Săptămâna supăraţilor

 
Moto: Dacă trecutul nu te impresionează, prezentul nu te afectează,  iar viitorul nu te îngrijorează, atunci eşti românul zilelor noastre.

Săptămâna asta a fost săptămâna supăraţilor. Unde te uitai vedeai numai supăraţi .
Coincidenţă sau consecinţă?
Nu ştiu  când se încheie sau dacă s-a încheiat, dar pentru români Olimpiada s-a încheiat de mult. Nu doar numărul de medalii, dar şi evoluţiile sportivilor români au fost cele mai jalnice cred că din toată istoria participărilor noastre. Dacă ar fi să ne luăm fie şi numai după rezultatele la gimnastică unde chiar dacă nu câştigam titlul suprem dar tot aveam ceva medalii pe aparate şi tot se poate afirma că suntem în groapă. Nu ştiu pe cine miră, dar pe mine nu. Sportul, de masă,  pregătirea viitorilor sportivi de performanţă, profesionişti sau amatori, merg mână în mână cu activitatea  economică, politică şi socială a unei ţări. Păi când şefii de federaţii sunt numiţi de şefi de partide, când antrenorii echipelor naţionale sunt aduşi din ţări unde se vorbeşte limba preşedintelui, indiferent de rezultate, sau poate tocmai în ciuda lor, când marii „finanţatori” ai sportului rege se bat pe celulele din puşcării, cine mai are pretenţia la rezultate sportive? Nu m-ar mira să aud că inclusiv selecţia sportivilor la olimpiadă şi baremele au fost făcute pe linie politică. Aud că unele sportive sau sportivi s-au supărat pentru rezultatele slabe şi au arătat cu degetul, după ce s-au făcut de râs, spre federaţii si ministere. Păi de ce nu au făcut scandal înainte? Să fi spus un sportiv: „eu nu particip la olimpiadă, chiar dacă am obţinut baremul, ca semn de protest faţă de modul în care sunt tratate echipele reprezentative”. Atunci da, le-as fi dat dreptate, dar acum, de ce mai fac scandal ? Ca să se justifice?Neeeeeeeee, asta e glumătătă. Deci, rezultatele sportive merg mână în mână cu cele .. politice. Nu e o coincidenţă, e o consecinţă.
Supărarea lui Gulem
Cică prin Statele Unite ale SUA, Gulem efendi, un fel de Soroş al turcilor, începe să aibă palpitaţii. De teama lui Erdogan care nu cedează şi vrea să pună mâna pe duşmanul de clasă, Administraţia Obama, se vede nevoită să dea curs cererilor otomanilor şi deocamdată, cel puţin de formă, se face că investighează cu o echipă de „specialişti” plângerile sultanului. Nu pot spune la ce concluzii vor ajunge, în mod cert vor învinge raţiunile de stat, sau, cum spunea un personaj celebru, „interesul naţional”. Nu cred că americancilor le convine mutarea bazei de la Ingirlik, mai ales că deja  unii s-au inflamat auzind că baza pacifistă de la Deveselu riscă să fie transformată în bază pacifică. Până una alta, nu aş vrea să fiu în şalvarii lui Gulem chiar dacă practic, el nu a pus mâna pe iatagan. Dar cei care s-au şcolit la el, ca şi cei care s-au şcolit la Soroş şi conduc acum România, au pus-o de o schimbare maidaneză. La noi nu a fost nevoie de lovitură de stat, pentru că românii dorm de2 7 de ani, aşa de dulce si profund  că e păcat să îi mai trezeşti.
Supărare de patru stele

Dacă tot suntem la mangialâc, „am urmărit cu deosebit  interes”, cum îi place preşedintelui  românilor lui să spună, declaraţiile domnului ministru al apărării, vizavi de discutata trashumanţă atomică a bazei de la Ingirlic. Mă mir cum a avut timp domnul Motoc, între două aniversări şi fotografii cu fete şi copii, să mai vorbească şi despre probleme reale ale armatei. Se pare însă că a primit ordin. În fine am privit şi auzit cum se jura cu mâna pe fundiţă şi cu fundul pe oliţă, că habar nu are despre Rocada Ingirselu, că el nu a vorbit aşa ceva cu nimeni . Dacă nu el, poate Mutu ? Că nici despre marea Flotă NATO  a Mării Negre nu vorbise el cu bulgarii, ci Mutu,  deşi era pe moşia lui. Oricum indiferent ce a spus el, eu am urmărit cu mare atenţie ce a spus cel care se afla în dreapta lui, recte şeful SMG, domnul general  Ciucă. O să spuneţi că nu a spus nimic. Vă rog să vă uitaţi de mai multe ori la înregistrare(daca o gasiti undeva), în special la privirea lui şi o să vedeţi cât de expresivă este. Cum, s-a uitat numai în jos cât a vorbit domnul ministru? Păi şi ce, asta înseamnă că nu a spus nimic ?  Privirea în pământ a domnului Ciucă, spune mai multe decât 10 declaraţii politice ale lui Motoc. Dar şi declaraţia domnului Motoc este cu cântec, pentru că domnia sa spune că nu au existat discuţii, dar nu spune nimic de ordine sau de discuţiile care vor urma:
„Ce vă pot spune este că nu au existat niciun fel de discuții nici la nivel politic, nici la nivel specializat în acest sens. Nu există niciun fel de gândire, de planuri în această direcție. Deci categoric nu putem vorbi reacționând la această informație decât că este o speculație”
Pai cum să discuţi când primeşti ordin ?  Ce, suntem în armată, sau pe şantierul cucu? Domnul Motoc nu minte, nici măcar nu au discutat… ordinul. Doamne fereşte! As vrea însă să îl aud pe domnul Motoc sau pe domnul Ciucă, dar el nu mai  poate vorbi, că are amigdalele legate, spunând nu că nu s-a discutat, ci că nu intră măcar în discuţie un asemenea subiect şi că aşa ceva nu se va întîmpla niciodată. Dar, am dreptate, aşa ceva nu se va întâmpla niciodată, adică nici unul nici altul nu pot afirma aşa ceva, pentru că ţin prea mult la scaunlele pe care au fost aşezaţi.
In plus, până la acest moment poate este vorba doar de o variantă, sau aşa zisul plan B   care nu se cunoaşte, nu se discută, doar se aplică, pentru că este planul de avarie. Oricum eu cred mai mult ceea ce a spus generalul Ciucă, aşa cu ochii în jos, decât ceea ce a spus Motoc, cu ochii în camere, nu de alta, dar îl cunosc şi nu l-am văzut niciodată aşa de cătrănit, nici oficial nici neoficial. De ce oare? Am încercat să aflu pe net o foto cu cei doi la momentul „adevărului” sau înregistrarea video, dar mi-a fost imposibil.  Dacă dă cineva de înregistrare, rog frumos să îmi dea linkul, spre exemplificare.
Pelinel pelin amar
Vuiesc televiziunile, breaking news pe toate canalele, coana Pelinel, ultima amantă a armăsarului Borcea a intrat zâmbind la vizită şi a ieşit amărâtă. Nu mă miră să văd că această ştire este prezentată mai des şi mai cu patimă pe canalele televiziunilor, decât ştirea că vom deveni ţintă nucleară, sau că am dat două reactoare chinezilor la Cernavodă, pentru o ediţie de un miliard de exemplare a unei cărţi pe care nu au citit-o nici prietenii, nici duşmanii autorului.   Nu mă mai miră că  televiziunile prezintă drept un subiect de interes naţional  faptul că săraca mămică a dus fotografii cu plodul tăticului Borcea iar acesta nu i-a semnat actele de succesiune. Asta da dramă, românii trebuie să ştie asta, eventual să facă ceva, să iniţieze o mişcare de eliberare a proaspătului tătic, ca  să o poată pune de o nouă nevastă. Sau se aşteaptă să nască şi asistenta din penitenciar? Oricum ar fi, ţara va fi în doliu şi probabil va mai înflori un Pelinel  pe undeva prin şanţurile domeniilor Borcea, aşa, ca să ne arate că natura este frate cu românul.
Tristeţe  regală
Pe undeva prin cotloanele palatelor regale din România, nu se ştie prin care, plânge şi suspină, frumoasa domniţă, pentru că un nene de la un ziar ar fi aruncat pe piaţă un document care arată că augustul tătic, cel care se plângea cui avea timp să îl asculte că a plecat din ţară  în 47 cu ţeava pistolului bolşevic la ureche, ameninţat de prietenul cu care bătuse palma în August paşpa, de fapt nu ar fi plecat chiar aşa forţat şi că acceptase „cu demnitate” abdicarea. Ba, mai mult, s-ar fi rugat de tovarăşul Groza să „meargă pe burtă” adică să rămână între ei înţelegerea, ca să poată poza şi el în victimă la o adică şi .. pac la Războiu neicusorule! Nu m-ar mira, ca peste câţiva ani să aflăm că şi actualul „exil” în Elveţia să fi fost  stabilit sau decis tot cu oarece  indicaţii securiste, dar mai aproape de regescul gângăvit. Şi acum, ca şi atunci i se promit bani din visteria statului, numai să stea acolo la Elveţia lui şi să lase pe alţii să facă ploile în numele lui. Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba! Oricum, se adună nori pe deasupra Săvârşinului, cu toate încercările unora de a instituţionaliza familia trădătorului. Aveţi puţintică răbdare!
Peneliştilor le sar PNL
Aud că e iarăşi bătaie pe Cioloşan, pardon,ciolan prin PNL. Cică Marele Mut ar fi plecat să se recreeze şi ca să fie sigur că partidul de suflet nu lâncezeşte, le-a lăsat temă pentru acasă, să stabilească cine va fi El Lider Maximo la viitoarele alegeri, adică nu să stabilească ei, ci să numească pe cine vrea el. Dacă a ajuns Iohannis să dea ordine în PNL iar „marii liberali” vajnici urmaşi ai Brătienilor să îşi scoată ochii şi să se facă preş  de teama lui Kovesi, atunci îşi merită soarta şi să nu mire pe nimeni dacă, cu Cioloş în frunte, în toamnă vor avea 15% voturi iar Băsescu se va gândi dacă face guvernul cu ei sau cu UDMR.  Dragnea nu va fi nici el  prim ministru pentru că până să candideze el se va schimba legea, iar cei cu condamnare nu vor mai avea dreptul să fie aleşi dacă nu îi cheamă Iohannis.  Nici Tăriceanu nu va avea şanse pentru că lui i se pregăteşte condamnarea şi va avea de ales, oricăcă, oricăcă.  Oricum,  sărmană ţară, la trecutu-ţi mare, jalnic viitor! Avem în fruntea ţării o persoană dovedită în instanţă  definitiv şi irevocabil că şi-a însuşit un bun prin fraudă, prin declaraţii false, iar noi în loc să ieşim în stradă şi să îl trimitem acasă, tremurăm de frica lui şi  ne închinăm la idoli ciopliţi de el.
După noi, „Little Boy”.
Săptămâna supăraţilor