vineri, 15 iunie 2018

Dreptatea lui Solomon



Bănuiesc că nu se așteaptă nimeni să scriu despre legenda cu biblicul Solomon și deja arhicunoscuta judecată. Nuuuuuuuuuuu, aș fi vrut eu, măcar era ceva plăcut. Solomonarul  acesta despre care voi vorbi eu, nu are nimic plăcut în el, nici limbajul, nici atitudinea față de oameni, nici respectul față de cei care prin votul sau, mai ales absența lor de la vot l-au urcat acolo unde neam de neamul lui nu a visat,nici măcar minima normă de bun simț cu care se spune că fiecare om este înzestrat prin naștere. Nerro al meu, mai are obiceiul să se suie în pat când nu sunt eu și se așează exact acolo unde stau eu de obicei.Când vin și eu la somn, îl găsesc exact unde ar trebui să stau eu. Mă vede, se uită la mine și parcă mă întreabă dacă nu pot să aleg alt loc, că el se simte foarte bine acolo. Nu îl cert, nu pun mâna să îl mișc, doar mă uit la el și îl întreb: ” eu unde stau acum? ”După câteva secunde se ridică și se trage mai la perete. Solomon nu ar face așa ceva. M-am convins de asta nu când s-a adresat unei doamne mai în vârstă, secretar de stat la ministerul unde e acum șefă tânăra Lia, dar pe vremea guvernului Cioloș, ca un arendaș pe moșia lu tacso: „Vă deranjăm? Sunteţi bunica care ne ceartă? Să nu mai veniţi cu această atitudine la comisie că nu vă mai primim”. Nu m-am convins nici când l-a amenințat pe MRU că dacă nu vine pe la primăria lui va avea soarta lui Aldo Moro. Am crezut atunci că sunt glume de politicieni, că așa o fi moda în politica românească, că, în ultimă instanță, se merită unii pe alții, azi se înjură, mâine se pupă, după cum ajunge fiecare la putere, cu schimbul. Dar când am văzut cum a tratat delegațiile asociațiilor militare, cum vorbea cu un general al armatei române la per tu ca și când și-ar fi ciocnit valizele în gară la liberare cu tânărul soldat WKJ, care a învățat în toată armata doar să coasă nasturi pentru că nu a fost în stare să învețe nici să tragă firul de la un telefon la altul ca celecist fruntaș,  m-am convins că nimic nu este întâmplător, iar bunicul meu avea dreptate: de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.
Așa cum spuneam, pe data de 5 iunie, aceeași zi în care toți șefii asociațiilor militarilor care contează cât de cât, măcar teoretic sau declarativ în lupta pentru apărarea drepturilor militarilor, se întâlneau pentru a stabili ce să facă în următoarele 12 luni, dar mai ales, CINE, domnul Solomon, exact ca Olguța pe 21 Noiembrie anul trecut, la o zi după întâlnirea acelorași președinți de asociații cu ministrul Fifor, a introdus peste rând, în regim de super-turbo-speed Ordonanța 59 în ordinea de zi a Comisiei de Muncă și … gata, a trecut cu amendamente. Interesant este că nici membrii comisiei nu au apucat să vadă nici documentul nici amendamentele iar când a fost întrebat de un membru al comisiei despre ce amendamente e vorba, domnul Solomon a răspuns cu stilu-i deja format: ”lasă că știu eu, am vorbit cu reprezentanții militarilor”. Nu știu cu care din ei a vorbit, pentru că la Comisie, din partea guvernului au participat la dezbateri doar doi reprezentanți unul de la doamna Olguța și unul de la Casa Națională de Pensii. De la Ministerul Apărării, nimeni. Mă întreb, oare nu i-o fi anunțat nimeni, sau așa s-au înțeles, ca să nu poată fi acuzat domnul Fifor că iar a încălcat prevederile art 5 din Legea 346/2006?  Și totuși parcă art 1.c din aceeași lege spune că Ministrul Apărării Naționale este responsabil cu legislația privind Apărarea, militarii, inclusiv pensiile acestora. Așa spunea și tante Olguța în răspunsul dat la mișto domnului deputat Lupescu.
Dar domnul Solomon nu își bate joc numai de oponenții politici, militari și legislație, domnia sa își bate joc și de colegii din comisia pe care o conduce, pentru că în loc să discute cu ei amendamentele sau măcar să le aducă la cunoștință așa de ochii lumii, le aruncă peste umăr că ”las că știu eu”, și gata. Probabil a considerat că ceilalți sunt prea proști să înțeleagă, sau prea mici ca să aibă ceva de spus.Ciocu mic!  Și mai și minte când spune că s-a consultat cu militarii și amendamentele reprezintă voința lor. Din câte știu eu, în afară de deja celebrul Memorandum, atât de difuzat încât nimeni nu știa de el, apărut ca din senin doar ieri  la Forum, nimeni nu i-a înmânat domnului Solomon nici un alt document. Iar memorandumul nu conținea amendamente la Ordonanță, ci cererea ca art. VII să fie scos, anulat. Deci domnul Solomon minte de rupe, obicei păstrat de pe vremea lui Ion Păcălici. Se mai pune problema dacă nu cumva, prin refuzul de a pune la dispoziția membrilor comisiei varianta de proiect, cu amendamentele, sau măcar amendamentele, le-a încălcat acestora două drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, dreptul la informare și dreptul la vot, pentru că avizul ar fi trebuit dat în urma dezbaterii și a  unui vot care nu a avut loc iar membrii comisiei, în special cei care nu fac parte din PSD, nu cunosc nici un cuvânt din varianta pe care o va înainta domnul Solomon plenului spre dezbatere. Mi-a șoptit o păsărea că de fapt chestiunea e și mai groasă, pentru că în loc să discute din nou proiectul de lege, și să dea un nou aviz, eventual în baza motivelor de readucere la Comisie și a amendamentelor, domnul Solomon a schimbat total avizul înlocuindu-l cu altul personal, pe care l-a aruncat în spinarea militarilor dar îl va da la semnat membrilor comisiei, comițând două falsuri. Rămâne la latitudinea celor în numele cărora domnul Solomon spune că a acționat, de a-l acționa și ei în instanță pentru declarație mincinoasă, fals și uz de fals, interzicerea dreptului la opinie și a dreptului de vot. Ia să vedem cine are antigel în instalație, șefii asociațiilor, membrii comisiei sau nici unii nici alții ? Cine pariază ?
Si ca să nu vă țin în suspans, aceeași păsărică, mi-a ciripit că de fapt singurul amendament privind articolul VII din OUG 59, este adăugarea unui cuvânt,  la art 60, care de fapt nu ajută nici cât o frecție la un picior de lemn. Deci nici vorbă de anularea articolului așa cum li s-a promis, au înțeles, sau sperat reprezentanții unor asociații. Aceasta este dreptatea lui Solomon. Cât va mai dura până să ne facem sau căutăm și găsim și noi dreptatea noastră, că tot se poartă România, guvernul, statul, justiția, armata unuia sau altuia? De ce să nu avem și noi dreptatea noastră? Aștept reacția celor care se declarau  și se recomandă drept reprezentanții rezervei armatei, fie ei sindicaliști sau simpli generali. Dar repede tată, că parcă văd că nici nu stabiliți locul de întâlnire și ordonanța  trece și prin votul în plen , cu ”amendamentele militarilor” cu tot. I a să vedem reacționează cineva, sau dăm în judecată doar bețivii, și câinii care doar latră și ne facem că nu simțim colții celor care mușcă?  Când spuneam cum câteva zile că trebuie să ne mișcăm într-o săptămână știam eu ce spuneam.
PS: Domnul Iohannis are toate motivele să fie supărat, nu este singurul profesor norocos care și-a construit o carieră din meditații.

Dreptatea lui Solomon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.