joi, 26 iunie 2014

Demnitatea unui preşedinte

BASESCU - COSTESTI
“În sfârşit se face dreptate” or să strige televiziunile pesediste.
“Este un dosar politic, se încearcă discreditarea preşedintelui” vor urla băsiştii.
Aiurea, nici una nici alta. Noul caz Nana se va termina ca şi celelalte, nimeni nu va păţi nimic, dosarul se va lungi până la prescriere, sau pe parcurs procurorii vor face nişte greşeli impardonabile, dovezile vor dispărea, sau nu vor fi concludente, vor apărea erori de procedură, înregistrările audio vor fi declarate lipsite de relevanţă, fără valoare juridică, contrafăcute, martorii discreditaţi. Pănă la urmă românii vor avea parte aşa cum s-au obişnuit déjà, de circ cât cuprinde şi atât, căci pâinea şi cuţitul sunt la cei care se fac că lucrează.
Situaţia deşi este clară ca bună ziua, este prezentată trunchiat şi îndreptată spre piste false, ca de obicei. Adevărurile şi întrebările cheie, nu se vor spune, nu se vor pune.
Este clar că domnul Ponta în lupta sa pentru acapararea Cotrocenilor- nu neapărat prin el personal, ci prin cel pe care îl va sprijini el- a realizat că pe Băsescu nu îl poţi lovi decât prin familia lui. S-a văzut că în afară de familie şi Elena Udrea care e ca şi din familie, nu îl interesează nimic altceva. Aşa că a trecut la atac pe domeniul unde îl doare pe Băsescu, scormonind dosare şi conexiuni ale apropriaţilor. Că nu vor reuşi să îi bage în puşcărie ştiu şi ei, Ponta, televiziunile şi cei care mai sunt de partea lor, dar cel puţin îi fac lui Băsescu şi apropiaţilor o imagine atât de proastă încât speră ca la prezidenţiale să nu mai aibă nici o surpriză.
Cu Nana a rămas ca în tren după ce doamna Firea a dat în bâlbâială, de nu mai putea vorbi nici după prompter, comisia a mai dat de două ori din picioare şi şi-a încheiat activitatea. Nu s-au făcut publice nici o concluzie, nici un raport, de acuma e treaba procuraturii, comisia parlamentară şi-a făcut datoria, a îngropat subiectul.
Cu Bercea, situaţia e încă fierbinte, acuma se răscoleşte rahatul, deşi treburile se cunosc de mult.
Şi Mircea Băsescu ştia de când s-a pus naş la nepoata lui Bercea, cine este pachidermul şi în ce dosare e cercetat, dar mai ales de ce i s-a pus pata pe el şi Traian ştia la cine se pune naş fra-su şi de ce a acceptat, şi şi organelle abilitatea cu depistarea ameninţărilor la adresa securităţii statului şi a instituţiei prezidenţiale ştiau şi de ce Bercea l-a ales pe Băse, şi de ce fraţii Băsescu s-au înhăitat cu Bercea. Dacă Băseştii şi serviciile de informaţii vor să susţină că nu au bănuit că Bercea le va cere vre-un favor sau va încerca să îi mânjească, înseamnă că avem cele mai proaste servicii secrete din lume iar Băseascu este cel mai prost preşedinte şi are cei mai proşti consilieri. În atare situaţie, a veni să te plângi acuma că tu te-ai pus naş din motive umanitare, ca să faci un bine unei “ţigănci împuţite” cum se exprimă domnul preşedinte vizavi de naţia  respectivă, mi se pare o jignire la adresa inteligenţei românilor. În mod cert şi naşul şi finul au ştiut de ce au intrat în horă. Ce nu a ştiut finul este faptul că naşul şi fra-su vor fi atât de parşivei încât să le ia banii şi să îl lase pe îl bătrân în puşcărie. El, săracu a crezut că rumunii au cuvânt şi dacă a promis şi a mai luat şi banii, treaba e ca şi rezolvată. Dacă l-ar fi întrebat pe Stolo, ar fi văzut că nu e chiar aşa.
Când a izbucnit scandalul şi ginerele lui Bercea a fost şi el arestat pentru şantaj, abia atunci au realizat Mondialii că treaba e groasă şi că Băseştii chiar le-au tras clapa şi la bani şi acuma îi mai şi bagă în puşcărie pe toţi. Cu alte cuvinte şi bătuţi şi cu banii luaţi. Ca la nunţile ţigăneşti. Doamne şi ce frumos îi stătea doamnei Maria îmbrăcată tradiţional cu salba la gât. Ptiu ptiu!
Acuma, dacă s-au lămurit balaoacheşii cum e cu cuvântul Băseştilor, să hotărâră ei să dea cărţile pe faţă, adică să ghecească ei trecutul, că viitorul îi bobicesc judecătorii, dacă se va ajunge la ei. Veniră ei cu înregistrări pe care le dădură la procurori după ce îşi făcură copii şi mai trimisără şi pă la hambasade să vază toată lumea cine e Băseştii. Procurorii, oameni ciştiţi dădură probele şi părţii adverse că aşa spune la carte, să vază şi ăia ce zâce alţî dăspre ei. Să încercară oareşce aranjamente, promisiuni, să nu să scoaţă vorbeşe pă piaţă, că îl scot pă ăla micu dân belea. Nu căzură la pace şi asta fu. Acuma Băseştii şi procurorii crezură că totuşi Mondialii nu vor avea curaj să scoată cărţile pă faţă aşa că mersără pă şest. Numai că nu ştiură ei că rromul sau ţiganul odată ajuns la puşcărie, nu îi mai e frică de nimic. Ţiganului nu îi e frică de puşcărie ca românului, că ar putea păţi ceva acolo, sau că vezi doamne, nu ar suporta regimul de detenţie. Nici gând, el ştie că îşi face viaţa acolo cum vrea. Pe el îl doare să nu intre în puşcărie că dacă intră, nu mai poate să îşi vază dă afaceri mâncaţi-aş, şi îi ia altu afacerea. Odată intrat, el nu mai are ce pierde, aşa că pe el nu viaţa în puşcărie îl sperie, ca pe Borcea, ci afacerile de famelie. Aşa că scoasără înregistrările pă post, bineînţăles ajutaţi şi consiliaţi de VV Poiculescu. Bănuiesc că nu e nimeni atât de credul să creadă că şi pe antenişti îi apucă grija faţă de famelia Mondialului, aşa cum l-a apucat pe Mircea când s-a pus naş. Nu, pentru ei cazul este numai bun de îngropat şansele şi puterea lui Băsescu, în rest, e treaba procurorilor şi a justiţiei nu ? O să spună şi ei, ca şi Mircea, după ce se termină circul: “da ce v-am promis noi că îl scoatem din puşcărie? Noi am făcut ce am putut, v-am popolarizat, v-am victimizat, ca pe Becali, de aici încolo e treaba justiţiei.”
Apropo de justiţie, este foarte interesant cum spun unii că justiţia este oarbă, când e clar că e chioară, adică mai vede cu un ochi, îl mai închide pe celălalt. Bunăoară, mă întreb eu de ce procurorii nu l-au chemat pe Mircea la întrebări până la apariţia înregistrărilor,că ei aveau înregistrările mai de mult. Au aşteptat culoarea verde de la cuc? Vedeţi, asta nu se întreabă nimeni într-o ţară în care “justiţia este independentă”.
Domnul Mircea spunea că el nu a luat bani, deşi în înregistrare spune că a luat doar 250000, de alţii el nu ştie nimic. Dar nu spune domnia sa ce căuta domnul acela intermediar cu sacoşa cu bani în biroul lui. Din înregistrări rezultă că Marian Căpăţână era intermediarul între Mondiali şi Mircea, dar din cele afirmate de Mircea Băsescu rezultă că el era intermediarul între ei şi Marian, pentru că el discuta cu ei despre bani iar Căpăţână aştepta cu banii în altă cameră, un semn să vină să îi dea sau nu. Deci el Mircea, media între Mondiali şi Căpăţână. Vor reuşi procurorii să ne lămurească cine când şi unde a minţit?
Mai spune domnul Mircea Băsecu cum că justiţia merge înainte şi sub domnia scumpului său frate a făcut paşi hotărâtori spre independenţă. Dar când spune că pe el îl interesează soarta lui Anghel 7 Cai, că el aranjase ca acesta să primească doar un an, adică cel pe care déjà îl făcuse în arest preventiv aşa ca să fie toată lumea mulţumită şi presa şi politicul, la care justiţie făcea referire domnul Mircea tot la justiţia aia independenă? Poate lămuresc aceiaşi procurori şi afacerea asta.
Vizavi de declaraţii, scumpul său frate, cucul de la ora 18.30 a ieşit şi el ca şi procurorii, abia după ce au ieşit şi înregistrările în media, ca să ne spună că, vezi Doamne, faptul că Anghel a primit şapte ani, câte un an pentru fiecare cal, şi nu unu aşa cum aranjase famigila cu fra-su, demonstrează din plin că el este curat şi că justiţia este cel puţin chioară. După mine, asta demonstrează că de la bun început Traian a ştiut ce îi vor cere Mondialii când l-au pus naş, şi Traian ştia şi el, aşa cum o recunoştea şi Mircea, dar amândoi s-au gândit să le tragă o ţeapă, să le promită ce vor ei şi să lase justiţia să dea cu ei de pe cal. În aceeaşi idée le-au dat şi avocatul lor, ca să se asigure că nu va transpira nimic în caz de scandal. Cam asta demonstrează cei şapte ani primiţi de Anghel. Cam parşivel lucrat, ei fiind convinşi că nimeni nu va crede ce spun Mondialii, chiar dacă vor face scandal. Nu ştiau ei că aceştia, învăţaţi şi ei de cineva, vor face înregistrări. Din aceste înregistrări, din cele prezentate pe post se vede clar că Băsel îl chestionează pe Mircică, după săvârşirea faptelor, ce şi cum, ca să îl facă să recunoască că a primit banii şi ce a făcut cu ei, cui i-a dat. Îl întreabă câţi bani a luat, de câţi a ştiut, “dar nu e aşa că tu mi-ai promis că nu face puşcărie, dar nu ai zis tu că ne scapi,” dar de ce nu ai mers la Traian, dar când mergi la el, dar el ştie, etc, pentru a avea probe cu el. Iar el, Mircicăm, spune tot, mai puţin că a luat toţi banii, pentru că o parte din bani nu mai are cum să îi ia de la cel care i-a luat. Oare de ce? Cine e ? Din aceeaşi declaraţie a cucului de la 18.30 mai rezultă şi faptul că atunci când el, Băsescu vrea, se rezolvă orice problemă, când nu, nu: ”Proba că nu a existat o astfel de intervenţie este chiar condamnarea. Din câte ştiu, Anghel a fost condamnat la ani grei de închisoare şi asta arată că n-a existat o intervenţie, iar dacă ea ar fi putut exista, eu fac un apel la poliţişti, judecători, procurori care s-au ocupat de acest caz, în cazul în care vreunul a primit vreo intervenţie de la mine sau din partea mea, prin intermediari, să o spună public.” Da domnule preşedinte, eu vă cred că nu aţi făcut nici o intervenţie aşa cum cred că nici nu a existat această intenţie din partea dumneavoastră sau a fratelui, totul a fost o cacealma în meciul cu Bercea, dar eu mai cred că declaraţia dumneavoastră demonstrează din plin că dacă aţi fi vrut, aţi fi influenţat mersul justiţiei, pentru că o spuneţi chiar dumnevoastră: “Proba că nu a existat o astfel de intervenţie este chiar condamnarea.” Dumneavoastră aici vă autoincriminaţi domnule preşedinte, susţinând că condamnarea este proba faptului că NU AŢI INTERVENIT ACUM, ÎN ACEST CAZ, ceea ce duce la concluzia că dacă aţi fi vrut şi aţi fi intervenit, se rezolva. Vedeţi domnule preşedinte cum spuneţi adevăruri care autoincriminează fără să vreţi? Nu e prima oară.
Şi mai face domnul preşedinte o declaraţie care lasă oamenii cu gura căscată. Spune domnia sa că: “nu sunt dispus să cred decât în varianta justiţiei, şi nu în varianta fratelui meu. Nu pentru că nu am încredere în el, dar, într-un stat de drept, varianta justiţiei este cea adevărată. Nu mă voi transforma într-un avocat al lui, cu atât mai mult cu cât mi se pare că s-a implicat într-o zonă cu oameni în care n-ar fi trebuit să se implice. Faptul că eşti fratele preşedintelui nu te scuteşte de responsabilitatea în faţa justiţiei şi a legii.”
Această declaraţie care se vrea una de demnitate şi respect la adresa legii este de fapt o dovadă a cinismului preşedintelui care pe de o parte, se delimitează de actele fratelui, pe care le cunoaşte, cunoaşte şi varianta lui, dar nu îi acordă credit şi lasă justiţia să spună ce are de spus, iar pe de altă parte ştie că legea nu îl va găsi vinovat şi atunci face pe sacrificatorul de frate. Abject.
Întrebare: De când cunoaşte varianta  sau faptele fratelui şi de ce până acuma nu a luat nici o măsură, dacă ştia că fratele preşedintelui ţării ”s-a implicat într-o zonă cu oameni în care n-ar fi trebuit să se implice”? Această declaraţie îl implică şi pe preşedinte şi serviciile secrete care ar fi trebuit să împiedice această implicare periculoasă a fratelui preşedintelui.
Întrebare: În câte alte astfel de “zone”mai este implicat fratele preşedintelui sau alte persoane din familia sau anturajul său? Cine ne spune şi când?
Vă spun sincer că declaraţia: ”într-un stat de drept, varianta justiţiei este cea adevărată” mi se pare atât de forţată, atât de plină de demagogie, atât de găunoasă, dar şi atât de parşivă încât o consider cea mai bună dovadă că fratele este implicat până în gât în ceva necurat şi că Traian ştia şi a acoperit. Păi dacă fratele meu ar fi fost învinuit de ceva, orice, şi mi-ar fi spus mie că e nevinovat, eu aş fi susţinut în faţa întregii lumi, cu riscul de a-mi pierde mandatul pentru antepronunţare, că fratele meu e nevinovat şi aş fi spus asta ori de câte ori aş fi fost întrebat. Brusc, domnul Băsescu, cel care spunea că a îmbrăcat un tricou al unui partid şi şi-a făcut o poză ca persoană privată, a uitat că este persoană privată  şi când este vorba de faptele penale ale fratelui şi “lasă justiţia” să îşi spună cuvântul, el crede ce vor spune judecătorii, nu ce spune fratele. Oare? Păi în cazul ăsta, se poate spune că domnul Traian Băsescu, nu are mamă, nu are tată, nu are frate, îl lasă să intre în zone periculoase, afaceri cu mafioţi, interlopi, despre care are date certe că sunt infractori, îl lasă să creadă, ca şi pe Bercea, că fiind fratele preşedintelui nu va păţi nimic, dar când gluma se îngroaşă, când corabia ia apă, el pleacă, îl lasă singur pe mâna justiţiei.  Acesta ne este preşedintele. Dacă aşa face cu fratele, ce va face cu ţara în caz de război, cine ne poate spune? Domnule Traian Băsescu într-un stat de drept există o singură variantă adevărată, cea a faptelor, nu a judecătorilor. Judecătorii, după cum spune domnul Zegrean, interpretează legea şi faptele cum vor ei şi foarte rar aflarea adevărului le călăuzeşte judecata. Eu, mai ales de când domnia voastră conduce ţara, nu mai cred în justiţie, mai ales de când un judecător a decis că mi se aplică retroactiv o lege. Vă rog să ma convingeţi că nu am dreptate.
Dar să revenim la Mondialii noştri. Ultima replică a preşedintelui, cea la care i-au dat lacrimile, aceleaşi lacrimi pe care le cunoaştem de ani de zile, a fost bestială: “Vă asigur că, între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-ţi apăra fratele, aleg consolidarea justiţiei.”
Ca de fiecare dată când este la ananghie, domnul preşedinte ne serveşte lacrimogene. Deja unele televiziuni, comentatori, au început să felicite atitudinea şi discursul preşedintelui ca fiind unul plin de demnitate. Să îţi vină rău. Care demnitate? Demnitatea preşedintelui de ţară care îşi lasă fratele să intre în combinaţăă cu clanuri mafiote şi să pună în pericol instituţia prezidenţială, sau demnitatea omului care nu îşi crede fratele şi nu îl apără, dar crede orice va decide o justiţie care speră el că îi va rămâne fidelă şi după moarte? Sau poate demnitatea celui care de dragul funcţiei îşi abandonează familia? Demn în acest caz ar fi fost să demisioneze, să spună că îşi va apăra fratele nevinovat până în pânzele albe şi că lasă justiţia să îşi spună cuvântul demisionând, nu cerând de pe funcţia sa de preşedinte ca “justiţia” acea justiţie pe care am văzut-o toţi la lucru în ultimii 25 de ani, să “scoată la iveală adevărul”. Al cui adevăr? Prin declaraţia sa, Traian Băsescu tocmai a confirmat vinovăţia fratelui, şi vrând nevrând s-a antepronunţat dar şi autodenunţat. Spunând că îi reproşează acestuia zona şi anturajul, spunând că acesta este responsabil pentru faptele sale, este major, Traian Băsescu a admis că acesta a comis fapte reprobabile pe care el nu le poate apăra fără să devină la rândul său complice, dar uită că prin faptul că până acuma deşi a ştiut toate astea a tăcut, le-a ascuns, le-a tolerat, este complice. Aşa că cei care vorbesc despre demnitatea preşedintelui să o facă în somn. În orice ţară din lume, chiar şi în mult hulita Somalie, sau Sudan, în astfel de situaţie, un om cu demnitate şi-ar fi dat demisia şi s-ar fi pus la dispoziţia organelor de cercetare penală, personal. La noi demnitatea preşedintelui înseamnă să îşi abandoneze fratele pentru a-şi apăra scaunul. Să zicem merci că nu e turc, la turci, sultanii îşi omorau fraţii de dragul scaunului tot cu demnitate. Ne aflăm ca în cântecul lui Mircea Vintilă într-o reală dramă de cartier şi aşa cum încheie cântecul: “cum a zis şi procurorul, care-i om întreg la fire,Realmente Marilena, nu avea nici o ieşire!”
Ce nu înţeleg eu şi văd că nu întreabă nimeni, este de ce Marian Căpăţână, cel care a intermediat şi a recunoscut că a luat bani de la Mondiali, mai este în libertate. Adică cel care a dat bani este arestat, la fel şi cel care i-a luat, dar cel care a fost mijlocitorul unei afaceri necurate, ori de o parte ori de alta, se plimbă liber. Domnule pute aici de rupe.
Rezultatul anchetei DNA este previzibil. Se va constata ca:
  1. Instituţia prezidenţială nu a fost amestecată în acest scandal, preşedintele nu a primit nici un ban, nu a făcut presiuni la adresa justiţiei pe acest caz;
  2. Domnul Mircea Băsescu nu a discutat cu nimeni, nu a cerut nimănui să intervină pentru eliberearea lui Bercea, nu a dat bani nimanui, deci nu se confirmă afirmaţiile Mondialilor;
  3. Domnul Mircea Băsescu “a fost victima” unei încercări mafiote de a implica preşedintele ţării  într-o afacere murdară;
  4. Discuţiile prezentate au fost scoase din context, înregistrările au fost făcute ilegal, deci nu pot fi folosite ca probe;
  5. Mircea Băsescu va ieşi din scandal curat şi plăcut uscat, familia Băsescu va sta o perioadă cum a stat Elena în 2012 şi apoi va renaşte ca pasărea Udrea.
  6. Familia Anghel va fi reîntregită, la puşcărie, Marian Căpăţână va fi un om liber, nu va fi arestat, omul nu a făcut altceva decât să ajute un om sărman să cunune un copil, gest creştinesc;  
Apropo de tigănie, dacă Mircea a crezut că intrând în ţigănie, ţiganii vor juca cum vrea el, se înşeală, pentru că  dacă de braţul legii poţi scăpa, de legea ţigănească nu

Demnitatea unui preşedinte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.