Primul tur între eșece și succesuri

Am trăit-o și pe asta. Au avut loc alegeri, toată lumea a pierdut, dar toți sunt fericiți, de ai zice că toți au câștigat din primul tur. Nu am văzut unul să spună că e nemulțumit de rezultat, nici măcar dispărutul de la Putna, cu ale sale 0, x.
Învingătorul fără merit
Iohannis, care se consideră Marele Câștigător, se și vede președinte, dar nu pentru că a obținut cele 37% procente, ci pentru că știe că a primit chipiul (pe vremuri se dădea caftan, dar acum vremurile sunt mai grele, deci merge și șepcuță) de la Înalta Poartă. Peste 5 ani viitorul președinte va primi o bască sau poate numai moțul de la bască. Deci Iohannis, deși a primit mai puține voturi decât anunțau sondajele tele-comandate înainte de alegeri, și chiar mai puține decât spera el, se laudă și strigă peste tot că a înfrânt. Pe cine ? Pe Viorica ? Păi bine dar a fost blat pe față, amândoi au tras să îl scoată pe Barna din joc, locurile erau stabilite, iar în condițiile astea normal ar fi fost ca Iohannis să fi avut peste 45% din voturi. Dacă nici când cele mai mari partide trag în aceeași direcție nu îi  iese lozul cel mare, ce să mai spun când se vor da cap în cap cu adevărat? Am auzit că Veorica l-a provocat pe Klauss la discuții, iar acesta a varientat răspunsul. Cică o să întrebe echipa de campanie, ca Băsescu când cu pumnul și palma.  Ce să o întrebe, dacă este suficient de bărbat să se bată cu ultimul samurai în fustă? Bă mă lași? Sau se gândește dacă nu cumva a făcut o greșeală băgându-l pe Rareș în politică,că uite, avea nevoie de el acum la realitatea. Cine o să îi ia locul făcând pe imparțialul cu gura plină de kko? Probabil acum caută pe cineva care să pregătească și întrebările și răspunsurile în așa fel încât să le poată  exprima și el fără să se facă de  râs în fața altui monument al prostiei. Să fiu sincer, aș vrea să asistăm la o confruntare între cei doi, să ne mai descrețim frunțile, ar depăși recordul de audiență,  în mod cert ar fi  declarat cel mai reușit sit-com al timpurilor. Să îi asculți pe Iohannis și pe Veorica debitând inepții timp de două ore, doar ei doi, ar fi un deliciu și fie și măcar pentru asta, meritau să ajungă amândoi în turul doi, că altfel, oricum nici unul dintre ceilalți candidați nu ar fi avut nici o șansă în fața aparatului de votat al partenerilor g(h)oți. Dar să îți fie teamă ție, ditamai dulapul național să ai o confruntare directă cu o femeie care abia poate să spună două cuvinte fără să greșească, dovedește că ai o părere mult mai proastă despre tine, sau, de fapt chiar că ești mai slab, să nu zic altfel, decât ea. Iohannis și-a pus singur prețul.
Sabia fără samurai
Viorica se consideră și ea  marea câștigătoare a acestui tur de scrutin, nu doar pentru că a ajuns în turul 2 și astfel și-a asigurat continuitatea la conducerea partidului, ci și pentru că a obținut un scor mai mare decât spera, dar mai ales o diferență uriașă între ea și Barna, lucru la care nu mai spera din Mai încoace. Dar când boierul și arendașul (a se citi Iohannis și Viorica) se înțeleg, lucrurile merg bine și toată lumea e mulțumită. Amândoi au dorit să scape de Barba și au scăpat. De acum încolo, pentru Viorica nimic nu mai contează. Ea știe mai bine decât oricine câte cepe degerate valorează și nu ridică pretenții mai mari. Pe ea o interesează nu președinția României ci a partidului, ori prin obținerea celor 24 de procente, la 12 de Iohannis, a atins sublimul. E adevărat, satisfacție mai mare decât mersul pe bicicletă nu putea avea nici în Cesex. Niște Robespieri din partid îi cer să pedepsească niște mahări de partid   pentru rezultatele proaste obținute în ograda lor, dar Viorica nu va risca să se pună rău cu doi dintre cei mai influenți oameni din partid care pot cumpăra oricând 20% din voturile din partid la care dacă adăugăm dușmanii tradiționali dar cameleonici ai Vioricăi, ar duce la eliminarea ei din fruntea partidului. Așa că Viorica va juca rolul împăciuitoarei, va spune că partidul nu are timp acum să se războiască intern, că trebuie să se concentreze pe turul doi, că au șanse la Cotroceni. Gargară, Viorica știe că nu are șanse,  că jocurile sunt făcute în altă țară, ea e mulțumită că a ajuns în turul doi, iar diferența față de Barna este marele ei atu, chiar dacă meritul îi aparține lui Iohannis atât prin ONG-urile care au creat dosarul Barna cât și prin numărarea voturilor.
Băsescu se ”mira” acum 15 ani, ce ”blestem” este pe capul românilor de erau nevoiți să aleagă un președinte dintre doi comuniști. Săracul de el, nu știa răspunsul. Azi după 15 ani, Iohannis ar trebui să se mire cine a blestemat românii să aibă de ales între doi…proști. Culmea e că răspunsul e…  același.
Călărețul fără cal
Barna, aparent este marele perdant. Greșit, Barna nu a pierdut nimic din ceea ce  merita și avea. La USR pierderea constă în faptul că eu au visat sau s-au umflat în urma rezultatelor nesperate de la europarlamentare dar nu au luat în calcul câțiva factori și anume:

1. În mai, o parte din voturile primite  nu au venit de la simpatizanții  sau electoratul propriu,  ci de la cei care nu au mai vrut să voteze nici cu USL-ul nici cu PNL-ul, alegând un partid care dădea impresia că e curat, fără penali. Situația s-a schimbat acum, grație dosarului lui Barna pus pe tapet de cel care se temea cel mai mult de el, Iohannis, prin unul din ONG-urile de suflet. Deci abia acum USR a fost votat de electoratul său și trebuie să fie mulțumiți, au primit chiar și ceva în plus, DAR NU DE LA PLUS;
2. În mai, alături de el, de USR a fost și PLUS, care a tras și s-a mobilizat, pentru a prinde și ei locuri la Bruxelles. Acum Cioloș nu a mai avut nici un interes să scoată Barna procente, aș spune dimpotrivă. Cioloș practic dorește îndepărtarea lui Cioloș pentru a prelua el locul de lider al ambelor partide, motiv pentru care acum pretinde că dorește fuziunea celor două grupări. Da, o dorește, dar pentru el;
3. În mai, Iohannis l-a ajutat pe Barna, așa cum a putut, fie și chiar fără a-l faulta,  nu l-a tratat ca pe un dușman, iar populația a văzut în USR un dușman al PSD, alături de celelalte partide din opoziție. Voturile, așa cum spuneam au venit din ură, nu din dragoste. De data asta însă un vot pentru USR nu însemna doar un vot împotriva PSD sau a lui Dragnea/Viorica  ci și un vot pentru viitorul președinte, iar românii, chiar și dușmanii PSD-ului au fost mai parcimonioși. Mulți dintre ei dintre cei care au votat cu USR-ul în mai, au dat voturile acum către ceilalți candidați. Nu Barna a tras USR-ul în jos, practic aceasta este treapta reală a USR.

Deci când se va lua în calcul soarta lui Barna trebuie să se țină cont de toate aceste lucruri. Este adevărat, diferența de voturi dintre cele două alegeri este de 600000 de voturi, dar trebuie ținut cont că Plus a făcut practic non combat pentru că Cioloș a urmărit înfrângerea lui Barna, ca și Iohannis. Barna se suise pe un cal care nu era al lui, a crezut că poate sări cu el peste orice obstacole, dar a fost aruncat din șa pentru că nu era calul lui, era un cal de împrumut, calul nu îl cunoștea, iar el nu mai călărise până atunci. Practic Barna a fost învins de foștii prieteni de la Europarlamentare, nu de Viorica. Acesta a făcut două greșeli mari:
Continuarea în  Cuiul Catarii 
Primul tur între eșece și succesuri