Răspunsul MApN la cele 41 de întrebări

Asa cum anunțam, în ziua în care am primit răspunsul la întrebarea 35 adresată Ministrului Apărării conținând sesizare privindu-l pe domnul Ilie Năstase, am primit și răspunsul la celelalte întrebări, sau mă rog, o parte din ele, că la unele, așa cum se va vedea, nici măcar nu s-a obosit să răspundă cineva. Nu le comentez, acuma, pentru ca ar trebui sa mai scriu încă de două ori pe atât și aș plictisi. Vă las să studiați răspunsul, să analizați, să comentați și să trageți concluziile de rigoare.
De la:
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Str. Izvor nr. 110, sector 5, Bucureşti
87b/14.06.2018

Către:
Domnul col.(r) Neacşu Marin
Stimate domnule colonel (r) Neacşu,      
Urmare a solicitării dumneavoastră, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi înregistrată la Direcţia informare şi relaţii publice cu nr. 87 din 16.05.2018, vă comunicăm următoarele:

1. Referitor la problematica pensiilor militare:

 În ceea ce privește legalitatea și temeiul juridic care stau la baza emiterii deciziilor de actualizare, facem mențiunea că, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Mai mult, conform dispozițiilor art. 74 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).
Precizăm că, prin adresele înregistrate sub nr. RP 1184 din 26.03.2018, RP 1341 din 27.03.2018 și RP 1361 din 28.03.2018, Casa de pensii sectorială v-a prezentat aspectele referitoare la legalitatea și temeiul juridic care stau la baza emiterii deciziilor de actualizare.
În prezent, în conformitate cu dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (astfel cum erau în vigoare la data de 30.06.2017), la nivelul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se desfășoară și procesul de actualizare a drepturilor de pensii ale tuturor pensionarilor militari aflați în plată la data de 30.06.2017, ca urmare a intrării în vigoare a  Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în care se stipulează faptul că, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ (30.06.2017), cuantumul brut al soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate și soldaților și gradaților profesioniști se majorează cu 15%.
Actualizarea drepturilor de pensie pentru pensionarii militari aflați în plată la 30 iunie 2017 se face la cuantumul brut al soldelor de funcție. În cazul beneficiarilor ale căror cuantumuri ale pensiilor actualizate vor depăși cuantumul aflat în plată (indexat), aceștia vor primi diferențele legale.
Însă, dispozițiile art. 60 alin. (3) din același act normativ (așa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017) stipulau că, în anul în care pensiile militare de stat puteau fi indexate, atât în funcție de rata medie anuală a inflației, cât și actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad şi/sau soldelor de funcţie ale militarilor în activitate, se aplicau dispoziţiile cele mai favorabile.
Ca și în cazul procesului de recalculare a pensiilor militare, nicio pensie aflată în plată nu s-a diminuat.
Menționăm că, în procesul de recalculare a pensiilor, au fost identificate mai multe situaţii atipice, pentru care nu au putut fi întocmite documentele necesare recalculării (pensionari militari care, în perioada aleasă, şi-au desfăşurat activitatea în societăţile comerciale, regiile autonome şi companiile naţionale aflate în subordinea sau în coordonarea instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională).
În acest sens, la nivelul structurilor implicate în procesul de recalculare au fost întreprinse demersuri multiple şi susţinute astfel încât, până la data de 30.06.2018, aceste situaţii să fie soluţionate, ținându-se cont de specificul fiecărui caz în parte, cu respectarea prevederilor actelor normative din domeniul pensiilor militare, cât şi a celor din domeniul salarizării cadrelor militare.
Cu privire la posibilitatea verificării modului în care li se recalculează pensia cadrelor militare în rezervă, Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.123/2015, cu modificările și completările ulterioare, au fost emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit art. 6 din Hotărâre, locurile de muncă și activitățile desfășurate sunt precizate în anexele 1 – 6 ale acesteia, specifice pentru fiecare dintre instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale și se comunică numai instituțiilor interesate, având caracter secret de serviciu (anexa nr. 1 la Hotărâre este pentru Ministerul Apărării Naționale).
Evidențiem că aspectele care au dus la clasificarea anexelor Hotărârii, şi, implicit, a anexei nr.1 la Norme, țin de faptul că acestea prezintă detaliat activităţi și locuri de muncă specifice domeniului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, acestea fiind exceptate de la accesul public.
În conformitate cu prevederile art. 33 al Anexei nr. 1 din Hotărârea Guvernului României nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare, „accesul la informații clasificate este permis cu respectarea principiului necesității de a cunoaște numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu ”.
De asemenea, Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, la art. 12 alin.(1) lit. a) menționează că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit” .
Considerăm că problema poate fi rezolvată, într-o manieră profesionistă și cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informații clasificate, prin adresarea directă a pensionarului militar centrului militar unde este luat în evidență, conform domiciliului acestuia.
Menționăm, totodată, faptul că centrele militare efectuează cu atenție încadrarea în condiții de muncă, întrucât, potrivit art. 92 lit. a) din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, constituie contravenție „nerespectarea metodologiei și a criteriilor de încadrare în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă ”.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că adeverințele prin care se atestă încadrarea în condiții superioare de muncă se eliberează în baza documentelor verificabile, cunoscându-se atât prevederile din Codul penal, referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât și cele menţionate din legislaţia pensiilor militare, potrivit cărora angajatorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea şi corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.
În altă ordine de idei, precizăm că, în cazul în care pensionarii sunt nemulţumiți de decizia de pensie, aceștia au posibilitatea de a o contesta în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, aspect consemnat de altfel în dispozitivul acesteia. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile necontestate în termen sunt definitive.
Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, în calitatea acesteia de instituţie care gestionează sistemul de stabilire şi de plată a drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale finanţate din bugetul de stat, pentru asiguraţii din aria de responsabilitate din cadrul instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, este obligată să aplice în integralitate atât prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, cât şi actele normative subsecvente.
În acest sens, Ministerul Apărării Naționale întreprinde şi susţine toate demersurile menite să conducă la îmbunătăţirea nivelului de trai al beneficiarilor drepturilor de pensie aflaţi în evidenţa Casei de pensii sectoriale.
Vă informăm că în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. k) şi art. 88 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 alin (2) şi art. 10 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Servicului Român de Informaţii, instituţia noastră are atribuţii, exclusiv în domeniul pensiilor militare de stat.
Pentru analizarea şi rezolvarea situației pensionarilor militari care nu au putut să își probeze veniturile obținute în perioada aleasă pentru recalculare pensiilor din cauza pierderii sau distrugerii documentelor justificative, în baza unui ordin al ministrului apărării naționale, la nivelul instituției este constituită o comisie a cărei competenţa este limitată la echivalarea acelor funcţii pentru care nu au fost identificate, din documentele de plată şi de evidenţă a personalului, sumele/clasele de salarizare/coeficienţii de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.

1. Referitor la domeniul financiar-contabil:

Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (act normativ abrogat în prezent), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, reglementează un nou sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, introduce un nou sistem coerent de ierarhizare a posturilor, o nouă viziune legislativă unitară, pe termen mediu și lung.
Decizia Curţii Constituţionale nr. 31/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013, precizează următoarele:
“[…] Curtea a constatat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare […].
Pentru anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2018 autoritatea legiuitoare a elaborat măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. Cu alte cuvinte, a înţeles să amâne, succesiv, acordarea ajutoarelor şi a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
Mai mult, prin „Decizia Curţii Constituţionale nr. 1576 din  7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012 şi prin „Decizia Curţii Constituţionale nr. 334 din 12 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, s-a stabilit că „[…] nu există o obligaţie […] de a reglementa acordarea de ajutoare […] la trecerea în rezervă […].
În acest context legislativ, rezultă că imposibilitatea exercitării dreptului născut în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă din restricţiile statuate prin reglementările invocate anterior.
Începând cu iulie 2017, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătitidin fonduri publice, cu modificările și completaările ulterioare, nu mai prevede acordarea acestui drept salarial.

III.           Referitor la domeniul resurselor umane

Cu privire la conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei, la nivelul Senatului, în calitate de cameră decizională, a fost adoptat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale (L 194/2018), conform căruia soldaților și gradaților profesioniști li se acordă distincția anterior menționată, similar cadrelor militare, dacă au 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Prevederile proiectului de lege vor fi aplicabile doar personalului militar în activitate, deoarece în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legea este aplicabilă cât timp este în vigoare și nu are putere retroactivă. Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a noii legi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
În ceea ce privește informațiile solicitate despre generalul de brigadă Olaru Codruț, vă facem cunoscut faptul că, la 25.05.2018 a intrat în vigoare Regulamentul nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice şi în special a dreptului acestora la protecţia datelor cu caracter personal. În luna aprilie 2018, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.S.) ne-a comunicat aplicarea, începând cu 25.05.2018, a prevederilor regulamentului anterior menționat.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 6 și art. 7 din Regulament, este necesară obţinerea consimţământului persoanei pentru prelucrarea datelor cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice, în mod legal, transparent, adecvat, relevant şi limitat la ceea ce este necesar.
În considerarea aspectelor prezentate, dorim să vă asigurăm de întreaga disponibilitate de colaborare şi de sprijin al instituţiei noastre şi vă adresăm rugămintea să dispuneţi luarea măsurilor necesare pentru aplicarea adecvată a noilor reguli de prelucrare a datelor personale, în concordanţă cu dispoziţiile Regulamentului general privind protecţia datelor, aplicabil de la data de 25 mai 2018.
Cu stimă,
         ŞEFUL DIRECŢIEI INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
         Colonel CONSTANTIN SPÎNU


Răspunsul MApN la cele 41 de întrebări