la sugestia instanței- în acest proces, s-a ridicat mingea la fileu domnului Leș, în sensul că procesul se lungește, acum trebuie depuse probe împotriva lui, el trebuie să își caute martori și probe ca să probeze că nu trebuie să fie admis ca pârât ci eventual ca intervenient, iar asta durează, timp în care el rămâne suspendat iar Leș își face jocurile, cu mâna fostului consilier care se pare că este deja civilit, după 3 ani în slujba partidului. Un alt aspect ciudat al deciziei din data de 12.02 este și ”sugestia” domnului judecător, prin care  ”pune în vedere părţilor, pentru termenul următor, invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la textul art. 39 din Legea nr. 346/2006, privind organizarea şi funcționarea Ministerului Apărării Naţionale, prin raportare la prevederile constituţionale care stabilesc rolul şi atribuţiile Şefului Statului – Pre?edintele României, de exemplu art. 80, art. 92, art. 94, art. 100 din Constituţia României, raporturile Şefului Statului cu Guvernul României, respectiv textul constituţional privind Forţele Armate, cel privind Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cel referitor la puterea judecătorească şi art. 52 şi 53 din Constituţia României, în măsura în care ar putea să aibă vreo incidenţă în astfel de cauză.”
Bă ești beat? Cum adică, domnul judecător îi sugera din nou domnului Leș să mai tragă un pic de timp prin ”invocarea unei excepții de neconstituționalitate”, dându-i și lingurița nu numai prăjitura? Rețineți sintagma ”invocarea unei excepții de neconstituționalitate”, adică faceți bă și voi ceva acolo, găsiți o excepție ce dracu”, că eu aprob, orice ar fi.  În mod normal, o instanță echidistantă, un judecător absolut corect, ar fi luat act că nici una din părți nu a făcut o astfel de intervenție și ar fi mers pe soluționarea cauzei pe fond, sau, dacă descoperea ea și constata că există o problemă de neconstituționalitate, ar fi suspendat procesul și ar fi trimis cauza cu identificarea și justificarea excepției, așa cum o vedea el, către CCR. Dar domnul judecător în cauză, nu a procedat așa, el i-a servit cărțile domnului Leș, pentru a doua oară, în aceeași zi, sfătuindu-l sau mai bine spus spunându-i ce să facă pentru a lungi starea de fapt cât mai mult. Din ceea ce văd eu, instanța ori joacă pe mâna domnului Leș, ori vrea să se spele pe mâini și să amâne soluționarea cauzei până cedează unul din parteneri, își dă demisia Ciucă, sau trece anul și încetează prelungirea mandatului. Oricum prin ambele măsuri sau sugestii, instanța a dat dovadă că nu dorește soluționarea cauzei cu celeritate, făcând tot ce este posibil pentru lungirea bolii. În fine, în ședința de azi, instanța la mișto zice că admite cererea de sesizare a Curţii Constituționale, invocată din oficiu și sesizează CCR cu excepţia de neconstituționalitate a prevederilor art.39 alin.5 din Legea nr. 346/2006. Deci pe 12.02 sugera să fie ridicată excepția de neconstituționalitate iar acuma și-a aprobat cererea ridicată din oficiu. Boală lungă, moarte sigură. Până va intra cauza pe rolul CCR la următorul termen, pe data de 12.03 se va judeca probabil poziția domnului Ciucă în proces. Sunt curios cum va pleda avocatul.
Gesturi de imagine
Ieri parcă, televiziunile pro-Leș au prezentat o ”rugăminte” adresată de domnul Leș președintelui Iohannis, pentru soluționarea pe cale amiabilă a conflictului. Înduioșător, îmi curgeau lacrimile văzând cum se zbătea domnul Leș să se împace, iar domnul președinte nu voia. Mă întreb totuși de ce a trimis domnul Leș acea scrisoare pe data de 25.02.2019, adică după ce procesul intrase pe rol, și cu numai o zi înainte de înfățișarea din data de 26. Probabil că să îl facă de râs și să arate lumii că el vrea, dar Iohannis nu și nu, că altfel nu există nici un alt obiectiv care putea fi atins. Este știut că, potrivit legii medierii, împăcarea prin mediere se încearcă înainte de a ajunge în instanță, chiar dacă, e adevărat, aceasta poate avea loc oricând, în orice fază a procesului, chiar și la indicațiile judecătorului, conform art 227, NCPP. Ceea ce a făcut însă Leș, a fost o lovitură de imagine, nicidecum o încercare de împăcare, pentru că dacă ar fi vrut să se împace, nu l-ar mai fi târât în proces și pe Ciucă. Refuzul lui Iohannis este astfel previzibil, dar motivația este demnă de Gâgă, deși se poate spune și că îl caracterizează. Auzi, că cică nu crede în sinceritatea lui Leș. Hi hi hi, dar în a lui cine crede, sau în a oricărui politician? Hai nene Klauss, zău așa, puteai încerca altceva, puteai spune că vei studia scrisoarea lui Leș până o vei înțelege, sau că trebuie să pleci în vizită undeva și n-ai timp acuma, că prezinți ultima colecție de vară-iarnă pentru capra-neagră, dar că vei urmări cu atenție desfășurarea procesului. Cred că de lene ai ales acest răspuns, ca să nu mai stai încă câteva luni pe gânduri.
Oamenii ăștia se joacă cu problema apărării naționale cum se ceartă doi copii de grădiniță pe lopățică la groapa cu nisip. Vedeți că vă spun lu toașa’nțătoare. Gabriele, nu mai fă biluțe!!! Păi se poate?  Werner, nu-l mai da pe Gigel cu capul de bordură, că îi sare basca din cap! Doamneeeeeeeeeeeeeeee, ce mă fac eu cu voi ?
Ofițeri de justiție militară
Anul ăsta m-am întâlnit cu primul ofițer de justiție militară al României și am rămas cuplat pe subiect. Dracu m-a pus să mă duc la Filarmonică, acuma am coșmaruri. Cum nimic nu se întâmplă în România fără servicii și magistrați, nici în armată nu e altfel. Procesul acesta însă pune juriștii din armată într-o poziție indecentă.
Ministerul Apărării are în compunere o structură numită Direcția Generală Juridică. Ce atribuțiuni are această direcție? Nu o să le scriu pe toate, doar câteva :
 – asigură asistenţa juridică pentru ministrul apărării naţionale şi avizarea actelor normative specifice;
– asigură asistenţa legală specifică;
– asigură asistenţa juridică structurilor centrale care nu au structură juridică proprie;
Pe lângă ea, mai există, în directa subordonare a ministrului, o Direcție a Instanțelor militare,  care, printre altele, ” acordă asistenţă juridică şi reprezintă interesele unităţii şi ale instanţelor militare în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe cu activitate jurisdicţională în condiţiile prevăzute de Instrucţiunile privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.75/2009”
Nu cunosc să existe alte structuri care să aibă în atribuțiuni aspectele juridice, nici  ca SMAp că aibă așa ceva. Buuun! Și acuma, conform celor citate mai sus, rezultă că atât DGJ cât și DIM au în atribuțiuni, apărarea intereselor Armatei, a unităților și structurilor centrale care nu au structură juridică proprie. Mai scrie acolo, ca primă atribuțiune că asigură asistența juridică pentru ministrul apărării. Deci o direcție întreagă trebuie să asiste juridic pe domnul ministru. Bun așa. Militarii de rând de la șeful Statului Major al Apărării până la ultimul soldat din ștat pot fi tăvăliți în noroi de instanțele civile, nu interesează pe ofițerii de justiție militară. Nici nu scrie pe undeva că aceste două direcții ar avea vreo obligație privind acordarea de asistență juridică militarilor, dar,  instanțele militare se ocupă de aducerea în instanță a militarilor care au făcut prostii. Ce facem cu cazul șefului militar al armatei? Pe el cine îl apără de politicieni, civili și chiar propriile prostii ? Nimeni. Că nu prevede. Dar dacă prin extensie așa cineva ar îndrăzni să creadă că totuși s-ar include pe undeva prin acele structuri central, se înșală. Se înșală în primul rând pentru că legea nu prevede expres și în al doilea rând pentru că este interpretabilă.
Și ca să fiu și mai scurt, în cazul de față, în care generalul Nicolae Ionel Ciucă  este târât în instanță de doi civili pentru că se bat amândoi pe funcția lui, ofițerii de justiție militară nu vor mișca un deget, pentru că ÎN INSTANȚĂ NU ESTE CITAT ȘEFUL STATULUI MAJOR AL APĂRĂRII,GENERAL  NICOLAE CIUCĂ, CI Ciucă GH. Nicolae – Ionel, adică CIURI-BURI. Acuma înțelegeți dumneavoastră de ce celelalte părți în proces se numesc președintele României, KWI și Ministerul Apărării Naționale? Pentru ca cei doi jucători să poată beneficia gratuit și pe banii armăsii de toate scutirile și ajutoarele posibile, iar un general cu patru stele, Șeful Statului Major al Apărării, introdus ca Ciuri-Buri în proces, să se apere singur, cu avocat plătit din buzunarul propriu, deși nu el este nici cauza și nici obiectul procesului, cu atât mai puțin vinovatul, că doar nu se bat pe el ca persoană fizică, nu îl cere niciunul de nevastă, ei se bat pe funcția lui. Și dacă se bat pe funcția lui, DE CE ESTE CITAT CA PERSOANĂ FIZICĂ? Domnule Ciucă, aveți avocat ? Dacă da, ce face? Ce căutați dvs ca persoană fizică în acest joc mizerabil? Cereți-vă afară măcar din proces, dacă din funcție nu ați vrut, altfel, vă vor călca în picioare până va rămâne numai bereta din ditamai generalul.
Și totuși, nu mor caii când vor câinii, pentru că :

• Art9.(e)din L 80/1995, introdus  prin pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 26 aprilie 2011   prevede, că militarii au dreptul la ” e) suportarea de către Ministerul Apărării Naționale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenței juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârșite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.” Ei, dar dacă Leș va nega că i-ar fi dat ordin lui Ciucă să rămână în funcție, dimpotrivă? În articol nu spune nimic de îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu prin decret prezidențial nu ?  
• Există un ordin dat de ministrul apărării, Ordinul 81/2011, pentru stabilirea condițiilor privind suportarea de către Ministerul Apărării Naționale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenței juridice a cadrelor militare în activitate pentru fapte săvârșite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu. Cred că a fost dat de Oprea  căreia i-a citit baba Vanga în gropi.

Așa că, chiar dacă va fi apărat de avocați plătiți, alții decât ”ofițerii de justiție militară”, cei mai mulți ajunși pe acolo ca și Oprea,  domnul Ciucă poate cere decontarea cheltuielilor. Dar eu aș cere în primul rând scoaterea din proces ca persoană fizică.
Oricum meciul se joacă, campionatul abia a început, se joacă și în play-out.
PS: Pun pariu că noile cadre scoase din cuptorul cu microunde al instituțiilor melitare de învățământ habar nu au ce e aia țurcă. Domnilor lectori, prorectori, generali și  decani învățați-i pe răcani ce e aia armata, că se duc în teritorii pe post de bâtă de țurcă ș nici nu știu ce e aia țurca, zău așa.
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1335/LEGEA_554_2004,_Actualizata_2019,_a_contenciosului_administrativ/page/3#nextPage
https://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-78
https://www.juridice.ro/212810/ncpc-introducerea-fortata-in-cauz-din-oficiu-a-altor-persoane.html
https://lege5.ro/Gratuit/gi3danruga/ordinul-nr-81-2011-pentru-stabilirea-conditiilor-privind-suportarea-de-catre-ministerul-apararii-nationale-a-sumelor-necesare-pentru-asigurarea-asistentei-juridice-a-cadrelor-militare-in-activitate-pe

Cupa MApN la țurcă