Ţara lui Ardiles

Pe vremea lui Ceaşcă modelul satului Românesc era Viişoara. Cine nu a văzut celebrele filme cu Varvara şi Todiraş, nu a văzut nimic. Nici nu mai ştiu de câte ori am văzut seria de filme cu Toamna, Iarna şi Primăvara bobocilor, şi totuşi de fiecare dată privesc cu acelaşi interes, cu aceeaşi plăcere, iar poantele au mereu haz, asta şi datorită actorilor.
După 89 încoace, au apărut multe seriale aşa zis umoristice, gen  Leana, la Bloc, Trăzniţi în Nato şi multe altele care se pierd undeva între limbajul şi miştoul   de mahala şi cel de cartier, bazat pe un umor de factură proastă cu gaguri care oscilează între limbaj obscen şi un comic de situaţie atât de tras de păr încât se aude doar râsul înregistrat.

Au mai strălucit cândva si grupurile Vouă şi Divertis, dar de când au dat-o pe politică, parcă nu mai sunt grupuri de umor, ci numai de satiră  condimentată pe ici pe colo uneori şi atât.
Şi totuşi există un serial la care mă uit cu plăcere de când au apărut până azi, pentru că deşi acţiunea se poartă într-un amărît de sat, cu personaje limitate ca număr, poantele sunt întotdeauna savurase, replicile curg, actorii sunt cu adevărat talentaţi, iar umorul este de foarte bună calitate. “Las Fierbinţi” mă ţine mereu lipit cu ochii de tv şi nu regret niciodată. Ultimul serial, cel de Joi 26.03. 2015 a fost poate unul din cele mai bune pentru că a surprins un aspect foarte des întâlnit în România, atât de sintetic şi de “nevinovat” cu atâta talent şi în cuvinte atât de simple încât aş da premiul Oscar realizatorilor. Pe scurt, Ardiles, manglitorul satului află că nişte hoţi vor să dea lovitura în sat pretextând  un virus din Ucraina şi o fabrică de mezeluri, numai ca să pună mâna pe păsările şi animalele oamenilor din sat,  şi îşi avertizează consătenii să nu le deschidă poarta şi să nu le dea animalele. Apoi alături de inegalabilii Firicel şi Celentano încearcă să îi împiedice pe “profesionişti” să plece cu animalele oamenilor, dar o iau pe coajă. Până la urmă oamenii sunt furaţi şi toţi,  crezând că i-a furat Ardiles sau a fost complice cu hoţii, vin cu mic cu mare, ca în 1907, să îi ceară socoteală. De aici încolo replicile, explicaţiile şi situaţia devin cu adevărat fierbinţi. Ardiles le explică în câteva cuvinte, de ce nu este el hoţul. Pledoaria lui este monumentală şi se bazează pe câteva argumente simple:
– El e băiat cu obraz subţire, cu bun simţ, el nu fură cu camionul, el fură ca să trăiască, pentru că nu are serviciu şi nu are nici o sursă de venit;
– El nu a negat niciodată că fură, de ce ar nega acuma, dacă ar fi el hoţul?
– El nu fură să facă pagubă, el fură cu măsură, din necesitate, nu face risipă;
– El nu a furat niciodată de la cineva decât ceea ce îi prisosea, şi trece la exemple, de la unul găini, dar mai bine să fure el decât dihorul. El a omorât dihorul care dădea iama în găinile oamenilor şi făcea mai mare pagubă decât el aşa că ar trebui felicitat, nu certat.
– El întotdeauna a lăsat ceva şi pentru cel furat, nu a furat dacă omul avea un singur ou, o singură găină,un singur cărnat,  pentru că dacă nu mai lăsa, altă dată de unde să mai fure.
Argumentul suprem al lui Ardiles a fost acela că în comparaţie cu ce fură alţii, cu maşinile, cu dubele, cu vagoanele, cu sutele de milioane de Euro, el este copil de ţâţă şi oamenii îi dau dreptate. După toate aceste argumente sătenii se conving că nu el este hoţul, ba unii mai “miloşi” îi spun să nu mai fure, să ceară că îi dau ei, dar Ardiles, hoţ cinstit nu acceptă, pentru că el trebnuie să “ muncească” ca să merite, nu poate primi de pomană. Uşor uşor, gloata de săteni se domoleşte şi o ia către casă, convinşi că Ardiles o fi el hoţ, dar este hoţul lor este cinstit în felul lui, nu face pagubă, mai lasă şi celui pe care îl fură, deci nu merită pedepsit. Singurul personaj din sat care nu se lasă prostit este Aspirina, “profesionista “ satului care nu înţelege ea de ce, dacă el fură doar ca să mănânce, i-a furat veiozele , fotografia cu mama de la mare şi lănţişorul de aur, ce erau de mâncare? Aici Ardiles nu a mai ştiu ce să spună, dar i-a sărit lumea în ajutor care a întrebat-o pe Aspirina de unde are ea aur şi bani dacă nu munceşte, deşi toţi ştiau de unde, dar nimeni nu o spunea deschis, aşa cum toţi ştiau că Ardiles fură, dar se făceau că nu văd, pentru că … nu era unul care să nu fi furat măcar odată ceva. Scena trebuie văzută, merită toţi banii. Cine nu urmăreşte serialul, poate începe să îl urmărească, mai veţi găsi acolo toată tipologia omului din ziua de azi. Supărarea luiArdiles, ca hoţ este că el nu are talent că el toată viaţa nu a furat mai multe de o jumătate de camion, iar hoţii ăştia din Bucureşti, în 2 ore au furat un camion. Îi spune el lui Firicel că el e supărat că nu are talent : „Eu mă oftic că n-am talent, că dacă aveam talent eram şi io la Bucureşti pă furăciuni adăvărate.”
Aici îi dau dreptate lui Ardiles, marile tunuri cu Microsoft, cu EADS, se dau la Bucureşti, nu prin provincie, ca deputatul Auto.

Urmăriţi filmul şi nu mai e nevoie să priviţi emisiunile de ştiri, pentru că filmul pe care îl vedeţi  acolo, îl vedeţi şi  în acest serial, dar cu mult mai mult umor şi cu actori talentaţi, nu cumpăraţi de serviciile secrete.
România e plină de Ardiles, dar şi de săteni uşor de întors din drum, care sunt gata să plângă pe umărul hoţului şi să îi dechidă uşile cămărilor cu bucate, sau să îl scoată din ghearele câte unuia mai revendicativ. Dacă Gigi Becali ar fi jucat rolul lui Ardiles  ar fi intrat perfect în rol, pentru că şi el este un Ardiles la nivel mai mare, care când este prins cu găina în sac, îşi pune gâtul în corset şi începe să spună câte case sau biserici a făcut el şi câţi bani au furat alţii fără să bată mătănii la muntele Athos. Mai nou, un alt Ardiles, din sectorul 5 iese şi el în faţa satului şi se laudă câte biserici  revovat el din banii furaţi de la săteni şi sunt convins că se vor găsi destui care să îl căineze şi să protesteze să fie lăsat în pace că e băiat bun.
Fiecare hoţ din ţara asta este un Ardiles, pentru că oricând va găsi pe unul care a furat mai mult decât el, dar şi suficienţi proşti care să îi dea dreptate, să îi plângă pe umăr, să îi ia apărarea şi niciodată nu se va face o statistică să se vadă cine este hoţul suprem, pentru că nimeni nu are o evidenţă clară a cât s-a furat şi unde a ajuns, chiar dacă uneori apare câte un top cu primii 300 cei mai bogaţi oameni din România şi până şi Aspirina ştie câţi de Ardiles sunt acolo.
Aşa că ne vom învârti într-un cerc vicios, ajutaţi şi de o justiţie care este milostivă cu hoţii care “mărturisesc” mai ales dacă la rândul lor dau în gât un alt hoţ mai mare, care se întâmplă să fie căutat de duşmanii de partid, ai celor care fac jocurile. Pescariu ştie de ce. Fericiţi cai care precum Celentano stau matrafoxaţi tot timpul şi asistă pasivi la tot ce se întâmplă în sat.
De asta spun eu că acuma Fierbinţi a devenit noul model de sat românesc, cu atât mai mult cu cât nu am văzut nici un câine comunitar pe uliţele satului. Becali, Marean, Vâlcov, staţi liniştiţi, satul vă va ierta, justiţia vă va ajuta dacă spuneţi cine fură cu camioanele sau cu vapoarele.
Aşa cum în raniţa fiecărui soldat stă bastonul de mareşal, şi  în fiecare politician prins cu mâţa în sac stă un Ardiles.
P.S. Apropo de camioane, ce o fi cărat Băsescu la Scroviştea, că din câte ştiu şi-a măritat ambele fete, deci zestre nu mai are de dat. A cui zestre or fi transportat băieţii de la SPP? Şi cum de a ajuns Băse acolo, daca jupân Ponta se jură pe barba sa că nu a dat încuvinţare pentru aşa ceva, cu atât mai mult cu cât domeniul este conectat la toate sistemele STS ? Cusute cu aţă albă sunt vorbele premierului. Să vedem cine îl mai scoate pe Băsescu de acolo, că nici Poliţia dacă ar vrea să îl aresteze,nu poate şi la câte subterane sunt prin pădure, nu ştiu când îl vor găsi, chiar dacă ar intra să îl caute. Coabitare, dulce coabitare.
http://www.lasfierbinti.org/2015/03/las-fierbinti-sezonul-7-episodul-6.html

Ţara lui Ardiles