Situaţia actuală
În urma ruperii USL, atitudinea alegătorilor neangajaţi politic care
au votat totuşi USL sperând în promisiunile alianţei, a devenit riscant
de nefavorabilă fostelor partide USL. Cei mai mulţi dintre ei îşi varsă
nemulţumirea şi antipatia pe PNL mai mult decât pe PSD din mai multe
motive:
1. Ponta s-a ferit să facă afirmaţii anti USL sau chiar anti PNL atât
înainte de ieşirea de la guvernare a PNL cât şi după, chiar dacă a
făcut tot posibilul – dar pe ascuns. – Pentru a provoca această rupere;
2. Antonescu şi unii lideri PNL au avut declaraţii anti PSD care au
fost interpretate drept anti USL atât înainte cât şi după ieşirea de la
guvernare;
3. Declaraţiile “neprincipiale” ale domnului Antonescu faţă de Ponta şi PSD în special după despărţire;
4. Televiziunile aservite lui Ponta care tot presează pe ideea că
Antonescu ar fi fost manevrat de Băsescu şi că ar fi urmărit ruperea
indiferent de concesiile făcute de Ponta;
5. Băsescu şi tot ceea ce înseamnă Băsescu, fac totul pentru a
întreţine aceste conflict şi pentru a scoate cele două partide din sfera
de simpatie a alegătorilor;
Măsurile politico-economice care vor urma şi situaţia care va urma va
fi în defavoarea PNL şi în favoarea PSD. Toate măsurile nepopulare
vor fi nu doar interpretate de populaţie ci şi prezentate de
televiziunile supuse lui Ponta, ca rezultat al ieşirii PNL de la
guvernare, al ruperii USL şi ca piedici puse de PNL;
Măsurile bune care vor fi luate şi tot ce se va întâmpla bine va fi
exploatat la maxim de PSD iar presa fidelă va arăta că PSD îşi păstrează
şi respectă programul şi promisiunileşi că aceste măsuri au fost
posibile numai după ieşirea PNL de la guvernare.
PSD are toate mijloacele şi posibilităţile pentru a dezvolta o
propagandă activă şi a arunca totul în spinarea PNL. Pentru PSD nu PDL
şi nici Băsescu nu reprezintă marele pericol la alegerile prezidenţiale,
ci PNL. Ei sunt convinşi că bătălia din turul doi se va da între un
candidat de stânga şi unul de dreapta, dar sunt totodată convinşi că un
candidat din partea PDL sau Băsescu ar fi mult mai convenabil pentru ei
în turul doi, de aceea vor face tot posibilul să scadă la maxim posibil
şansele PNL la turul doi, drept pentru care PNL trebuie să se aştepte la
cele mai grele lovituri din partea PSD, nu a celorlalţi care pe de altă
parte sunt convinşi că vor avea nevoie după alegeri de PNL pentru a
forma o nouă majoritate parlamentară.
Partida PDL-PMP ştie că este nevoită să împartă electoratul de
dreapta cu PNL şi că nu poate lua sub nici o formă din electoratul de
stânga, deci îşi vor concentra şi ei loviturile principale pe PNL pentru
a lua cât mai mult din electoratul anti PSD în partea lor. De aceea ca
şi pentru PSD, PNL va constitui inamicul numărul unu şi pentru PDL-PMP.
Atenţie la electoratul UNPR, este stabil şi nu pleacă pentru că au
înţeles că UNPR orice s-ar întâmpla va fi cooptat la guvernare, fără
nici un risc. Toată lumea va închide ochii şi va accepta compromisuri cu
UNPR, ca să nu fie nevoită să se complice cu UDMR. Deci UNPR este
intangibil. Pe de altă parte UNPR nu a avut niciodată o campanie prea
pornită împotriva adversarilor politici, tocmai pentru că ştia că
oricine va fi la putere le va lansa invitaţia de a intra la guvernare şi
şi-a lăsat loc de bună ziua.
Un alt pericol pentru PNL îl constituie cei care nu se vor prezenta
la alegeri pentru că acolo se fac marile fraude pe liste iar PNL nu are
posibilităţi de manevră, va fi singur împotriva tuturor, toţi vor fi cu
ochii pe reprezentanţii PNL în comisii şi e posibil ca ceilalţi să facă
înţelegeri între ei să îi înşele pe cei din PNL. Atenţie la observatorii
ONG-urilor căci printre observatorii sunt fie simpatizanţi mascaţi, fie
chiar membri de partid care şi-au dat demisia de conjunctură şi sunt
nominalizaţi ca aparţinând unor organizaţii de care nu au auzit în viaţa
lor. În rândul celor care nu vor ieşi la vot sunt oameni care nu pot fi
cumpăraţi, oameni cu principii, oameni dezamăgiţi care s-au săturat şi
de Băsescu şi de PSD. Să nu uităm că Băsescu a câştigat alegerile pe
fondul nemulţumirii oamenilor faţă de comuniştii din PSD, de teama
spectrului unei conduceri de stânga, iar alegerile din 2012 au fost
câştigate de USL şi datorită prezenţei PNL care era de dreapta dar mai
mult datorită urii faţă de Băsescu. Deci acuma nemulţumiţii sunt atât
anti stânga cât şi anti Băsescu. Cine îi convinge să iasă din casă,
câştigă alegerile. Contează însă şi cum o face.
Semnale trecute cu vederea
Unii ar fi tentaţi să spună că totuşi PNL a făcut destul şi a
încercat să îşi respecte angajamentele dar a fost permanent
obstrucţionat de PSD, respectiv Ponta. Iată câteva din acţiunile prin
care Ponta a dat semnale clare pe care conducerea PNL deşi le-a sesizat
le-a trecut cu vederea în speranţa că sunt doar greşeli:
- Legea privind stabilirea pragului de 50%pentru validarea
referendumului făcută de Sova după consultări cu cine era interesat.
Antonescu, in perioada interimatului a fost sufocat de presiunea
ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti pentru promulgarea
acesteia (SUA, GE, UK, NL);
- Răsucirea PSD, sub presiunea lui Ponta, privind susţinerea
parlamentară a lui Valer Dorneanu pentru funcţia de judecător la CCR;
- Demiterea preşedintelui a apărut ca urmare a “neînţelegerilor”
dintre premier şi preşedinte, primul declarând începerea procedurilor
parlamentare ştiind că luna iulie este total “neprietenoasă” pentru
organizarea oricărei acţiuni cu caracter electoral. Acest fapt l-a
determinat, în prima instanţă pe Băsescu să recomande românilor să
participe la vot, ulterior ştim ce s-a întâmplat;
- Confuzia în privinţa numărului total al românilor cu drept de vot
susţinuta de către Rus în calitate de ministru de interne, acompaniat de
Victor Paul Dobre;
- Golirea de conţinut a portofoliilor ministeriale alocate liberalilor;
- Pactul de coabitare şi numirea judecătorilor;
- Ingerinţe majore în decizia politică internă a PNL privind
remanierea miniştrilor liberali în scopul “creşterii eficienţei actului
de guvernare”, în condiţiile în care PNL a susţinut programul de
guvernare, iar în urma discuţiilor dintre Johannis şi Oprea
atribuţiunile vice-premierilor fuseseră deconflictualizate. Asupra
acestui fapt Ponta a fost notificat de către cei doi;
- Schimbarea imediată, în timpul crizei guvernamentale, a
subordonării politice a Trans electrica şi Trans gaz concomitent cu
continuarea războiului sau racolării în teritoriu împotriva liberalilor.
Istoria se repetă
Toate aceste fapte şi multe altele ar fi trebuit să trezească de mult
conducerea liberală şi să o facă să înţeleagă că Antonescu este pentru
Ponta ce a fost Stolojan pentru Băsescu sau ce este pentru Eba acuma.
Ruptura s-a produs dar din păcate momentul ales a lăsat un gust amar în
gura alegătorilor pentru că s-a creat impresia că ciolanul a fost
motivul ruperii. Eu am mai spus că obiectul l-a constituit Ministerul de
Interne cu acelaşi Oprea care a mai creat o criză identică şi pe
aceeaşi funcţie, în 2009. Să ne amintim că în urma demisiei sale de la
interne din 2009 şi invocării amestecului PSD în atribuţiunile sale,
Oprea a dat ocazia creării unei crize în coaliţie, faptă pentru care a
mai primit o stea de la Băsescu. De data asta, a creat o criză cu PNL-ul
în favoarea PSD-ului răscumpărându-şi fapta. Stele nu mai poate lua, a
ajuns la cifra maximă, dar un mareşal ceva nu se poate?
O altă similitudine – deloc întâmplătoare – în afară de interesul
pentru interne şi personajul Oprea îl constituie faptul că atât 2009 cât
şi 2014 sunt ani electorali. De aici bătălia pentru interne. Şi tot
deloc întâmplător, şi atunci şi acuma s-a reconfigurat majoritatea
parlamentară. Cât de scurtă e memoria românilor încât să nu vadă aceste
“coincidenţe”?
Ce ar trebui să facă PNL în acest moment?
a. Trebuie să îşi stabilească publicul ţintă asupra căruia să îşi
concentreze mesajele. Cine ar putea fi aici? Bineînţeles că alegătorii
de dreapta încă activi, dar mai ales masa nemulţumiţilor care nu mai vor
să iasă la vot.
b. Trebuie să convingă că este un partid serios, responsabil, calculat, cerebral, aşa cum încă nu avem;
c. Trebuie să îşi stabilească un program concret, să iasă din
şabloane şi să vină cu lucruri concrete, cu termene, sarcini şi
responsabilităţi, dar mai ales cu posibilităţi de urmărire a procesului
de respectare a promisiunilor şi programului electoral. PNL trebuie să
dea cetăţeanului certitudine că în el, cetăţeanul are un partener
serios, cooperant, realist, care îşi respect cuvântul;
d. Trebuie să înceteze cu şicanele şi loviturile la adresa foştilor
parteneri, să înceteze cu discursurile şi declaraţiile anti PSD, să nu
mai răspundă la provocări, să aibă o atitudine de respect faţă de toţi
adversarii, numai aşa poate dovedi că nu este condus de ambiţii şi
orgolii, imagine care s-a întipărit puternic vizavi de PNL în ultimul
timp;
e. Trebuie să se concentreze pe urmărirea procesului legislativ, să
sprijine legile bune, indiferent cine le va propune şi să facă în aşa
fel încât acest fapt să fie vizibil, că PNL nu face politica de grup ci
politică naţională. De asemenea trebuie să atace şi să nu sprijine acele
legi care aduc privilegii aceloraşi potentaţi ai zilei şi să aibă
ieşiri la rampă cât mai puternice pentru ca lumea să afle că PNL nu
susţine politici de grup şi favoritism;
Dacă PNL nu face asta, oamenii îi vor vota pe cei care vor proceda în
acest fel. Nimeni nu mai are încredere în partide, e posibil să apară
un partid mic cu un lider abil sau chiar sincer, care să exploateze
imensul vid politic din societate, imensa neîncredere a cetăţenilor şi
imensa scârbă faţă de politicieni. SE CERE AŞADAR O REORIENTARE A
POZIŢIEI PARTIDULUI FAŢĂ DE CETĂŢENI. Este de preferat să nu mai apară
pe posturi acei lideri care sunt compromişi în faţa cetăţenilor sau nu
pot să îşi păstreze calmul şi nu pot face faţă unor provocări în
intervenţiile media. Să ne amintim că Băsescu a avut înţelepciunea să o
ţină pe Elena Udrea la cutie şi să nu o implice în campania din vara lui
2012, deşi ar fi vrut, dar a ştiut că imaginea ei era compromisă şi că
ar fi adus numai deservicii partidului şi campaniei. După perioada de
penitenţă, Udrea a ieşit mai puternică, românul uită repede mai ales pe
fondul unor măsuri sau evenimente nepopulare ale actualei puteri.
La ora actuală din toate partidele mari, PNL a ieşit cel mai mult în
pierdere, mai ales datorită declaraţiilor şi acuzelor care au creat
impresia alături de factorii descrişi mai sus, că PNL a dorit spargerea
USL sub orice formă. Noroc însă cu declaraţia lui Kelemen Hunor care a
dezvăluit fără să vrea că PSD îi dăduse cu mai multe luni înainte verde
la guvernare. Dacă nu ia măsurile care se impun, PNL va continua să
scadă în intenţia de vot a electoratului cu atât mai mult cu cât există
şi nemulţumiri interne atâta din sectorul baronilor scoşi de la masă cât
şi din partea membrilor simpli care acuma trebuie să meargă cu capul în
jos printre alegători.
Ar fi de dorit pentru Antonescu să dea liber la exprimare tuturor
membrilor de partid, să nu cenzureze contactul cu membrii de partid,
indiferent că e criticat sau nu şi să nu se încreadă în cei care îl
laudă orice ar face. Aceia vor fi primii care ii vor săpa groapa. Dacă
vrea să ştie ce are de făcut, trebuie să cunoască mai întâi situaţia
reală din partid şi să îi lase pe toţi să vorbească indiferent că îi
convine sau nu ce spun. Dacă nu va proceda aşa nu doar el va avea de
pierdut, ci tot partidul, care se va sparge ademenit ba de unii ba de
alţii şi va avea soarta PNTCD sau a PPDD.
De ce a pierdut PNL voturile cetăţenilor?
Cauzele sunt multiple şi toate ţin de dezamăgirile vizavi de
nerespectarea promisiunilor făcute la alegerile locale şi parlamentare:
I. Ne demiterea lui Băsescu, eşec care cade deopotrivă asupra lui
Ponta cât şi a lui Crin. Promulgarea de către Crin Antonescu a legii
referendumului în forma dorita de PDL in August 2012, a convins aproape
pe români că Antonescu fie este slab, fie a dat legea în mod deliberat
legea pentru a-l păstra pe Băsescu;
II. Declaraţiile oscilante vizavi de coabitare au arătat că ştia
foarte bine de mult mai înainte despre conţinutul actului şi totuşi a
tăcut, l-a acceptat şi l-a acoperit;
III. Numărul mare de miniştri PNL demişi şi judecaţi, cu probleme
juridice, arată că ori este condus de penali şi este obligat de aceştia
să îi nominalizeze, ori nu ştie ce are în partid şi tot partidul este
corupt. La această imagine este ajutat de Băsescu şi Ponta;
IV. Compromiterea partidului prin acceptarea unor personaje dubioase
şi fără valoare în rândurile sale sau a unor traseişti notorii. Cazul
Becali este elocvent;
V. Alegerea unui moment prost pentru ieşirea din USL Dacă momentul
ales ar fi fost acela al numirii lui Kovesi la DNA sau al votului la
miez de noapte pe legea modificării codului penal, PNL ar fi câştigat un
capital politic imens. Dar ieşirea din USL având ca subiect numirea lui
Johannis va viceprim ministru a lăsat impresia că de fast totul a fost
făcut din orgoliu;
VI. Menţinerea legăturilor în teritoriu „la alegerea reprezentanţilor
locali” apare ca o concesie făcută celor supăraţi că sunt scoşi de la
ciolan şi o încercare de a îmbuna nemulţumirile din interior. Chiar dacă
la nivel de conducere naţională a avut votul reprezentanţilor, în
teritoriu ieşirea de la guvernare a creat mari nemulţumiri în PNL nu
pentru că peneliştii doreau sa facă ceva pentru cetăţeni, ci pentru că
îşi pierdeau funcţiile, contractele, privilegiile,
VII. Modul în care Antonescu discută despre fosta alianţă şi foştii
aliaţi după ieşirea de la guvernare arată că este frustrat, şi nu are
caracter, el se fereşte să facă aprecieri vizavi de guvernare, loveşte
doar în oameni nu contestă nici chiar programul cu care a venit Ponta în
faţa parlamentului, ba mai mult acceptă că acest program este tot
programul USL, deşi atâta vreme cât apar elemente noi în el cu unele
puncte care sunt chiar contestate şi combătute cu vehemenţă în campania
electorală, nu mai putem vorbi de program USL. Din nou Antonescu nu este
în stare să meargă până la capăt, nu respectă principiile şi admiţând
că programul cu care a venit Ponta în faţa parlamentului este acelaşi
program practic nu este o critică la adresa guvernării ci un ajutor
pentru că astfel justifică guvernul lui Ponta şi totodată lasă uşa
deschisă revenirii la guvernare.
Ce ar trebui să facă Antonescu pentru a recâştiga electoratul?
A. În primul rând să îşi asume toate greşelile, să înceteze cu minciunile şi acoperirea faptelor ruşinoase;
B. Să nu mai accepte în structurile de conducere la nivel naţional şi
să nu mai propună în funcţii publice, în guvern sau pe listele de
alegeri membri de partid cu probleme penale, cu dosare în cercetare sau
cu probleme de compatibilitate;
C. Să stabilească clar şi concret ce intenţionează să facă, fără
jumătăţi de măsură. Dacă intenţia şi dorinţa partidului este să continue
şi să sprijine guvernarea Ponta, atunci să o spună, să o facă oficial,
nu cu jumătate de gură. Nu mai merge cu jumătăţi de măsură. Ori în
căruţă ori în teleguţă. Dacă partidul cere reintrarea la guvernare,
Antonescu trebuie să organizeze congres al partidului cu demisia pe masă
şi să voteze fără presiuni, fără ameninţări.
Dacă se va vota refacerea USL are două variante:
- Dacă el ca persoană nu mai poate lucra cu Ponta, poate rămâne
preşedinte de partid dacă e reales, dar să desemneze pe altcineva
copreşedinte USL, care să poată lucra cu Ponta în numele partidului şi
al cetăţenilor, fără însă a mai face compromisuri de la principiile PNL.
În felul acesta reface USL fără a-şi călca pe mândrie;
- Dacă nu mai poate accepta el personal sub nici o formă refacerea
alianţei din cauza divergenţelor avute cu Ponta atunci să îşi dea
demisia din funcţia de preşedinte de partid şi să nu mai candideze, dând
ocazia partidului să desemneze un viitor preşedinte de partid aşa cum
vrea partidul;
În ambele situaţii, Antonescu va câştiga un capital enorm atât în
partid cât şi în faţa cetăţenilor, şi poate candida liniştit atât
susţinut de partid cât şi independent la preşedinţie, va lua mai multe
voturi decât ar lua acum sau dacă ar menţine această stare confuză şi
urât mirositoare;
Dacă se stabileşte rămânerea în afara guvernării
- să se alieze cu forţele e dreapta care îi împărtăşesc
principiile,dar în nici un caz cu UDMR şi PMP, să strângă rândurile
dreptei, să nu mai pedepsească sau dea afară din partid colegii care nu
sunt de acord cu el, diversitatea de opinii şi dreptul de a spune ce
gândeşti înseamnă democraţie. Să atace programul de guvernare al USD şi
să declare că acesta nu mai este un program USL, chiar dacă păstrează
unele puncte din cele stabilite de fosta alianţă.
- Să stabilească obiective concrete, palpabile, cu termene şi măsuri
controlabile, pentru ieşirea din starea în care să găseşte ţara. Românii
s-au săturat de promisiuni fără bază reală şi planuri fără măsuri.
- Să nu mai facă declaraţii sub imperiul stărilor emoţionale şi nici declaraţii pe care apoi să le infirme sau regrete;
Indiferent ce măsură sau linie va adopta, aceasta va trebui stabilită
cât mai repede cât mai direct, cât mai clar. Recent Antonescu a
declarat că dacă PNL nu va reuşi un scor de 20% la alegerile
europarlamentare îşi dă demisia de la conducerea partidului. Este o
promisiune sau o înţelegere la nivel de partid? Oricum ar fi, se remarcă
două lucruri, unul că îi place să „demisioneze” şi al doilea, că se
pare că deja s-a stabilit pe ce linie va merge PNL după alegeri, va
reveni la guvernare, fără Antonescu pentru că cel care îl va înlocui va
ţine seama de interesele financiare ale celor care îl vor vota. Dacă
peneliştii vor să scape de Antonescu, acum e momentul, să o facă, prin
nemobilizarea la europarlamentare, apoi alegerea unui preşedinte care să
le respecte dorinţa dea reveni la ciolan.
Mingea continuă să sară
Se pare însă că Antonescu nu se lasă şi un Neghiniţă aflat în urechea dreaptă îl învaţă la prostii:
- nu se lasă de răutăţi, continuă să atace verbal PSD, în loc să se concentreze pe problemele reale;
- prin declaraţiile sale determină membrii PSD din teritorii care
măcar de ochii lumii mai păstrau contactul cu liderii locali PNL, să
rupă legăturile deci accesul la contracte;
-Pierde unii membri de partid(vezi cazul Diaconu, chiar Tăriceanu)
care mai aveau oarece priză la public, aducând în locul lor oameni cu
probleme de imagine;
- se prezintă pe posturi TV profund antipatice alegătorilor cu
simpatii băsiste declarate, confirmând astfel speculaţiile lui Ponta,
cum că ar fi trecut în tabăra marinarului, confirmând zicala că atunci
când Dumnezeu vrea să pedepsească pe cineva, nu îi ia viaţa, doar
minţile.
Dar să nu uităm că puterea de la Bucureşti este ca floarea soarelui,
se învârte după lumina Licuricilor. Să vedem cine va câştiga majoritatea
în parlamentul european. Politica partidelor noastre se va reorienta în
funcţie de cine va avea majoritatea europeană. Dacă PNL nu ia măsuri
urgente, va trebui să îşi schimbe semnul electoral şi să întoarcă
direcţia săgeţii.
PNL la răscruce