duminică, 27 septembrie 2015

Chioru, surdu, mutu, haka


haka
Pamflet oftalmORList
Ne-a dat Dumnezeu la conducerea ţării în ultimii ani trei oameni care fac întrecere care să fie mai orb surd şi mut la nevoile, cererile, drepturile şi strigătele românilor. Deşi fiecare s-a remarcat prin una din calităţi, toţi dau dovadă de o cerbicie aproape inumană în nerespectarea cuvântului dat la alegeri, menţinerea corupţiei, a intereselor de grup, promovarea incompetenţei, supunerea oarbă la tot ce vine de la Licurici chiar dacă asta se lasă cu trădarea intereselor neamului, nerespectării tradiţiilor sau lezarea independenţei şi suveranităţii ţării.
Chiorul
A trecut peste „pasa neagră” de după coborârea de pe tron, aproape că nu vede că apar noi probe în dosarul mondial care se îndreaptă cu fiecare înregistrare spre casa sa şi asta pentru că ştie el ce ştie, la butoane se află încă oamenii din echipa lui, pe care el i-a promovat şi care îl vor apăra şi proteja pentru că la rândul lor şi ei sunt tot ca el, şantajabili şi corupţi pentru asta au fost numiţi, ca să poată fi manevraţi. Au şi ei dosare pitite pe undeva care pot înflori la comandă. Acum chiorul face pe patriotul se bate cu cărămida în piept, dă lecţii actualului co (tro)cean şi are tupeul să pretindă că dacă era el preşedinte nu am fi păţit ruşinea să ni se impună cote. Are tupeu matrozul, acum poate spune orice, dar lumea nu a uitat încă cum se milogea de Sarcozy să îl bage în seamă, cum umbla ca un slujitor printre alţi şefi de state privind dintr-o parte, înciudat că nu i se adresează nimeni, cum îi făcea semne o altă marionetă, Berlusconi, că e nebun la cap. Şi trebuie să fi ştiut Berlusconi ceva, că nici el nu avea toate ţiglele pe casă. Haka. Acum Chiorul mai dă şi cu tifla în dosarul cu Firea care brusc nu mai e aşa rea şi ar fi gata să accepte o mediere şi o împăcare pentru că ea este fată bună şi nu ţine duşmănie. Care aveţi o lămâie că mi-e greaţă!
Surdul
Surdul se face că nu aude şi nici nu vede ce se întâmplă pe lângă el. Tună şi fulgeră pe lângă el, cad primarii, consilierii, prietenii, miniştrii pe capete sub fulgerele zeului Koco dar el nu aude, deşi ţipă săracii ca din gură de şarpe. Cocoşii cântă după luni de tăcere, aşa că va veni vremea să cânte şi curcanii şi atunci s-ar putea să nu mai poată spune că este judecat pentru fapte dinainte de a fi premier. Dosarul său este fără îndoială un dosar pus pe rol la ordin politic, asta nu contestă decât cei care l-au ordonat, dar să recunoaştem că dacă ne uităm pe lista lui Valer Marian, asta este ce mai nevinovată faptă, ca şi în cazul lui Mazăre sau al lui Oprescu, introduse nu pentru a-i ucide ci doar pentru a-i mazili şi a face loc noii „nobilimi” la fel de corupte şi penale, dar cu sprijin cotrocean, deci deocamdată cu dosare în stand-by. Surdul se face că nu aude nici strigătele disperate ale biciclistei şi ale mutului care nu mai ştiu ce să facă să îl determine să plece el de bunăvoie, pentru că interesul naţional „este un om de cuvânt” şi nu vrea să voteze împotriva surdului chiar dacă pupă mâna mutului. Are şi el mândria lui, vrea să pară omul care îşi respectă cuvântul. Până la urmă însă, dacă surdul nu se retrage singur, fie se va mai instrumenta alt dosar fie interesul naţional va înclina balanţa majorităţii. Primul acont l-a primit prin căderea Oprescului şi revenirea funcţiei de primar interimar lui Ştefănel Vodă, deşi normal trebuia să revină unuia din cei doi viceprimari. Dar, ca o făcută, aceştia au refuzat. Se încălzeşte astfel locul pentru Piedone, „comisarul fără mamă”, care nu are mamă, nu are tată, el pleacă din partid în partid după cum o cer interesele de sector.
Acelaşi surd care nu a auzit cum Arpad Antal a interzis ridicarea drapelului naţional pe primăria de la Sfântu Gheorghe, nici discursurile antiromâneşti de până acum ale diferiţilor lideri maghiari de diferite cetăţenii, nici despre renunţarea la moştenirea Gojdu, acuma a făcut ochii cât cepele şi tremură de furie că Ungaria a făcut gard la graniţă şi nu vrea să respecte drepturile musulmanilor de parcă respectarea drepturilor românilor din Ungaria sunt exemplu în lume. Bineînţeles că îl doare pe el în ciocănel de drepturile refugiaţilor, dar să faci scandal pe tema asta acum este de bon- ton, cum a fost să fii Charlie cândva şi nu strică să facă impresie în faţa doamnei cancelar, mai ales acum când i se strânge funia în jurul parului. Aşa că fără a se angaja cu nimic, fără a vorbi despre drepturile românilor, surdul plânge de grija gardului unguresc şi se înjură ca la uşa cortului cu omologul maghiar pentru că se hotărâră ungurii să facă gard şi înspre România. Haka.Ei şi? Cu sau fără gard, cine trebuie să treacă trece şi dacă nu, cu atât mai bine, apucăm să ne facem şi noi recensământul şi ştim câţi oameni avem la vot la alegeri. Eheei, dacă am fi avut gardul ăsta când a plecat Marko Atilla, poate acuma nu îl mai căuta interpolul, aşa că poate nu e chiar aşa rău.
Mutul
Mutului i s-a făcut dor de aplauze după huiduielile de la Festival, aşa că a decis să se adreseze Parlamentului. De când cu drumurile astea blocate şi cu refugiaţii, nu mai poate să plece nicăieri, în nici o vizită, probabil nu îl mai primeşte nimeni de teamă să nu vină cu o gardă de 1700 dea membri MEK despre care să bătuse palma încă de pe vremea lui Titus Corlăţeanus Brutus. Odată ajuns în faţa noii majorităţi parlamentare mutul a vorbit. Ca fost profesor eminent şi dealer de copii, nu putea să nu se refere la viitorul ţării, la educaţie şi să nu se arate îngrijorat că nu merge învăţământul. Păi Cum să meargă dacă profesorii în loc să îşi vadă de treabă se apucă de afaceri imobiliare, de retrocedări dubioase, de vânzări de copii şi de politică, apoi de vizite, toalete şi demolări. Propune mutul o altă lege a învăţământului, de parcă nu am avut destule, probabil acum limba germană va fi limbă oficială în România şi nu ar fi exclus să se schimbe şi religia încă din şcoli. Apoi ne-a vorbit despre „Cartea Albă a Apărării,” ceva despre CSAT, securitatea naţională. Aici a vorbit puţin, că începuseră să îi fâlfâie urechile şi îi era frică că şi le prinde.
Haka cotroceană
A mai vorbit apoi despre subiectul anului, poate al deceniului, cotele Apelor Dunării şi cât de mult se împotriveşte domnia sa ordinelor cancelarilor şi cancelariilor externe. Am mai spus eu că este glumeţ, nu mă mai repet. Poziţia şi gargara mutului îmi amintesc de celebrul HAKA al neo-zeelandezilor, dă frumos, este artistic, ritmat, pare fioros, dar e doar un dans alegoric, are efectul unei operaţii în Turcia la un picior de premier. Ţipete guturale, semne semiobscene, ochi beliţi, gură căscată şi atât, fără nici un efect, cam asta este Haka  pe care o dansează mutu în meciul cu cotele. Este totuşi o chestiune de aritmetică pe care eu nu o înţeleg: dacă România nu poate primi decât 1700 de agenţi, pentru cine face surdul moscheea aia de 6000 de locuri? Dar dacă nouă ne sunt repartizaţi exact cei 1000 de eritreeni ortodocşi, ceea ce mi s-ar părea normal, pentru că aşa nu trebuie să îşi mai schimbe religia, ce facem cu moscheea? Ce nu a spus mutu şi trebuie să spună Parlamentului şi românilor este ce va face cu cei 1700 de refugiaţi despre care nu a spus nimănui şi nici nu a întrebat când a luat decizia, cum cere el să fie întrebat acum. Unde îi repartizează, pe ce perioadă, cu ce îi va întreţine şi care este viitorul lor? Ceea ce nu spune mutul este de ce este gata să dea bani de pomană acestor refugiaţi şi de ce nu îi ajută pe românii din Ucraina, Timoc, Ungaria, sau pe cei din canalele Bucureştiului? Ăia nu au drepturi, nu sunt săraci, nu merită ajutor?
După el a luat cuvântul şi Alinuţa, care a repetat de parcă nu ar fi auzit ceilalţi sau poate a vorbit doar pentru surdu, exact ce spusese şi mutu. Mă întreb,  dacă tot repetă mereu ce spune cucuveaua, de ce nu se angajează cu normă întreagă purtătoare, sau ţiitoare de cuvânt că nu mai ştiu cum îi spune, la Cotroceni? Adică să vorbească ea tot ce nu poate să spună mutu, că ea este mai pricepută la limbă decât el dar să fie plătită oficial pentru asta, nu pe ascuns. Hai că se poate.
Ne-am procopsit fraţi români, România s-a trezit la conducere cu oameni tot unul şi unul. Şi uite aşa noi întrebăm, noi auzim, mutul tace, surdul nu aude, chiorul nu vede.
Chioru, surdu, mutu, haka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.