MODEL CONTESTATIE ACTUALIZARE

Pun la dispozitia colegilor care inca nu au primit decizia de actualizare sau inca se afla in posibilitatea de a o contesta, o parte din continutul contestatiei pe care am inaintat-o catre CPS a MApN. Spun o parte, pentru ca am eliminat elemente si comentarii de ordin personal care nu erau necesare si nu ar fi fost oricum insusite de contestatari, pastrand doar elementele comune. Oricum Contestatia poate fi considerata prea stufoasa, dar am tinut sa contina toate elementele care ar trebui sa ajute onorata comisie sa ia o decizie justa si sa realizeze ca argumentele sunt serioase. Aceste elemente, alaturi de altele pot fi folosite si ca argumente in actiunea in justitie. Nu am pretentia ca sunt cel mai destept sau ca ceea ce prezint eu este perfect, prezint aceasta varianta deoarece am fost rugat in mesajesi prin mail sa prezint un astfel de document. Si eu am primit decizia in Ianuarie, de aceea am depus contestatia acuma si o prezint acuma. Bafta tuturor. Nu uitati sa depuneti ca anexa la decizie si comunicatul CPS a MI care probeaza faptul ca aceeasi lege, aceeasi metodologie, este aplicata diferit de ministere care ar fi trebuit, conform legii, sa o aplice unitar.

DOAMNA  DIRECTOR
   Subsemnatul…. domiciliat în localitatea…. posesor al actului de identitate …la data de …. , CONTEST DECIZIA DE ACTUALIZARE  a  pensiei nr …..ce a fost eliberata de Casa Sectoriala de Pensii a MApN, din Bucuresti, în data de…., si pe care am primit-o la data de ….din următoarele motive:
A. Subsemnatul  CONTEST DECIZIA DE ACTUALIZARE  a  pensiei cu nr mandat …….ce mi-a fost eliberata de Casa Sectoriala de Pensii a MApN, din Bucuresti, pe urmatoarele baze :
         1.Decizia în sine, ca document, deoarece  contravine Legii 223/2015, respectiv  Ordinului M-25/2016,  privind procedura de actualizare a pensiilor militare de stat, care  la Anexa 2, art. 1 specifica faptul ca “ Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.“
In afara de aceasta prevedere, nu mai exista niciun document publicat, cunoscut, care sa reglementeze activitatea de actualizare, iar daca ar exista acesta trebuia publicat, adus la cunostinta celor interesati, conform prevederilor Legii nr. 182/2002, art.33: care specifica:
“Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei”.
In plus existenta unei eventuale prevederi in acest sens, nepusa la dispozitia celor interesati, incalca si prevederile dreptului umanitar international privind dreptul la informare, prevederile legii 544/2001, prevederile constitutionale.  In acest sens CCR a decis in Ianuarie 2018 ca:„Restrangerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci cand are la baza un scop real si justificat de protectia unui interes legitim privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau siguranta nationala, iar decizia de refuz a accesului la informatiile clasificate trebuie sa apartina intotdeauna unui judecator”
Mai mult, legea 223 la art.74 prevede expres, că:

Art. 74. –

(1) Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.”
(2) Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare și actualizare a pensiilor generate de evoluția estimată a indicelui prețurilor de consum corelată cu creșterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepția primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).
.

• Contest lipsa de uniformitate si reclam discriminarea in aplicarea alin 4 art 60 al  legii 223, cu atat mai mult cu cat acesta se aplica printr-un ordin comun al Ministrului Ordinul 31/25/199/8148/237/257/221/2016 al Ministerului afacerilor interne, Ministrului apărării naţionale, Ministrului justiţiei, Directorului Serviciului Român de Informaţii, Directorului Serviciului de Informaţii Externe, Directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,  Directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, in sensul ca aceleasi prevederi legislative sunt aplicate neuniform,discriminator, ceea ce a  facut ca, prin acelasi procedeu, aplicat la militari  drepturi legale, in Ministerul de interne, prin actualizare pensiile sa creasca, iar in Ministerul Apararii Nationale sa scada. Nu este vorba de cazuri izolate, ci de regula generala, ca urmare a aplicarii ‘dupa ureche” a acelorasi prevederi comune. Şi în motivaţia de modificare a conţinutului art. 28 din Legea nr. 223/2015 prin OUG nr. 57/2015 se subliniază necesitatea asigurării principiului egalităţii în stabilirea drepturilor şi asigurarea tratamentului nediscriminatoriu persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.  În acelaşi timp, sunt încălcate principiile constituţionale ale egalităţii în drepturi şi neretroactivităţii legii stipulate în art.4 alin.(2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (2) din Constituţie.

In acest sens este concludent comunicatul emis de CPS a MI in data de 20.03 pe care il atasez la anexa 1.

• Decizia de actualizare emisa la data de 15.11.2018 desi calculata dupa aceleasi criterii, luand in calcul aceeasi baza de date, cu elemente absolute identice in care un singur element a crescut, asa cum se vede in pagina 2 punctul 19 din decizia de actualizare, respectiv cuantumul soldei de functie, nu are in componenta aceleasi elemente ca decizia de recalculare emisa in data de 10.01.2017, ingreuind (posibil cu buna stiinta) posibilitatea beneficiarului mai ales unul neavizat, de a verifica corectitudinea datelor si procedurii de recalculare. Diferentele  nu se justifica, ambele decizii fin emise practic in baza aceleiasi legi cu aceleasi elemente de calcul. Astfel in decizia de recalculare exista pe pagina 1 afisate 7 elemente ale bazei de calcul, in vreme ce decizia de actualizare, desi ar fi trebuit sa respecte ad literam decizia precedenta, avand doar un element modificat, cuprinde 11 puncte in baza de calcul. Consider ca acest tertip duce, pe langa abuzurile privind modul de calculare, la imposibilitatea urmaririi, de catre pensionar a corectitudinii procesului de actualizare, care se finalizeaza cu imposibilitatea de a intocmi o contestatie temeinica sau chiar a uneia cat de cat argumentate. Prin acest tertip, pensionarilor li se ingradeste dreptul de a contesta decizia, acestia nefiind in stare sa inteleaga ce si de ce este corect, incorect, sau modificat in procesul actualizarii.

1. Eliminarea din baza de calcul, ilegal, nejustificat si abuziv a majorarii de 5% din 2016 obtinute in baza art. 14, alin. (2) al OUG nr. 57/2015, care prevede ca (2) Prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%. Nu exista nici o lege, nici un articol, nici un ordin, nici un OUG care sa justifice acest furt cu atat mai putin cu cat este vorba de un drept castigat, deci un drept devenit PROPRIETATE. Ori luarea acestui drept, în mod abuziv, ilegal, îmi este atins dreptul de proprietate dreptgarantat nu doar de Constitutie, ci chiar si de Decarația Universala a drepturilor omului, care la  Art. 17specifică: “1 Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură cât şi în asociaţie cu alţii; 2.Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”

Aceasta indezare nu poate fi eliminata in baza alin 3 al art 60 al legii 223, DEOARECE IN ANUL 2016 NU A EXISTAT O ACTUALIZARE SAU ALTA CRESTERE PREVAZUTA IN ART 59 SAU 60 CARE SA SE CONTRAPUNA, DECI ACTUALIZAREA RESPECTIVA TREBUIE SA RAMANA IN CALCULUL ACTUALIZARII dn 2017.
Vă supun atenției, în acelasi context si  prevederile Art. 6 alin(1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: ”Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceiaşi valoare juridică cu cea a tratatelor”.
Acest abuz este cu atat mai batator la ochi, cu cat pensionarilor din Ministerul de interne si alte servicii nu le-a fost eliminată acea majorare. Ne aflam in fata unei DISCRIMINARI CRASE, COMISE PRINTR-UN ABUZ INCALIFICABIL.
5. Contest de asemenea  introducerea in baza de calcul a pensiei, a pensiei suplimentare, aceasta fiind suplimentara, deci  nefacand practic obiectul introducerii in baza de calcul ci adaugandu-se la pensia calculata in conditiile legii. Ca si in cazul majorarii din 2016, consider ca este un abuz, o interpretare nu doar personala si rautacioasa a unui salariat( indiferent de functia avuta in MApN) ci si o nedreptate si un abuz, asa cum a constatat si CURTEA DE APEL ALBA in decizia 515 din 2018 privind adaugarea pensiei suplimentare la calculul pensiei. Citez din decizie : “ Admite în parte acţiunea de asigurări sociale formulată de contestatorul Beda Ioan împotriva pârâţilor Ministerul Apărării Naţionale – Casa de Pensii Sectorială şi Ministerul Apărării Naţionale – Comisia de Contestaţii. Anulează în parte decizia nr. 18498/1 din 11.10.2016 emisă de MAN – Casa de Pensii Sectorială şi hotărârea nr. 31799 din 18.01.2017 emisă de Ministerul Apărării Naţionale – Comisia de Contestaţii din cadrul MAN şi în consecinţă obliga pe pârâta MAN – Casa de Pensii Sectorială să emită o nouă decizie de pensie prin care să aplice la cuantumul pensiei stabilite contestatorului conform articolului 28 din Legea 223/2015 sporul de 9% prevăzut de art. 108 din aceeaşi lege. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei atacate”. Asa cum reiese din decizie, magistratii au anulat chiar o decizie a Comisiei de contestatii a MApN pe cazul respectiv, deci a constatat ca ati luat o decizie gresita. Erare Humanum est, Persevereare diabolicum.
În ceea ce privește dreptul la pensia suplimentară și modul în care trebuie să fie calculată aceasta, vă supun atenției următoarele aspecte:  În mod constant prin deciziile sale Curtea Constituţională a României stabileşte că dreptul la pensie este un drept câştigat, preconstituit, individul fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul de asigurări sociale şi corelativ se naşte şi obligaţia statului să îi plătească pensia. Astfel:
“Persoana care a plătit contribuţia este îndreptăţita să primească o pensie calculată conform prevederilor legale”(Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006).
“Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar temporar”.(Decizia nr. 872/25 iunie 2010 şi nr. 874/25iunie 2010). În speţa de faţă este vorba de mult mai mult – de confiscarea cuantumului pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii.
  În art. 58 şi 59 din Decretul 141/1966 se stipula: Art. 58. “Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afara pensiei militare de stat, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualităţii între militari.”
Art. 59. (1) “Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor militarilor din cadrele permanente. Această contribuţie este de 2 la sută din solda lunară şi se varsă, prin unităţi, într-un cont special la Banca Naţională a Republicii Socialiste România.”
  (2) “Banca Naţională a Republicii Socialiste România va plăti la sumele depuse o dobândă anuală de 1,5 la sută, cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentară.”
  Prin Deciziile de pensie anterioare Legii 223  am beneficiat de acest drept legal prin calcul separat, distinct de baza de calcul a pensiei militare de stat.
  Prin actuala Decizie mi s-a confiscat şi acest drept el fiind prezentat procentual (9%) dar, în mod abuziv, inclus procentul bazei de calcul a pensiei militare de stat şi nu în afara acestuia, aşa cum prevede actul normativ de instituire şi obligare la plata contribuţiei.
MENTIONEZ CA NICI LEGEA 223/2015 , NICI OLEGE, NICI UN ACT NORMATIV  NU ANULEAZA PREVEDERILE DECRETULUI 141 /1966 CARE STIPULEAZA  CA PENSIA SUPLIEMATARĂ SE ACORDĂ  CA UN ADAOS LA PENSIA MILITARA DE STAT.
B. Pentru a veni în sprijinul Comisiei voi face o scurtă reamintire a  prevederilor legale privind actualizarea.
Actualizarea pensiei militare trebuia realizată cu respectarea următoarelor prevederi legale :
– art.59 şi 60 din Legea nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat , cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare pănă la 15.09.2017:
“Articolul 59
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat*).
(2) Indicatorii prevăzuți la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.
(3) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică și drepturilor de pensie deschise în cursul anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent.
(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflației realizată pe anul precedent.
Articolul 60
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoarea prezentei legi;
b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor deserviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.(2) Abrogat.
(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale alin. (1), se aplică dispozițiile cele mai favorabile.
(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
– Anexa nr.2 din Ordinul nr. M.25 din 15 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat , publicat în M.O. nr. 214 din 23 martie 2016 :
“Art. 1.  Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la dataprevăzută de lege la data actualizării pensiilor.“
În realizarea actualizării pensiilor militare, CPS a MapN a interpretat eronat prevederile legale corespunzătoare, eliminând, nelegal, din calculul pensiei actualizate suma rezultată în urma indexarii anuale din anul 2016, drept câştigat legal,aflat îm vigoare, drept neabrogat de nicio prevedere legală. Mai mult, prin menţinerea în calculul aflat în plată , CPS a MapN recunoaşte tacit că acest drept există legal şi este activ. CPS a MapN, refuză prin această operaţiune nelegală să execute chiar prevederile propriei metodologii care spun că această actualizare se realizează “conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor”. Ori prevederea legală pentru indexarea anuală corespunzătoare anului 2016, respectiv art. 14, alin. (2) al OUG nr.57/2015 era în vigoare la data aplicării actualizării pensiilor militare ca urmare a prevederilor Legii nr. 152/ 2017.
Rog a se avdea în vedere că :
 1. OUG nr. 57/2015, art. 14 alin. (2), în vigoare, prevede că: Art.14 “(2) Prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%.”
 2. Aceste prevederi nu au fost respinse prin lege de către Parlamentul României şi nici nu au fost abrogate de alte acte legislative rezultă foarte clar că neaplicarea lor de către CPS a MapN este o faptă ilegală, exercitată prin abuz în serviciu. Dealtfel legiutorul a fost destul de clar în conţinutul legii, subliniind în aliniatul (1) al art.60 că majorarea soldei de grad şi/sau solda de funcţie, conduce implicit la majorarea bazei de calcul a pensiilor militare, luîndu-se în considerare „procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”, elemente care vor recalculate în funcţie de majorarea ivită. Nu există niciun temei legal pentru a considera că intenţia a fost de a exclude din procesul de actualizare definită de art.60 alte drepturi care sunt cuprinse în cuantumul pensiei militare . Dupa cum se poate lesne observa, în continutul art. 60 nu sunt făcute precizări privind excluderea indexărilor anuale obţinute în baza art.59. Singura precizare din alin.(3) face referire doar la anul în care “în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale alin. (1)” ale art.60, acordând drepturile de pensie mai favorabile din cele două ipostaze şi nu ambele.
Rezultă, fără echivoc că doar indexarea corespunzătoare anului în care se aplică şi actualizare poate fi “exclusă” din cuantumul pensiei militare şi asta doar în cazul, prevăzut expres, în care cuantumul pensiei actualizate ar fi mai favorabil decât cuantumul calculat cu indexarea anuală. Or, în acest caz, devine evident că a extinde prevederile alin.(3) al art.60 şi asupra sumelor din indexările anuale pentru anul/anii în care nu a fost posibilă aplicarea unei actualizări, nu este numai eronat, ci şi profund ilegal şi inadmisibil, întrucât se tinde la modificarea unui act normativ cu forţă juridică primară. CPS a MapN, prin această “interpretare” a legii, vine în contradicţie cu exigenţele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece intră în contradicţie cu aceasta prin adăugare la lege – ea nefiind abilitată de lege decât să asigure punerea în aplicare adispoziţiilor legale, devenind altfel în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 16 din Constituţia României,republicată.
C. Avand  in vedere cele aratate mai sus, solicit urmatoarele :

MODEL CONTESTATIE ACTUALIZARE