miercuri, 11 septembrie 2013

Cui ii e frica de maghiari?

boc si ungurii
A venit şi a şi plecat marele meci cu Ungaria. Meciul de fotbal ca meciul de fotbal, dar meciul de dinainte a produs mai multe comentarii şi „spaime” bine întreţinute de media care transformă orice bătaie între doi suporteri în atac terorist, eveniment extraordinar, breaking news, senzaţional în căutare de titluri şocante, audienţă şi bani. Bineînţeles că pe post au fost invitaţi să îşi dea cu părerea politicieni sau „atotştiutori” care făceau jocul moderatorilor prin declaraţii „ fulminante”, care erau imediat comentate şi răsturnate de alţi comentatori mai paşnici sau cu alte opinii şi de aici „conflictul mediatic”. Reţeta este clasică, sau după cum spune o vorbă din popor, „bancu-i vechi , prostul e nou.”
Printre cei invitaţi să se desfăşoare au fost bineînţeles domnii Vadim şi Funar care nu puteau lipsi de la nici un meci cu ungurii. Bineînţeles că în stilul deja cunoscut aceştia au comentat mai mult relaţiile româno – ungare decât meciul care urma să se desfăşoare, bineînţeles că posturile de televiziune au transformat actele unor suporteri beţivi care se comportă la fel şi în România şi în Polonia şi în Anglia, şi în Italia sau Spania, în atacuri la adresa românilor dar s-au prefăcut indignaţi când Vadim de exemplu le dădea apă la moară prin declaraţiile sale şi îi astupau vocea cu cea a unui moderator din studio. Totul a fost un circ mediatic cu care ne-am obişnuit. Realizatorii emisiunilor de dinainte de meci sunt probabil satisfăcuţi pentru că reportajele lor „i-au pregătit pe băieţi psihic, i-au îndârjit şi uite că i-am caftit pe unguri cu 3-0”.
Deşi se prefăceau indignaţi de comentariile celor doi „naţionalişti” realizatorii emisiunilor se freacă satisfăcuţi pe mâini pentru că au obţinut subiecte de scandal şi audienţă. Au ce discuta câteva zile. Nimic nou în politica televiziunilor, nimic nu mă miră, cum spuneam totul e conform standardelor. Era gata să mă mire modul în care au fost „surprinşi” jandarmii de acţiunile suporterilor maghiari, faptul că nu au fost pregătiţi şi nu au avut toţi măşti, pentru a se feri de gazele aruncate pentru a împrăştia mulţimea, sau că au aruncat cu gaze în gara de Nord peste suporteri şi călători deopotrivă, fără discriminare. Bineînţeles însă că nu este aşa, nimic nu este întâmplător, jandarmeria îşi urmăreşte şi ea scopurile ei, mâine poimâine va ieşi cineva pe post se va plânge că jandarmii săracii nu sunt echipaţi corespunzător din lipsă de fonduri iar guvernul va suplimenta fondurile organelor de represiune la prima rectificare bugetară. Nu e aşa că nimic nu este întâmplător? În ceea ce priveşte gazarea călătorilor laolaltă cu suporterii scandalagii, nu e nici o problemă, ce dacă au plâns şi românii, lasă că e bine, să vadă ce îi aşteaptă dacă le trece cumva prin cap să iasă la proteste. Toate se fac cu un scop, o lecţie de viaţă, cu bătaie cum se spune. În ceea ce priveşte meciul de fotbal, veţi vedea că şi acum după meci, ziarele şi televiziunile vor comenta mai multe ce s-a întâmplat înainte şi după meci, decât meciul în sine. Tipic românesc.
Referitor la pericolul maghiar cine îi dă importanţă? Mie nu îmi e frică de unguri. De ce mi-ar fi, sunt mai puţini ca noi şi chiar dacă mai bine dotaţi ca armată, nu au reuşit niciodată să ne bată neajutaţi de alţii, dar mai ales nu au reuşit niciodată să ne bată decât dacă am vrut noi. Mihai Viteazu „ar fi fost poate şi azi în viaţă” dacă nu se lăsa singur pe mâna mercenarilor lui Basta certându-se cu căpitanii proprii care l-au lăsat pe Câmpia Turzii cu spatele descoperit. Aşa cum spuneam cu altă ocazie şi cum sublinia şi Adrian Păunescu în poezia „Capul lui Mihai Viteazu” , „nu voi consuma otravă pentru nici un fel de Basta”pentru că nu „se-ajunge pân’ la gâtul voievodului de ţară dacă nu-s trădări acasă lângă ura de afară”. Şi atunci de ce mi-ar fi frică de unguri, de ruşi sau de mai ştiu eu cine? Mie îmi e frică de românii care trădează. Fără trădare nimeni nu ne poate cuceri, nu numai pe noi, nici un stat. După cum vedeţi, după mii de ani de existenţă, popoarele sunt aceleaşi graniţele sunt aceleaşi, toate imperiile începând de la cel persan, continuând cu cel macedonean,roman, rusesc, turc, austro-ungar, napoleonian, colonial , au căzut, nu mai există, chiar şi cele mai mici şi oropsite ţări au revenit în vechile graniţe. La noi însă deşi ameninţaţi de 3 imperii unele cu două coroane puse una peste alta, nici unul nu ne-ar fi ocupat dacă nu existau trădări şi trădători. Până şi Burebista a murit otrăvit de proprii tarabostes unii spun că pentru că a tăiat viile, dar nu e adevărat, românii făceau vin pe ascuns cum fac şi acum, Dacia era plină de „Bachus” încă de atunci.
Aşadar de ce şi cui îi e frică de unguri, de declaraţiile lui Laszlo Tokeş sau mai ştiu eu care premier sau preşedinte ungar? Lasă-i nene să vorbească, taxează-i pe ei conform uzanţelor, dar nu mai speriaţi copii cu poveşti din astea când ştiţi că nimic nu se face fără trădare. Aveţi grijă la trădători, nu la cei care vântură steaguri şi vorbe în vânt. Nu creaţi ţinte false, nu îndepărtaţi atenţia oamenilor de la adevăratele pericole. Pericolul nu îl constituie ungurii sau secuii care cer autonomie, pericolul îl constituie guvernele şi politicienii care le-o acordă, care împart ţara aşa cum le dictează alţii, care consideră că „cedarea de suveranitate” este ceva obişnuit, că ei urmăresc interesele Uniunii Europene, nu ale ţării. La astfel de declaraţii şi acte trebuie să reacţioneze românii, nu la suporterii beţi sau la declaraţiile unor premieri sau preşedinţi unguri care au dreptul să viseze ce vor. Acelaşi lucru se poate spune şi despre RMGC şi alte companii care vor să exploateze şi să otrăvească pământul. Nu ei sunt pericolul pentru că ei nu pot face nimic dacă nu li se permite, ei nu ne pot otrăvi dacă nu există mâna din interior care să ne bage pumnul şi otrava pe gât.
Cui ii e frica de maghiari?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.