Festivalul Interna�ional Adrian P�unescu (FIAP)- Ziua a treia

Şi a fost şi ziua a treia a festivalului. Activitatea a debutat la ora 10 cu atribuirea numelui lui Adrian Păunescu unei străzi din Craiova. Iniţiativă bine venită şi meritorie, măcar o stradă să ne amintească de el, că altfel autorităţile nu prea se înghesuie să îl pomenească. Am urmărit la tv, în afară de câteva cuvinte ale reporterilor aflaţi la spectacolele date de Andrei Păunescu, nu prea s-a vorbit despre festival, iar marii politicieni se pare că nici nu au auzit despre el. Si premierul şi preşedintele şi preşedintele Senatului au vorbit cu clăbuci despre venirea lui Messia în ţară, bineînţeles e vorba de profetul Hayssam, cel care se speră că va schimba în bine societatea românească, au mai vorbit despre pisicutze şi numirea unui posibil viitor condamnat la fotoliul transporturilor, lăsat vacant de un actual condamnat, dar nici unul nu a binevoit să îşi amintească de Adrian Păunescu. Asta e, aşa se întâmplă, oamenii vorbesc despre cei care le sunt mai dragi şi mai apropiaţi sufletelor, puşcăriaşii, corupţii, corupătorii, nu despre cultură.

La ora 11.30  în parcul de la Teatrul Naţional din Craiova, pe aleea personalităţilor, lângă Marin Sorescu, a fost amplasat şi dezvelit un Bust al lui Adrian Păunescu. Bustul este o copie a unei mici statuete care se găsea pe biroul senatorial al lui Adrian Păunescu, pe vremea când senator fiind, îşi gratula colegii cu versuri de ocară, prevăzând mizeria în care se vor scălda „aleşii neamului” în actualele zile. Este posibil şi ca celebrele versuri conţinute în Marş de Adio adresat de Păunescu Parlamentarilor, să fie motivul uitării sale de către actualii parlamentari şi oameni politici chiar dacă merită din plin cei mai mulţi dintre ei versurile ce le-au fost dedicate. Dar despre asta şi alte concluzii vizavi de acest festival, într-un alt material.  După acest eveniment a urmat seara concertul organizat şi susţinut de Andrei Păunescu cu trupa sa şi un grup  de artişti care nu l-au uitat pe marele poet. Ce am reţinut din evenimentele la care am participat:

-          Din nou, activităţile au atras puţină lume raportat numărul de oameni care ar fi putut veni. Nu analizez acum cauzele, ele sunt multiple, vor face obiectul unei analize mai ample. Nici la dezvelirea bustului, nici la spectacolul din seara zilei de 21 iulie asistenţa nu a impresionat prin număr;

-          Au fost prezenţi şi în această a treia zi, vechii prieteni ai lui Adrian Păunescu, colaboratorii  săi dragi din ţinuturile din afara graniţelor locuite de români. Doamna Primar a făcut o afirmaţie care poate nu se justifică dacă ne gândim la interesul populaţiei locale şi anume că Păunescu ar fi poetul Craiovei  dar trebuie să o contrazic şi să fiu de acord cu unul din cei veniţ din afară care a spus că Păunescu este poetul românilor sau mai bine spus al ROMÂNISMULUI UNIVERSAL pentru că s-a luptat ca nimeni altul din vremea lui, pentru cultura şi sentimentul românesc de pretutindeni;

-          O supriză plăcută pentru mine a fost grupul „Generaţia Folk”, un grup inimos din care fac parte cam 20 de tineri pasionaţi de folk, conduşi de Mădălina Amon o folkistă craioveancă. M-a impresionat vocea Alinei Amon, care îşi moşteneşte mama şi are mari şanse să o întreacă, dacă va avea şi o susţinere  pe măsura talentului.

-          O altă surpriză plăcută a fost cuvântul  lui Hajdu Gyozo un scriitor din Ungaria, membru de onoare al Academiei Române, care a vorbit mai frumos despre Adrian Păunescu decât mulţi dintre românii care au participat la festivitate doar ca să se vadă pe sticlă;

-          Surprinzătoare a fost şi declaraţia domnului Victor Crăciun care a anunţat că a luat în discuţie împreună cu domnul general Chelaru Mircea realizarea şi instalarea unui bust al Poetului, la Sfântu Gheorghe, sau Târgu Mureş, acolo unde românii încep să îşi piardă nu numai drepturile ci şi proprietăţile;  

-          După dezvelirea bustului regretatului poet, a urmat un scurt moment folk susţinut cu talent de grupul doamnei Mădălina Amon. Poate primăria, Consiliul Judeţean, alţi factori de răspundere din Craiova, firme private, sponsori” generoşi” cu partidele politice în preajma alegerilor, vor găsi fonduri şi ocazii să sprijine şi popularizeze aceşti copii talentaţi şi iubitori de poezie şi cântec. Un alt Adrian Păunescu nu va mai fi, dar măcar ceva epigoni;

-          Seara a urmat spectacolul cu muzică pe versuri ale lui Adrian Păunescu sau lansate la cenaclul Flacăra. Ne-au încântat şi emoţionat cu vocile lor Nicu Alifantis, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Andrei Păunescu – trupa Totuşi, George Nicolescu, Emeric Imre, Mădălina Amon, Vasile Mardare, Mihai Napu, Raul Cârstea, Cristian Buică, Octavian Bud, Magda Puskas, Valentin Moldovan, Evandro Rossetti.

Subliniez cu toată căldura participarea lui Evandro Rosetti italianul mai roman decât românii  care nu a uitat nici că are sânge românesc, nici că aici a cunoscut dragostea pentru muzică şi şi-a făcut prieteni de care nu se poate despărţi. Din păcate a cântat doar două cântece, prinre care celabra Cozma Răcoare . Prietenos, cald, jovial, amabil, nu s-a ferit de oameni ca alţi prinţi ai muzicii folk şi a acceptat să predea ştafeta simbolic, făcând o fotografie cu tinerii folkişti din Craiova şi toţi cei care  l-au iubit şi îl ascultă cu plăcere.

-          Toţi cei care au urcat pe scenă au cântat ca în zilele cenaclului, aplaudaţi şi “îngânaţi” de mulţi spectator,fie ei tineri sau bătrâni,pentru că muzica bună, folkul, nu are vârstă.Am surprins mergând prin mulţime oameni în vârsta, pe câte o bancă, ţinându-se de mână şi ascultând cu nostalgie melodiile care poate i-au legat sau i-au apropiat. Merită să trăieşti o asemenea seară.

Cam puţină lume totuşi, cu mult mai puţini decât cei veniţi la Serbarea Antenei 3 dar asta este, esenţele tari se păstrează în eprubetă. Oricum pentru cei veniţi prin centru la plimbarea obişnuită a fost o seară frumoasă, în care pe lângă tabietul cotidian au avut parte şi de un regal folk;

Emeric Imre pe lângă vocaea sa superbă, pe lângă plăcerea pe care ne-a făcut-o cântând în faţa statuii Marelui Voievod celebra poezie a lui Adrian, “Capul la Torda,”a dezvăluit publicului şi o anecdotă care merită să fie menţionată. Când Adrian Păunescu a scris poezia iar regretatul Gil Ioniţă muzica, la un spectacol, Adrian Păunescu l-a rugat sau desemnat pe Emeric Imre, cetăţean roman cu nume unguresc, să cânte el această superb compoziţie, pentru că Gil Ioniţă nu era. Emeric Imre, mucalit a răspuns: “Bine, dar asta nu se poate, cum să cânt eu cântecul  Capul lui Mihai Viteazu  când pe bunicul meu îl cheamă Sigismund? “ Emeric a dovedit că pe lângă voce, talent, dragoste faţă de muzică şi ţară, are şi simţul umorului la fel de dezvoltat;  

-          Sectacolul s-a terminat târziu în noapte după ce cerul s-a făcut că ne udă pentru a ne verifica dragostea faţă de muzică şi .. TOTUŞI nu s-a speriat nimeni de cei câţiva stropi. De remarcat verva şi aportul copiilor din grupul doamnei Mădălina Amon, care au cântat aproape toate cântecele  odată cu cei de pe scenă.

-          A impresionat dăruirea lui Andrei Păunescu, neobosit, parcă cu 1000 de inimi în el poate şi cea a lui Adrian, care a făcut zilele astea un adevărat tur de forţă, dovedind că este cu adevărat fiul celui care a făcut- conform statisticilor- cam câte 2-3 spectacole pe săptămână dar ce spectacole. Felicitări Andrei, felicitări Carmen, felicitări Ana Maria, mii de mulţumiri că aţi ales Craiova, acest oraş ingrat pentru a-l omagia anual pe Adrian Păunescu.

În final, Andrei Păunescu a interpretat un cântec pe versurile lui Adrian Păunescu, un cântec cunoscu mai mult pe versurile originale. Varianta Adrian Păunescu este mult mai incisivă şi mai dramatica. O postez de pe o înregistrare de pe You Tube pentru că este de calitate.

Ascultaţi ingraţi români şi rugaţi-vă să nu ne supunem unui alt DIKTAT plecat din Washington pe filiera Bruxelles.

 

Festivalul Internațional Adrian Păunescu (FIAP)- Ziua a treia