Se poartă trădarea

Fără îndoială  România a intrat într-o fază nouă a existenței ei. Până în 89 erai pasibil de pedeapsă dacă făceai bișniță, adică ceea ce fac toti oamenii de afaceri din zilele noastre. Înainte se făcea bișniță cu blugi, țigări, parfumuri, reviste play-boy, bilete la cinema, ciorapi de damă, băuturi fine, azi se face cu grâu, case, funcții, grade, doctorate, dosare la DNA, pestă porcină, vaccinuri, medicamente compensate, anti-cancerigene, vacanțe, imunități, locuri de muncă, azil politic și cam tot ce nu are românul dar nu cel de rând ci cel care își permite să plătească. Tot înainte, mai erai ridicat de securitate  dacă strigai mi-e foame,  sau m-am săturat.  Acuma securitatea nu te mai ridică, doar te înregistrează și te șantajează atunci când devii o amenințare pentru un contracandidat sau candidat. Deci am evoluat, acuma avem mai multă libertate de mișcare, de exprimare, de îngropare,  putem  face orice și,  deși se știe tot ce faci, nu ești pedepsit imediat, e mai convenabil să fii șantajat și folosit cu imaginea ta de rezistent cu tot.  Înainte erai învinuit de trădare dacă vindeai, dădeai sau facilitai ajungerea unor  bunuri strategice, invenții, secrete, documente secrete pe mâna unor puteri străine,  din orice punct cardinal al lumii. Astăzi nu mai vezi așa ceva, am evoluat. Serviciile secrete sunt conduse, dirijate de cele ale altor state, numite  parteneri strategici, măruntaiele pământului național sunt sfredelite, scanate de specialiști străini care nici măcar nu ne spun ce au văzut acolo, toate rezervele strategice sunt exploatate de firme străine, de la care noi abia reușim să cumpărăm câte ceva, iar invențiile sunt inventariate și date pe mâna unui partid care este format în marea majoritate din persoane cu dublă cetățenie, finanțat și dirijat de un vecin care are pretenții teritoriale asupra României.  Să mai spună cineva că nu au avut lor schimbări majore în societatea românească.
Dar bomboana pe colivă o pune modul în care este folosită sintagma ”înaltă trădare” în România de azi. Astăzi nu mai ești trădător dacă îți trădezi țara, o denigrezi, atentezi la independența și suveranitatea ei, îi vinzi secretele și bunurile. Nuuuuuuuuuuuuuuuuu, asta este liber de 30 de ani. Un profesoraș apoi ingineraș din Craiova  și-a început afacerile vânzând documentele avionului care se construia la Craiova și a ajuns mare ministru, iar acuma se bucură de libertate și afaceri prospere, fără să îl întrebe nimeni ce și cui a vândut, fără să i se fluture prin față cuvântul trădare. Dacă ai fost suficient de isteț să faci afaceri cu reprezentanții unei țări care influențează măcar, dacă nu cumva chiar conduce viața politică românească, poți vinde orice, chiar și Arcul de Triumf, ca să nu mai spun de Tezaurul  sau rezerva de aur a României. Dar poți să ai mari probleme dacă trădezi  interesele de partid sau nu acționezi cum vrea un locuitor al unui palat din cele locuite de ”penali”.
Înaltă trădare sau absurdă eroare?
Când Ludovic Orban, circarul de serviciu al Cotroceanului a înaintat un denunț împotriva Vioricăi pe motiv de trădare pentru că a efectuat o vizită oficială ca prim ministru în Israel fără să ceară voie  domnului președinte, DIICOT  a găsit de cuviință să considere că fapta face obiectul art 398, articol care spune că faptele prevăzute la art 394-397 ale CP săvârșite de înalți demnitari ai statului sunt considerate fapte de înaltă trădare. Articolele respective se referă la:
Art. 394 Noul Cod Penal Trădarea
Art. 395 Noul Cod Penal Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat
Art. 396 Noul Cod Penal Trădarea prin ajutarea inamicului.
Art. 397 Noul Cod Penal Acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-398
Fără a fi simpatizantul unei părți sau a alteia, nu pot să nu constat stupefiat, că :

1. Domnul Orban a făcut un denunț împotriva unui înalt demnitar al statului, pentru Înaltă trădare, adică încălcarea art 398, CP,  fără a prezenta care sunt faptele,  pretinzând că există indicii că ar putea fi vorba de art 394 litera b, care se referă la  b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului. Asta e învinuirea. Care după cum se vede, este general, aia, aia sau aia, dar care sunt faptele prin care se susține această învinuire nu se știe.  O vizită oficială în Israel?  Mai este invocat art 407 alin 1 CP dar acesta nu face obiectul învinuirii de înaltă trădare, deci nu are ce căuta în această învinuire, nefiind  subsumat  art 398, așadar nu intră ca faptă în învinuirea de înaltă trădare. Dacă ne uităm atent la încadrare, constatăm că pentru a putea face asemenea învinuiri, trebuia să deții date, informații și documente cu caracter secret și confidențial, pentru că altfel nu poți arunca așa cu cuvintele și învinuirile.  Înalta trădare în baza art 394 cere probe temeinice, că nu mai suntem în Decembrie 89 să învinuim de subminare pe singurul președinte al ultimilor 53 de ani  care a mărit capacitatea economică politică și de apărare a statului,  fără să ne facă nimeni nimic. Gata, aia a fost s-a putut atunci, când toți eram proști și voiam să scăpăm de Ceaușescu, fără să știm că scăpăm de Dracu și dăm de tac-su.   Întrebarea care se pune este cu ce probe a venit delatorul, de unde le-a obținut și în ce calitate, pentru că este un pârlit de șefuleț de partid,  penal  conform definiției propriului oblăduitor, care nu e în stare nici să își guverneze propriul partid, dar să guverneze o țară. Față de el, Dragnea măcar își strunește slugile,ferma,  dar Orban nici măcar slugi nu are, e un arendaș închiriat. Deci are Orban probe și dovezi privind activitatea delegației române în Israel? Dacă da, cum le-a obținut, că de la Mossad nu cred. Îmi e teamă  că poate fi învinuit cel puțin de obținerea de date clasificate, iar dacă a mai arătat și altcuiva și răspândire. Cotoioasă treabă.
2. Domnii procurori, băieți de partid și ei, subordonați aceleiași persoane care l-a împins pe Orban să facă plângerea, au preluat mingea, dar pentru că nu aveau nimic împotriva persoanei au dispus cercetarea ”in rem”. Culmea prostiei și a absurdului este ca domnii de la DIICOT au deschis dosar și cercetează fapte IN REM pe un articol care nu poate nici logic, nici juridic să facă obiectul unui dosar penal în rem, pentru că cere prin însăși definirea sa, o persoană anume, cunoașterea persoanei, altfel, nu se poate deschide dosar penal. Iată ce scrie art 398 : ” Faptele prevăzute în art. 394-397, săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, constituie infracţiunea de înaltă trădare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”

Dacă eu nu sunt tâmpit, ca să faci un dosar pe art 398, trebuie mai întâi să fie dovedite cel puțin una din faptele conținute de cele patru articole, 394-397 iar a doua condiție, de fapt prima,  este să SE CUNOASCĂ PERSOANA, MEMBRĂ A CSAT care s-a făcut vinovată de una din fapte. Deci nu se putea deschide dosar de înaltă trădare în rem, pentru că se știe cel puțin faptul că persoana care a suspect este membră a CSAT, condiție obligatorie pentru a vorbi de Înaltă Trădare. Deci, pe de o parte, Orban a indicat persoana dar nu și fapta, iar DIICOT  a deschis dosar penal pentru faptă, dar ÎN REM, adică fără a cunoaște persoana,  deși art 398 nu se poate invoca fără cunoașterea chiar  și doar în calitate de suspect, a făptuitorului. ART. 398 CERE CA O CONDIȚIE SINE QUA NON,  CUNOAȘTEREA FĂPTUITORULUI. În ce țară trăim?
Cuie PSD
Și pentru că trăim în țara în care trăim, cea în care procurorii execută ordine politice împotriva legii și a logicii, uite că celălalt palat face și el același lucru forțând până la absurd prevederile legii, codul penal și sugrumând efectiv orice normă de logică. Domnul Dragnea, fiind la concurență cu președintele Iohannis dar și într-un passo-doble  ridicol, face același lucru, arătând că dacă e vorba de idioțenii, nici el nu se lasă mai prejos. Așa că a adus și el în discuție ”posibilitatea de a îl învinui pe Iohannis de înaltă trădare.” Doar că el se exprimă  primul, fără a învinui, pomenind de ”niște colegi” care ”l-au lucrat” (pe Iohannis) cu știrea lui, dar –vezi Doamne- decizia nu a fost luată. Deci șantaj pe față. De ce șantaj? Pentru că domnul Dragnea doar flutură spectrul unui dosar penal de înaltă trădare prin fața lui Iohannis, știind că simpla deschidere a unui dosar penal pe acest articol 398 duce automat la suspendarea președintelui până la finalizarea dosarului (care se poate lungi sine-die până la calendele grecești cu apeluri cu tot), ceea ce ar însemna moartea politică a lui Iohannis. Această amenințare are un scop foarte clar și nu este greu de ghicit ce își propune. Partea interesantă este că motivele invocate de Dragnea ca pretinse acte de trădare sunt și mai absurde, și mai departe de art 398 CP,  pentru că practic nu se încadrează în articolele394-397 nici cu forcepsul. Iată ce a declarat Hamsterul: ”Exista acel document. Unii colegi din PSD l-au lucrat, am știut că lucrează la el. Nu este forma finală. Încă nu am luat o decizie finală. Cu domnul Tăriceanu nu am discutat despre subiect. Opinia mea este că sunt multe acțiuni ale lui Iohannis care pot îmbrăca forma trădării. Nu mi-aș dori să ajungem acolo, dar nu e imposibil. Dacă tu, președintele României întrebi guvernul, dacă mai are bani de pensii și salarii… alertezi piețele internaționale și modifici cursul valutar. Toate atacurile la guvern au creat impresia în afara țării că aici nu există stabilitate economică. Apoi vorbim despre incitarea la schimbarea ordinii constituționale.” Deci gargară, cacealma. Șantaj grosolan, fără nici o discuție  Nimic din ceea ce spune domnul Dragnea aici nu se regăsește în faptele înfierate de cele 4 articole. Art 396 cade din start, pentru că nu suntem în război. Art 397 cade pentru că nu e vorba de acțiuni violente. Art 395 cade pentru că nu a fost identificat statul inamic, iar art.394 chiar dacă s-ar putea să poată fi invocat, nu se regăsește în faptele descrise de Dragnea. Deci toată vorbăria lui Dragnea cade din start iar eu, dacă aș fi în locul lui Iohannis l-aș ruga să facă plângerea altfel l-aș învinovăți de încercare de șantaj, așa cum Viorica îl poate învinui pe Ludovic de deținereea de date și informații secrete, pentru că nu s-au publicat nicăieri discuțiile dintre cei  doi demnitari român și israelian  care să probeze trădarea unuia sau a altuia.
Practic ceea ce a vrut Dragnea acuma, a fost să bată și el un cui în cauciucul  lui Iohannis de fapt același cui pe care l-a scos din cauciucul mașinii cu număr de PSD dar nu a realizat că acționând în acest fel a admis sau a legitimat învinuirea adusă Vioricăi, pentru că a răspuns cu aceeași tâmpenie. Răspunzând în același mod, practic Dragnea a acceptat jocul lui Iohannis și de acuma orice tâmpenie sau idioțenie este posibilă. Dragnea a vrut să o ajute pe Viorica, speriată de învinuirea de înaltă trădare și a vrut să îi arate că luptă cu Iohannis, cu aceleași arme, pentru salvarea ei, dar acceptând armele lui Iohannis, a acceptat și învinuirea, pentru că Iohannis îi va spune acuma că și fapta sa este la fel de reală ca și a Vioricăi. Diferența este că a Vioricăi este pe rol dar a lui Iohannis este în faza de caterincă. Proastă mutare din partea lui Dragnea.  Asistăm practic la un joc de glezne de doi bani.
Dar cum ambii jucători sunt ageamii și de fapt joacă o baba-oarba așa ca să facă impresie artistică spre deliciul și ratingul presei și prostirea gugulanului, cel care pierde este cel care se uită la acest circ și speră ceva, deși în sinea lui știe că totul e doar circ. Pericolul cel mai mare este că iată, însăși noțiunea de înaltă trădare a fost batjocorită, nu mai avem nimic sfânt, de acuma încolo când lumea va auzi de trădare, va da a lehamite din mână, știind că procurorii, justiția, legea, nu mai înseamnă nimic, trădătorii își fac averi, iar procurorii fac dosare de trădare în rem la ordin politic, fără fapte, fără probe, fără  trădări și fără trădători. Asta până când partidele se vor umple de trădători, cum s-au umplut și de penali iar dosarul de trădător va da bine la CV pentru a prinde o funcție în stat sau a fi ales parlamentar.  După trădători vor urma violatorii și criminalii.  Deocamdată se poartă trădarea, sezonul 2018 din primăvară până-n toamnă.
PS: Curios, Ludovic Orban nu l-a turnat și pe Fifor la DIICOT pentru vizita recentă, tot pe sub mână, în Israel, nici Iohannis nu a vorbit despre ”niște evrei”. Să înțelegem că deși la guvern nu s-a știut de vizita lui Fifor, s-a știut la Cotroceni? Ptiu, ptiu, drace!


Se poartă trădarea