luni, 20 august 2012

Realitatea care nu ne convine



Mai sunt 24 de ore. Ministerul de interne a terminat de numărat de verificat, de periat listele electorale permanente sau nepermanente. Toata lumea vorbeşte numai despre ele, de parcă în ele ar sta soarta ţării. În ele ar sta soarta ţării, dacă această ţară ar fi una normală, cu conducători normali, cu o legislaţie normală, cu procurori normali. Dar noi trăim într-o ţară atipică, anormală, cu preşedinţi care îşi bat joc de voinţa populaţiei, cu o legislaţie făcută spre a fi călcată şi interpretată, cu legi anticonstituţionale, cu procurori care investighează cu biblia în mână, nu cu codul penal, o ţară în care practic nu mai există nici o lege valabilă, atâta vreme cât nouă oameni îmbrăcaţi în roşu,conduşi de un jurist consult cu probleme grave de vedere, cu certificat de handicapat, în loc să apere legea supremă o modifică.

Ei bine, cu toate acestea, există oameni care se încăpăţânează să creadă în continuare că 7.4 milioane de semnături sunt suficiente pentru a convinge doi preşedinţi, unul chior şi unul miop, să vadă demisia. Îmi pare rău să dezamăgesc atâta lume, dar cred că la această oră suntem mai mulţi cu probleme de miopie. Cei 7, 4 milioane, deşi au dreptate şi legitimitate să spere şi să ceară demisia, nu văd că această demisie nu va veni, nu aşa cum este normal şi firesc şi nu decisă de CCR. Zegrean mai degrabă îşi sparge ochelarii decât să voteze demisia lui Băsescu, cel care l-a ridicat acolo unde l-a ridicat şi care i-a dat şi scutirile de taxe şi impozite odată cu certificatul de handicapat şi salariul de 30000 de lei ca preşedinte al CCR. Şi aşa, cu sau fără ochelari, indiferent ce documente i se pun în faţă el vede doar un lucru :Băsescu.

Eu cred că CCR nu va vota validarea, pentru că :

1. După vizita secretarului secretarului de stat american :

a. Antonescu a dat o declaraţie la tv în care critica în termeni nediplomatici atât pe Barroso, Merkel, cât şi departamentul de stat al SUA. Cine are ochi să vadă şi nu să fie văzuţi, realizează că nici un preşedinte de stat ( candidat la preşedinţie, interimar cu speranţă la alegeri cu menţinerea provizoratului până la alegeri) nu face astfel de declaraţii atâta vreme cât speră sau crede că va avea o şansă cât de mică să reprezinte statul în continuare şi să fie responsabil ca preşedinte de politica externă a ţării. Nu cred că Antonescu ar fi atât de lipsit de diplomaţie sau orientare încât să iasă pe post cu astfel de declaraţii în perspectiva unei eventual şanse la preşedinţie. Deci această intervenţie a lui Antonescu arată clar că pentru el relaţiile viitoare cu Merkel, Barroso şi ambasadorul - Jucător Ghitenstein, nu există;

b. Ponta a declarat de două ori, odată pentru un ziar englez şi a doua oară la Iaşi, că o coabitare cu Băsescu nu este previzibilă. El ar fi de acord, ar încerca, dar nu crede că Băsescu ar fi în stare de o relaţie cu USL. De reţinut că Ponta nu a spus „în eventualitatea în care Băsescu ar redeveni preşedinte” el a spus direct că nu crede că Băsescu va demisiona. Bineînţeles că această declaraţie a fost dezavuată de Antonescu, dar porumbelul deja scăpase;

c. De la vizita emisarului Înaltei Porţi, Băsescu a renunţat la garaje şi sedii de campanie, a plecat –la intimidare – în teritoriu, ca să arate că nu îl mai interesează lupta politică şi imagologică, şi-a scos haitele de procurori la atac cu biblia pe post de cod penal, şi s-a dus prin secuime ca să dea subiecte de bârfă ziariştilor, să îi facă pe cei doi juniori să cadă în declaraţii antisemite, să insinueze că s-a dus acolo ca să îl convingă pe Puşcaş să voteze pentru el. Presa s-a lăsat păcălită, cei doi se pare că au fost mai înţelepţi. Băsescu practic îşi bate joc de adversari, de presă şi de toţi cei 7,4 milioane plus alte milioane care îl vor jos, dar nu au venit la vot pentru că nu îl vor nici pe Antonescu. El ştie că soarta îi este hotărâtă de mult şi CCR nu va face altceva decât să consfinţească ceea ce alţii din afară au decis.

2. Dacă Băsescu ar fi simţit măcar că scaunul îi este în pericol, şi-ar fi dat demisia, nu de onoare ci de frică. Există sau dacă nu există ar trebui inventată şi demisia de frică, în cazul lui de frică că îşi pierde privilegiile prin referendum. Băsescu este prea mândru dar şi prea avid de câştig, ca să lase din mână o ditamai vila, cu 2 milioane  de euro investite de curând , ca şi imunitatea preşedinţială. Este prea practic , prea mercantil ca să piardă asemenea avantaje. Deci dacă ar fi primit informaţii sau indicaţii să accepte demiterea prin referendum, ar fi ales demisia, pentru a nu pierde casa şi imunitatea;

3. Se aude că doamna Pivniceru şi-a dat demisia din magistratură, în speranţa că ar putea fi numită ministru de justiţie până să se întoarcă Băsescu. Oare se va realiza? Să vedem .

Aceste realităţi, adevăruri, concluzii logice le poate trage oricine, dar românul, acest gugustruţ fără egal preferă să se facă că nu vede, se supără dacă cineva i le spune şi preferă să doarmă cu capul în nisip decât să privească realitatea şi să acţioneze în consecinţă. Aşa se face că toţi stau cu ochii pe antene aşteptând argumente şi dovezi salvatoare. Salvarea nu vine stând cu capul în nisip şi refuzând realitatea. Ponta s-a făcut că nu vede listele umflate până s-a lovit de ele, sperând că nu se va ajunge niciodată la situaţia să fie nevoie de actualizarea lor. Uite că aceasta politică ne costă. Antonescu a tăcut din gură la celelalte declaraţii ale lui Ghitenstein sau oficialilor europeni, sperând că va fi preşedinte, dar uite că nu va fi pentru că după revenirea lui Băsescu el va trebui să îşi dea demisia din viaţa politică, şi aşa a decis să spună lucrurilor pe nume şi să îi certe pe cei care îşi bagă nasul în viaţa românilor. Mai devreme sau mai târziu, toţi trebuie să scoatem capul din nisip. Românii ce aşteaptă ?

10 comentarii:

  1. ..."cu procurori care investighează cu biblia în mână, nu cu codul penal,..."

    Iti dau un citat din Lege. Sunt sigur ca o cunosti dar o ignori voit:

    "Juramantul martorului
    Art. 85.*) - Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
    In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.
    Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
    Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
    Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
    Situatiile la care se refera alin. 3, 4 si 5 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.*)
    Dupa depunerea juramantului sau dupa rostirea formulei prevazute in alin. 5, se va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.*)"

    RăspundețiȘtergere
  2. Steliane, umbli cu jumatati de masura. Poti sa spui de unde provine citatul sau articolul respectiv? Nu cumva asta este juramantul depus de martor in fata judecatorului ? Ce face acuma procurorul face si treaba popii si a judecatoprului ? Nu crezi ca isi aroga procurorii prea multe atributiuni ? Din cate stiu eu datoria procurorului este sa stranga probe, iar martorii se citeaza in instanta si acolo au datoria sa se prezinte, nu in fata procurorilor, asa cum insinueaza si intimideaza procurorii cu biblia in mana care ameninta si sperie oamenii. NICI UN CETATEAN NU ARE NICI O OBLIGATIE SA DEPUNA MARTURIE IN FATA PROCURORULUI, CI DOAR IN FATA CURTII. ASTA NU O SPUI, SAU NU O CUNOSTI ? PROCURORUL ARE DREPTUL SA IL CITEZE PE CETATEAN IN FATA CURTII, NU SA IL PUNA SA JURE PE BIBLIE.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi place ca folosesti expresii mai putin ferme. Banuiam ca cunosti de unde provine textul si asta explica siguranta cu care faci afirmatii. In fine...Textul e preluat din Codul de procedura penala care este folosit atit de procurori cit si de judecatori in egala masura. Procurorii audiaza si ei martori si procedura este identica. Martorii sunt citati si de catre procurori. Nu vezi o groaza de domni onorabili care ies de la DNA si spun ca au fost audiati ca martori ? Procurorii string probe (pro si contra, asa-i ca asta nu stiai ?) iar judecatorii pot face si ei asta.
      In cocluzie te rog din suflet, citeste Codul de procedura penala si sterge repede prostia pe care ai postat-o la sfirsitul comentariului tau si inca cu litere mari.

      Ștergere
    2. Steliane, procurorii nu au acelesi atributiionui si nici aceleasi drepturi ca judecatorii. Si nici nu exista obligativitatea prezentarii in fata procurorului ca martor. Iar chestia cu juratul pe biblie nu este nici necesara nici obligatorie la audierile sau investigatiile procurorilor. Omul jura doar in fata instantei. Stii asta dar rte faci ca nu stii . asa ca las-o jos.

      Ștergere
  3. Daca ai studiat acelasi Cod de procedura ca si mine atunci cunosti si urmatoarea prevedere:

    "Sarcina administrarii probelor
    Art. 65. - Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.
    La cererea organului de urmarire penala ori a instantei de judecata, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este OBLIGATA sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze."

    Procurorii unde se incadreaza, la organe de urmarire penala sau la instanta de judecata ?
    Cred ca raspunsul e clar si in situatia asta daca tu nu ai alt cod ascultarea martorilor se face exact in acelasi fel si de catre procurori si de catre instanta.
    Daca ai o alta parere spune-mi te rog la ce facultate ai studiat dreptul, dupa care eu o las jos.

    RăspundețiȘtergere
  4. Neacsule, de peste 78 de ani romanul sta cu capul in pamant si ...ia picioare in cur. Cand vreunul se satura si vrea sa scuipe pamantul, ridica tigva si vine alt roman si/i scoate ochii.
    Odata cu venirea unei case regale straine am avut marea sansa sa devenim vertebrali.
    Odata cu acceptarea predarii lui Antonescu si a plecarii regelui am devenit mai nevertebrati ca inainte.
    Asasinarea lui Ceausescu confirma regula....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. micutule, poate as accepta ideea unei case regale, dar nu a gangavitului tradator. El si-a vandut onoarea cand a facut pactul cu rusii si a parasit tara cu averile pe care si le-a luat, numai ca sa scape cu viata. Pentru el Romania nu mai exista si nici el pentru romani. Putea fugi in curul gol, putea sa fie exilat, putea sa se opuna cu pretul vietii,a ales calea cea mai dezonoranta, averile o decorattie,si fuga.Poate sa spuna cine ce o spune , l-a tradat pe Antonescu, a tradat tara, a abdicat, asta nu mai poate fi rege si nici neam de neamul lui coboratori din el.

      Ștergere
  5. Omule eu nu spun nimic despre venirea lui la putere. Eu spun ca acele momente ne/au descalificat. Inclusiv intoarcerea armelor impotriva germanilor. Un popor are ocazii destul de rare sa isi arate onoarea si demnitatea. Ce am castigat daca am mers cu rusii ?
    Poate nu pierdeam atatia ostasi si poate ac pozitia noastra era alta. Cat am platit daune de razboi si cat ne/au furat toti in atatia ani e mult mai mult decat daunele. Si eram,, cu mainile curate...,,.
    Pe blog chiar am o postare care face vorbire despre ce cred eu.
    ,, Intre noi si Nistru, mai sunt romani!,,

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Micutule, sa fiu sincer, nu pot da un raspuns transant aici .Nu as putea spune si nu am de unde sa stiu care ar fi fost soarta Romaniei daca nu intorcea armele impotriva Germaniei. Sanu nu crezi cumva ca am fi fost tratati ca Italienii, sau ca Ungurii, ca nici unii nici altii nu erau vecini cu Rusii.Si asa am platit despagubiri de razboi rusilor, desi am luptat si alaturi de ei si daca nu intorceam armele , multi dintre ei ar fi murit si nu ar mai fi ajuns sapuna steagul in Berlin inaintea americanilor. Nu despre onoarea tarii era vorba acolo , atunci, ci de supravietuirea tarii. Am fi fost rusificati fortat toata tara daca razboiul ne prindea in tabara nemtilor. Adevarul, durerea cea mare este ca nu suntem practic acceptati si nici doriti de marii Europei nu neaparat pentru ce s-a intamplat la 23 August, ci pentru ca ne sunt prea datori toti si nu le place sa stie asta , si avem prea multe de care au nevoie. In plus, au nevoie de un popor de fraier condus de presedinti lingai si altul nu e in toata Europa.

      Ștergere

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.