luni, 3 martie 2014

Cine atacă justiţia?


BASESCU SI KOVESI
De când defunctul USL a luat puterea în 2012 şi până în prezent nici nu mai ştiu de câte ori am auzit că politicienii şi presa au făcut presiuni la adresa justiţiei şi i-au stresat atât de tare pe bieţii magistraţi încât aceştia tremurau pe ei numai când auzeau cuvintele politician, ministru sau jurnalist, aşa cum spunea domnul Ponta că tremură nu ştiu care ministru când aude de DNA. S-a umplu ţara, justiţia şi lumea politică de emotivi, stresaţi, presaţi, sensibilizaţi de “ameninţările” la adresa justiţiei. Doamna Aspasia săraca nu a mai putut dormi câteva luni bune pentru că cineva a ameninţat-o parcă pe internet, alţi judecători sau procurori nu mai puteau pune mâna pe biblie, nu mai puteau să dea verdict la gândul că cine ştie ce ziar o să afle şi o să atace justeţea justiţiei. S-au făcut pângeri la ambadsada americană, la Viena, la Bruxelles, peste tot unde o ureche bine desfundată se putea apleca spre plângerile bieţilor magistraţi stresaţi. Asa a apărut articolul 276 din noul cod penal, care incriminează “presiunile la adresa justiţiei.” Teroriştii ăştia de jurnalişti şi cetăţeni care încearcă uneori să mai discute sau să comenteze cumva la colţ de stradă, la telefon , la piaţă sau la televizor, presiunile publice la adresa procurorilor, vor fi imediat deferiţi justiţiei ei nu au voie să spună că politicienii indiferent din ce partid dar mai ales o persoană anume, extraordinară de felul ei fac presiuni la adresa justiţiei. Dacă ei spun asta, menţionarea acestui fapt în sine este o presiune şi imediat corul procurorilor începe să cânte aria calomniei şi apoi trece la corul vânătorilor, terminând cu dansul săbiilor, căci iată ce spune respectivul articol:
“Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”
Ei, nu e aşa că acuma domnii procurori şi judecători sunt mai în siguranţă? Mai ales că tot ei sunt cei care vor decide dacă fapta a fost făcută cu scopul de a influenţa sau intimida. Frumos nu ? Cine dobvedeşte şi cum, pe ce criterii, dacă fapta a fost făcută sau nu cu acest scop? Bineînţeles că cei atinşi, reclamanţii, tagma magistraţilor care nu e aşa că îşi vor scoate ochii unuii altora de dragul unui amărât care a apucat să spună că i-a mirosit a frau Kovesi Laura în instrumentarea unui caz sau sentinţa dată.
Aşa se fac legile în România şi cine va mai spune că există disensiuni între politicieni şi magistraţi merită să fie ars cu fierul înroşit pentru o asemenea blasfemie. Se vede clar, aşa cum se vede Marele zid Chinezesc de pe Lună, că magistraţii şi politicienii fac casă bună, unii fac legile strâmbe alţii le aplică, în foarte multe cazuri, mai strâmb decât sunt făcute, că doar sunt făcute în aşa fel încât să poată fi răstălmăcite şi interpretate cum vrea bietul judecător stresat şi intimidat. Nimeni nu a exprimat mai bine esenţa legilor române, decât maestrul Zegrean, acest Gikin Funakoshi al justiţiei româneşti cu ocazia referendumului, în 2012: “Maretia legii stă în faptul că poate fi interpretată” Dacă asta a reţinut domnul Zegrean din dreptul roman, vă daţi seama cine este sabia care taie noadele gordiene în justiţia românească? Domnule Zegrean, numai în România avem tot atâtea sentinţe date pe o singură speţă, câte capete de magistraţi vă împărtăşesc obiceiurile. În alte ţări, unde legea nu o fac deputaţii “auto” sau ciobanii întraţi în parlament cu sponsorizări electorale, dacă pe un caz se dă o sentinţă conform legii şi apare un caz similar, se aplică ceva ce dumneavoastră încă nu aţi auzit şi toţi judecătorii dau aceeaşi sentinţă sau decizie, tocmai pentru că legea nu e făcută în aşa fel încât să fie interpretabilă cid oar aplicată. Interpretările se mai pot face pe spiritual legii, nu pe litera ei. În alte ţări prin Curţile supreme sunt puşi cei mai buni judecători, nu cei mai servile procurori. Numai la noi, unde se interpretează legile, măreţia stă în faptul că un procuror care a pierdut un proces la CEDO fiind învinuit de abuz, este numit judecător la Curtea Constituţională. Măreţ, sublim am putea spune sensei Zegrean.
Să ne întoarcem la aceste presiuni şi să vedem cine şi cum spune că justiţia nu este pe drumul cel bun şi că se fac presiuni sau greşeli şi totuşi nimeni nu se stresează. Şi să o luăm mai de demult, pentru a vedea că neregulile nu sunt apărute de azi, ele se perpetuează:
“marţi, 27 ianuarie 2009
“Argumentul care a justificat restituirea cauzelor, potrivit căruia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate efectua acte premergătoare cu privire la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de către un ministru parlamentar după stabilirea calităţii acestuia iar singura autoritate competentă sa efectueze cercetări cu privire la asemenea fapte este Camera Deputatilor, nu este concordant principiilor constituţionale referitoare la separarea puterilor în stat, iar aplicarea acestuia ar avea ca efect extinderea atribuţiilor autorităţii legislative în domeniul autorităţii judecătoreşti”
Joi, 12 Martie 2009,
Procurorul general Codruţa Kovesi l-a criticat, joi, pe Dan Voinea pentru restituiri de dosare în cazul Mineriada şi pentru că a pus sub urmărire penală persoane decedate.
Octombrie 2009
După avizul negativ dat din partea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a ieşit la rampă, într-un interviu acordat Agerpres, susţinând că activitatea profesională desfasurată este cea mai buna susţinere pe care o poate avea.

Miercuri, 2 octombrie 2013,
Activitatea profesională a procurorilor şefi, a căror delegare a fost încetată prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a remarcat prin rigoare şi rezultate remarcabile şi nu există motive care sa justifice încetarea exercitării funcţiilor de conducere”, se precizează în comunicatul DNA.
La rândul său, preşedintele ţării, garantul respectării statului de drept şi a Constituţiei, face declaraţii prin care laudă justiţia atunci când aceasta face ce vrea domnia sa şi aruncă cu lături în ea când nu îi sunt respectate indicaţiile sau alţii încearcă să o scoată de sub controlul său, pentru a o folosi, e adevărat în propriul interes.
” – Nu vreau să îmi fac un titlu de glorie că sunt oameni în puşcărie, de aceea ma bucură intrarea în vigoare a noului Cod Penal, pentru că scopul unui stat nu e să isi ţină oamenii în puşcărie.”
“Asta nu înseamnă că eu nu reproşez erori în Codul de Procedură Penală. Noile coduri sunt instrumente moderne ale statului român. Trebuie să fie aplicate cu exactitate.”
“”Revenirea la o justiţie controlată este un lucru care se poate întâmpla. Ireversibilitatea reformelor în justitie nu este garantată, din păcate, prin acţiunea oamenilor politici, iar acest lucru îngrijorează cel mai mult”
Iată deci că şi domnul preşedinte face aprecieri la adresa justiţiei, aprecieri care pot fi interpretate de către unii procurori, cei vizaţi, drept presiuni şi ameninţări iar de cei care nu îi ămpărtăşesc opiniile, drept  amestec în problemele justiţiei şi nerespectarea separării puterilor în stat. Este liber pentru oricine să creadă ce vrea, atâta vreme cât cel care face astfel de afirmaţii de pe o astfel de poziţie, nu face dovada celor spuse, nu sesizează factorii responsabili din justiţie, acestea sunt considerate declşaraţii politice care însă nu se bazează pe probe şi fapte concrete şi sunt doar plangeri, declaraţii în presă. Domnia sa spune că există erori chiar şi în noul cod de procedură penală, dar de ce l-a mai aprovbat ăn acest caz? Pe mine ca cetăţean nu mă mulţumeşte să văd că elş a sesizat că sunt erori dacă din poziţia pe care o are nu a luat măsuri ca acestea să fie înlăturate. Are această putere şi acest drept, dar nu o face, doar se plânge şi învinuieşte o anumită parte a clasei politice sau justiţiei, fără însă a lua măsuri legale.  Asemenea comportament este permis presei care poate trage semnale de alarmă şi sesiza astfel pe cei abilitaţi să cerceteze, dar nu sunt admise unor oficiali care au datoria de pe poziţia pe care o au să acţioneze şi să ia măsuri, nu să vâre băţul prin gard. Pentru domnul preşedinte şi instituţia prezidenţială acest lucru este cu atât mai grav, cu cât este conştient de importanţa care se dă acestor declaraţii care provoacă rău României, aşa cum spune chiar domnia sa:
“Orice declaratie pe care o fac, în următoarele 30 de minute este în toate cancelariile europene.”
Să fii conştient de acest fapt, să ameninţi practic astfel pe unii şi pe alţii că tot ce spui tu ajunge la urechile altora care pot lua măsuri împotriva ţării tale, asta înseamnă presiune la adresa justiţiei atâta vreme cât tu ca preşedinte nu iei măsurile Constituţionale şi legale pentru a demonstra ceea ce afirmi şi a pedepsi pe cei pe care îi consideri vinovaţi.
Are dreptate domnul preşedinte, până în 2012 nu se făceau presiuni, era suficientă  o simplă atenţionare, ceva de genul “nu e bine domnule procuror, nu e bine, mi se pare că eu v-am numit procuror!” Din 2012, au apărut, -cel puţin aşa susţin domnul preşedinte şi doamna procuror- presiuni din alte părţi asupra justiţiei, să nu se mai ţină cont de cel care numeşte procurorii.
Să intrăm puţin în amănunte. Doamna procuror Kovesi se plângea că Parlamentul preia din prerogativele legislativului pentru că nu dă voie procurorilor numiţi ştim noi de cine să aresteze pe cine vrea ştim noi cine . Dar când guvernul Boc a dat o lege prin care a anulat sau amânat o sentinţă definitivă şi irevocabilă a judecătorilor privind salariile profesorilor, dumnevoastră ce păşteaţi doamna Kovesi ? Vă uitaţi în gura celui care v-a numit, ca să vedeţi dacă are toţi dinţii în gură? Atunci nu aţi observant că “nu este concordant principiilor constituţionale referitoare la separarea puterilor în stat?”
A doua întrebare pentru dumneavoastră doamna procuror şef DNA : dumneavoastră ca reprezentant al instituţiei pe care o conduceaţi şi acuma a celei pe care o conduceţi, când aţi sesizat că o persoană, cu atât mai mult procuror, săvârşeşte o infracţiune, să zicem, “punerea sub urmărire a unor persoane decedate” ce faceţi, deschideţi dosar penal sau îl “criticaţi”, daţi declaraţii în presă ? Atunci nu era vorba de”declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida”?
Ati dovedit în instanţă cele afirmate, aţi luat măsuri legale împotriva vinovatului sau v-aţi mulţumit să îl scoateţi în faţa presei  şi să îl certaţi. Aşa lucrează un procuror şef care găseşte un “procuror corupt”? Datoria dumneavoastră era să cercetaţi să vă autosesizaţi şi să luaţi măsurile legale, nu să ieşiţi în presă, să aruncaţi bomba şi să lăsaţi presa şi populaţia să îl linşeze pe Voinea. Cine v-a oprit să luaţi măsurile legale corespunzătoare? Măreţia legii? Vedeţi doamna Kovesi, dumneavoastră sunteţi specialist în linşaj mediatic, de ce daţi vina pe alţii?
Şi ca să nu spuneţi că atunci actualul cod penal nu exista, era doar în proiect, proiect avizat şi de dumneavoastră, uite că vă mai pun aceeaşi întrebare pe o declaraţie recentă, atât de recent încât frige:
28. 02.2014-Bilanţul DNA
” 2013 a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent”
La ce presiuni publice vă referiţi doamna procuror? Bănuiesc că nu vă numiţi nici Ciuvică, nici Gâdea, nici Turcescu sau Pătraru, ca să ieşiţi pe post cu afirmaţii „de pe surse„ pentru a le supune atenţiei publice. Nu vă puteţi permite aşa ceva, poziţia nu vă dă dreptul să faceţi afirmaţii nefondate, fără acoperire, fără dovezi. Deci doamna procuror, dacă aţi făcut o afirmaţie de o asemenea gravitate sunt convins că aveţi şi probele necesare şi aţi deschis deja dosar făptuitorilor pentru că acuzaţiile sunt foarte grave, pe seama loc se întocmeşte raportul MCV şi România ia palme de la toţi profesioniştii, ageamii sau băgătorii de seamă din diplomaţia şi politica europeană şi trans-atlantică. Repet întrebarea doamna procuror Kovesi Laura Codruţa: ce dovezi aveţi în sprijinul celor afirmate, cine sunt cei care au făcut astfel de presiuni şi ce măsuri aţi declanşat pe linie profesională vizavi de aceste cazuri. Ţara aşteaptă de câţiva ani să vadă cine sunt cei din cauza cărora primim numai note proaste la justiţie din partea profesorilor europeni. Ne spuneţi şi nouă, sau sunt doar vorbe de clacă aşa ca să impresionaţi şi să puteţi înăspri pedepsele împotriva jurnaliştilor care vă mai trag din când în când de urechile alea prea plecate la şoaptele nu ştiu cui? Aşteptăm numele celor la care v-aţi referit în acest pasaj, altfel doamnă procuror vă faceţi vinovată de presiuni publice la adresa celor care susţineţi că fac presiuni publice. Apropo de declaraţia dumneavoastră din octombrie 2009, vizavi de propria dumneavoastră activitate, dacă asta este tot ce puteţi da, adica „your best shot” părerea mea personală aşa ca de la cetăţean la cetăţean este să mai lăsaţi şi pe alţii să încerce.
Să nu uit, doamna Kovesi, am găsit în codrul penal un pasaj interesant, la articolul 277 (2) “Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”
Nu e aşa că e interesant? Aveţi cumva idee câte înregistrări, câte stenograme, interceptări, probe scrise, audio, video din dosare aflate în cercetare sau judecare au apărut în presă ? Dacă spun mii, nu greşesc. Cum credeţi că apar acele informaţii în presă doamna procuror, dacă acestea sunt cuprinse în dosare? De la avocaţii celor care sunt făcuţi praf prin acele probe? Mă îndoiesc. De la cei în cauză? Nici atât . Cine mai rămâne în cauză? Procurorii, judecătorii, grefierii şi cei de pe la arhive, funcţionari publici din sistemul juridic, adică cei care se plâng că sunt stresaţi. Aţi arestat, depistat, urmărit, interogat, cercetat, să mă rog invitat la o cafea măcar unul din ei pentru această faptă doamna Kovesi ? Aud? Nu am văzut încă aşa ceva. Doamna Kovesi, până nu faceţi curăţenie în propria structură, până când procurorii  nu vor aplica şi respecta ei legile, lăsaţi jurnaliştii să spună tot ce văd şi aud ei, că până acum dumneavoastră aţi văzut, auzit şi spus numai ce v-a convenit. Noi  vrem să auzim adevărul şi să vedem cum se aplică legea, nu cum o interpretează fiecare handicapat. Şi ca să nu fiu învinuit că am spus despre magistraţi că sunt handicapaţi precizez că m-am referit doar la cei care au pensie de handicap.
Cine atacă justiţia?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.