luni, 5 decembrie 2022

Revolta ”dulăilor”

Este incredibil cât de rapid se pot descătușa forțe latente în oameni care ani de zile lâncezesc mimează lupta  dar nu mișcă un deget, se complac în mocirla în care alții îi târăsc,  pentru o tinichea pusă pe umăr sau în piept mimează lupta pentru drepturile ”căteilor ” cu care se declară dar nu se simt și nu se vor egali,  dar ei,  dulăii privesc pasiv la tot ce nu li se întâmplă lor, pentru că nu îi interesează. Doar când ei, poziția sau banii lor sunt în pericol se trezesc și brusc ridică drapelul de luptă,  îndeamnă la acțiune pretinzând că vor dreptate, egalitate și libertate, dar de fapt vor doar să nu se atingă nimeni de privilegiile lor și cer altora să lupte pentru ele. Iar ”cățelul” începe să latre și dă bucuros din coadă, pentru că, zice el, ”în sfârșit suntem împreună, dulăii au coborât printre noi, suntem uniți”. Uită bieții căței de timpurile în care ei schelălăiau loviți de piciorul stăpânului, iar dulăii le lingeau mâinile acelorași stăpâni.  Asta e soarta cățeilor.

Dar să lăsăm metaforele și să coborâm la realitate. Ceea ce am spus mai sus  însă este real. Îmi amintesc că acum aproape 2 ani, când guvernanții voiau să suprataxeze pensiile speciale, deși în proiectul de lege nu erau menționate pensiile militarilor, ”marii dulăi”   cu stele pe umăr, cărora le era teamă că vor fi prinși și ei în lege, au început să se impacienteze. Unii din ei, care până atunci albiseră  mâinile stăpânilor, s-au băgat în seamă în contestația depusă la CCR  de posesorii adevăratelor pensii ”speciale”.  Ce a urmat? Membrii CCR, care erau direct cointeresați în cauză și care nu ar fi lăsat proiectul să meargă mai departe, au dat verdict negativ Ordonanței care impunea magistraților suprataxarea pensiilor, pe motiv că au o parte contributivă înclusă, care NU POATE FI DIMINUATĂ și altor motive procedurale.  În ceea ce privește pensiile militare introduse cu ”amicus curie ” de liderii  unor  asociații,  lideri care se simțeau  PERSONAL vizați fără a fi însă în cauză, CCR  a constatat că „pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat […]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat […]”Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestui. Prin urmare, în ceea ce priveşte aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum şi asupra cuantumului şi condiţiilor de acordare.

Se poate spune că, faţă de acestea, Constituţia instituie mai degrabă o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres .”

Iată deci,  cum o încercare a unora de a își salva pielea personală a fost transformată în condamnare pentru toți militarii. Fără acea intervenție, CCR nu s-ar fi pronunțat pe tema pensiilor militare, pentru că nu făceau obiectul OUG.

Acuma, prin Ordonanța supusă transparenței decizionale la Ministerul Finanțelor Publice privind măsuri în domeniul Codului Fiscal pe anul 2023, document postat de mine AICI, sunt precizate o serie de măsuri printre care și INDEXAREA DIFERENȚIATĂ A PENSIILOR MILITARE, NU DOAR DIFERIT FAȚĂ DE PENSIILE PUBLICE CI CHIAR ÎN INTERIORUL PENSIILOR MILITARE.

Așa cum am spus și prima oară,  adică anul trecut, se comite un act de discriminare prin indexarea diferită în interiorul aceleiași categorii de pensionari.

Și anul trecut unele asociații au contestat la Avocatul Poporului OUG 132/2021, dar au invocat discriminarea față de pensiile publice, nu în interiorul aceleiași legi și au pierdut.

Discriminarea s-a perpetuat și va deveni literă de lege, cutumă, până la eliminarea indexării sau majorării pensiilor în baza inflației.

De data asta, mai marii asociațiilor, în special cei cu pensii peste 10000 ÎN GENERAL, au luat foc, pentru că diferențierea de indexare s-a diversificat, aceasta are mai multe trepte, prin care practic cei cu pensii mai mici vor primi mai mult, fiind indexați cu un procent aproape sau  egal  cu cel din sistemul public, dar acesta scade treptat, pe măsură ce cresc pensiile.

Prin această ordonanță, cei loviți vor fi în special cei cu pensii de peste 10000, deci ”marii dulăi”. Aceștia au sunat pe diferite mijloace de socializare mobilizarea, solicitând tuturor pensionarilor să interviză, să facă presiuni asupra clasei politice, conducerii MApN, Prim Ministrului,  oricui, poate și reuniunii miniștrilor NATO, să le indexeze și lor pensiile mai mult, că e și ei oameni.

Interesant ! Anul trecut când lor le-au crescut pensiile iar cele mici au scăzut sau au stagnat, nu au solicitat să se iasă la ”lupta cea mare” dar acuma vor coeziune, după ce ani de zile au dormit în post.

Știu că o să spună unii că încerc să dezbin, că am ce am cu unii sau cu alții.

O să dovedesc că nu am nimic cu nimeni, dar nici nu mă iau după fentă. Dacă cei care acuma sună goarna ar cere respectarea unui principiu, aș șarja, dar ei vor să apere pensiile lor, nu principiul sau litera legii. În mod normal, ar fi trebuit ca aceștia să solicite aplicarea aceluiași procentaj de indexare tuturor, ori de 5,1 cât a fost inflația pe 2021, ori, dacă tot e prin derogare de la art 60/L 223,  cu 12,5% ca la pensiile  publice.

Dar nu, marii dulăi, ale căror pesii vor fi indexate cu mai puțin de 5,1, unii cu 1-2%, solicită ca indexările să fie acordate între 5,1-12.5%, ca să se simtă și la ei ceva. La o pensie de 10000 de lei, 5%  înseamnă 500 de lei, cam cât au luat și anul trecut cei pensionați după septembrie 2017. Cât ar însemna 12,5% la o pensie de peste 10000 lei ? Bineînțeles, peste 1200 lei, adică aproape o pensie  pentru altul, pensie intrată peste cea de 10000 lei. Convenabil. Să tot luptți pentru a o obține, dar mai ales, să lupte și alții pentru tine.    Pentru cei cu pensii de 2000-3000 de lei, 12,5% înseamnă cam 250 lei, deci oricum mai mic decât dulăii. Cine iese câștigat ?

Anul trecut diferențierile s-au făcut între cei cu pensii mai mari și mai mici de 4000 de lei dar și între cei pensionați înainte sau după OUG 59. Avantajul a fost de partea celor pensionați după septembrie 2017. De data asta diferențele sunt mult mai nuanțate, și comparând pe cei ieșiți după OUG 59 cu cei dinainte, de data asta sumele vor fi sensibil egale, indiferent de procent. Practic, probabil având experiența de anul trecut unde la unii pensiile au crescut cu sute de lei iar la alții nu s-a simțit nicio creștere, de data asta pensiile vor crește aproape la toți dar NU VOR MAI CREȘTE PENSIILE MARI CU SUTE DE LEI, MĂRIND ASTFEL DIFERENȚA DINTRE CĂȚEI ȘI DULĂI. Cred că și Grigore Alexandrescu ar spune că e mai fair.

Tocmai asta au încercat cei care au aplicat această variantă să facă, să limiteze discrepanțele, prăpastiile dintre pensii, de care toată lumea se plânge.

Nu le iau apărarea, explic doar consecințele. Repet, modificarea prevederilor L-223 privind indexarea este un abuz, chiar dacă prin derogare devine… legală, aplicarea discriminatorie a indexării este neconstituțională, chiar dacă CCR a spus că guvernul poate dispune cum vrea de pensiile militare, dar în aceste condiții, în care oricum nu se mai ține cont de legi iar acestea sunt modificate după bunul plac al fiecărui ministru, dintre toate variantele vehiculate până acuma, aceasta este cea mai bună.

Este interesant că tocmai cei care până acuma mergeau pe ideea, ”să ne dea și nouă câte ceva, oricât de puțin, dar să ni se dea”, cei care cereau aplicarea PLX 199 pentru că ”dădea ceva” virtual și nu se știa când, acuma nu sunt mulțumiți cu acel ”ceva”.  

Rămâne așadar  în discuție, ce alegem, respectarea principiilor și ale legilor și atunci cerem aplicarea indexării conform L 223/2015, ori încercarea unei echilibrări a pensiilor, care este poate morală dar nu legală?

Durerea este că,  după cum am arătat, ”dulăii” vor practic ceșterea indexării pentru ei, NU RESPECTAREA UNOR PRINCIPII,  DAR PRETIND CĂ LUPTĂ PENTRU TOȚI, ca să aibă mai multă … forță. Mie încercarea mi se pare perfidă.

https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/11/Decizie_900_2020.pdf

 

Revolta ”dulăilor”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteți face orice comentarii în limitele decenței, bunului simț, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi șters.
Nu am nicio satisfacție să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurându-se sau atribuindu-și epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveți chef de hârjoană și trimiteri prin locuri ascunse vederii, faceți-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveți comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeți acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care postează comentarii sunt răspunzători pentru comentariile pe care le fac.